5 zile in Corfu – Paleokastritsa

TIPĂREȘTE

Continui povestea vacantei noastre in Corfu, Paleokastritsa, vila Dini.

In ziua imediat urmatoare am luat green-bus-ul chiar din statia din dreptul vilei noastre si dupa un drum de aproape o ora pe un traseu minunat care serpuia printre munti si livezi pline de verdeata, am ajuns in centrul capitalei insulei, Corfu-town sau Kerkyra, cum i se mai spune (pret bilet 2,5 euro/sens). De specificat ca pentru a ne intoarce am mers in statia urmatoare, capatul liniei de altfel, aflata la aprox 600 metri distanta, acolo unde este si locul de unde puteti lua si alte curse catre alte locatii de pe insula.

Ne-am plimbat cateva ore pe strazile frumoase ale centrului vechi cu cladiri in stil venetian, am facut cumparaturi (erau o multitudine de magazine iar preturile erau mai bune comparativ cu restul insulei) dar in primul rand ne-am oprit la o agentie locala de unde am achizitionat o excursie pentru turul insulei la pretul de 35 euro/persoana pret ce includea desigur si serviciile ghidului grec in limba engleza. E mult sau putin diferenta de 10 euro fata de oferta ghidului roman, fiecare decide cum crede. O problema a aparut in momentul in care s-a pus problema de unde sa ne ia deoarece cazarea noastra era prea departe si atunci am gasit solutia sa mergem cu green-bus-ul pana la o statie din Gouvia de unde urma sa fim preluati la orele 8.15. Aceasta a mai generat un cost suplimentar de 1,8 euro (pretul biletului de autobuz) dar totul a decurs perfect si am fost multumiti de excursie precum si de pret. Exista si o diferenta in programul celor doua excursii: cea de la agentia noastra includea o vizita la biserica sfantului Spiridon, in schimb cealalta includea ca obiectiv La Digue, cu Insula Soricelului si biserica sf. Ioan, locatie care ne-a placut foarte mult si pe care nu am fi putut-o bifa decat cu auto propriu sau masina inchiriata. De altfel acesta a fost principalul inconvenient al vacantei noastre, faptul ca statiunea Paleokastritsa este destul de izolata asa ca e cam greu sa ajungi sa vizitezi alte locatii din Corfu cu green-bus-ul, aceasta ar insemna sa schimbam doua autobuze si sa pierdem min. 2 ore pe sens (au fost turisti din grupul nostru care plecau zilnic dimineata cu bus-ul catre capitala, apoi alegand in fiecare zi o noua plaja sau locatie, se intorceau seara si au fost multumiti de programul lor dar noi am decis sa beneficiem la maxim de zona Paleokastritsa care este cu adevarat minunata).

Recomand celor care nu vor sa circule decat cu autobuzul dar sa viziteze cat mai multe locuri sa se cazeze in capitala sau in Gouvia, care este aproape de capitala, deoarece de aici au legaturi directe catre alte locatii de pe insula. Totusi din ce am vazut eu, Gouvia nu oferea nici pe departe peisajele si atmosfera din Paleokastritsa, era mai degraba o suburbie a capitalei cu o plaja langa port. Catre pranz ne-a obosit aglomeratia si caldura din Kerkyra asa ca am luat bus-ul inapoi in statiunea noastra unde ne-a intampinat briza marii amestecata cu parfumul de munte si peisajele care nu au incetat sa ne uimeasca pe tot parcursul sederii noastre aici.

Dupa amiaza am urcat din nou la strada principala si apoi catre dreapta unde la capatul liniei de autobuz ne astepta frumosul port din Paleokastritsa, Alipa, precum si trei plaje din care noi am ales sa stam pe plaja centrala, loc unde am mers si zilele urmatoare deoarece ne-a satisfacut toate exigentele. Este o plaja destul de mare, cu nisip fin (celelalte au pietricele dar nu deranjeaza) situate intr-un golf deosebit de frumos. Exista sezlong-uri (5 euro/pers) si umbrelute, dus-uri, locuri suficiente pentru cearsaf, restaurante, posibilitatea de a inchiria barcute, hidrobiciclete, canoe, toate la preturi bune, iar in partea dreapta un mic debarcader de unde puteti merge cu barca catre plajele din apropiere sau la grotele albastre. Singurul inconvenient pentru cei mai sensibili este temperatura apei care este mai scazuta in toata zona Paleokastritsei. Distanta intre vila si plaja era de 10-15 min mers lejer. Am cumparat o umbreluta la 7 euro si de cate ori am avut timp liber, l-am petrecut pe aceasta plaja incantatoare.

Ce mai puteti face in zona? Plimbari cu submarinul galben din portul Alipa, puteti inchiria ambarcatiuni de tot felul, snorkeling, croaziera de 1,5 ore la apus cu bauturi incluse (15 euro) se poate achizitiona la agentii locale, transfer cu barca la Paradise Beach sau croaziera “ Pesterile Albastre” cu durata de o ora (10 euro/pers.) cu barca de aprox 10-15 persoane cu plecarea de pe plaja noastra (erau curse zilnic in functie de doritori; veneau aici autocare pline cu turisti pentru aceasta excursie pe tot parcursul zilei). Am facut si noi aceasta plimbare cu barca impreuna cu inca o familie, mai pe seara, a doua zi, dupa relaxare si plaja; a fost foarte frumos am vizitat de fapt coasta Paleokastritsei cu minunatele ei golfuri facand opriri in pesterile formate de-a lungul acesteia unde irizau incredibile nuante de albastru.

In cea de-a treia zi am luat green-bus-ul la ora 7.20 catre capitala pentru a vizita biserica Sf. Spiridon, facatorul de minuni. Am preferat prima cursa pentru a beneficia de racoarea diminetii dar si pentru ca o colega ne-a sfatuit sa ajungem inainte de ora 10 deoarece cand se termina slujba se deschide racla sfantului unde puteti sa va inchinati si sa va rugati. Am ajuns pe la ora 8.30, biserica este chiar in centrul vechi al capitalei, in zona cu cladiri vechi venetiene si magazine cu suveniruri. Am intrat la slujba; era foarte frumos si inaltator si am simtit in acel loc sfant o energie deosebita care mi-a umplut ochii de lacrimi.

Dupa un timp am intrat intr-un magazinas chiar in fata bisericii, unde o romanca vindea mici obiecte de cult bisericesti. aceasta ne-a indrumat sa vizitam foarte aproape si biserica unde sunt adapostite moastele sfintei imparatese Teodora. Am fost si acolo, slujba era terminata, dar un preot ne-a deschis racla si ne-a citit un pomelnic.

Apoi ne-am intors la Sf Spiridon unde slujba era pe terminate apoi s-a deschis racla iar credinciosii au putut intra, pe rand, sa se inchine si sa se roage la sfintele moaste vindecatoare. M-a cuprins din nou aceeasi emotie; n-am mai simtit-o pana acum in nici un loc sfant ca acolo. La iesire am intalnit si grupul nostru care aveau in programul turului insulei acest obiectiv (ghidul, cu aroganta lui deja cunoscuta s-a mirat ca am stiut momentul cel mai bun pentru a vizita biserica). Mie personal mi-a placut ca am facut pe cont propriu aceasta excursie, e foarte usor de ajuns, si ne-am putut reculege in voie fara sa fim presati de timpul limitat al unei excursii optionale. Apoi ne-am indreptat catre una din fortificatiile vieneze din apropiere (sunt doua in Kerkyra) deoarece ne propusesem sa o vizitam si pe aceasta. Dar la intrare, in ultimul moment, m-am razgandit si m-am intors la biserica unde peregrinajul credinciosilor la moaste inca nu se terminase si m-am asezat din nou la rand si am intrat din nou sa ma rog la racla sfantului. A fost o jumatate de zi inchinata spiritualitatii; cu sufletul impacat si plin de speranta m-am intors la autobuz si apoi in statiunea noastra unde dupa odihna de la pranz ne-am petrecut dupaamiaza din nou la plaja din golf.

Ce-a de-a patra zi a sejurului nostru era dedicata marelui tur al insulei, excursie care a decurs cam asa: plecarea cu green bus-ul la 7.20 catre Kerkyra, oprire cu 3 statii inainte de aceasta, in fata unui supermarket din Gouvia. Aici, la 8.10 urma sa ne preia cineva pentru a ne alatura grupului deja format pentru turul insulei. Dupa cateva minute de asteptare a venit o doamna, cu auto propriu, ghid de origine rusa, care colabora cu agentia si ne-a dus catre oras pe care l-am strabatut apoi catre sud, localitatea Achilion, unde ce afla palatul imparatesei Sissi, primul obiectiv al insulei. A oprit intr-o parcare, si, pentru ca mai aveam de asteptat cca 15 minute, doamna ghid, foarte amabila ne-a oferit informatii pretioase despre ce anume ofera ca aceasta insula, precum si un pliant foarte util in limba italiana. Ea nu stia prea bine limba engleza dar se vedea cat era de informata si doritoare de a ne oferi informatii cat mai utile despre aceasta insula despre care se vedea ca stie multe si este cu adevarat pasionata de meseria ei. Multumim acestei ghide care-si merita respectful pentru profesia ei si nu am putut sa nu facem comparatia cu asa-zis-ul ghid al nostru, arogant, obraznic, neprofesionist si rau-voitor.

Prin comparative, am mai fost de 2 ori cu aceeasi agentie de turism low-cost, in Lefkada am avut o ghida buna care pe tot parcursul drumului ne-a oferit informatii despre locurile pe unde treceam (Bulgaria si Grecia), iar in statiune ne-a oferit informatii despre cum sa ne acomodam in locatia respectiva, ce putem face si pe cont propriu, chiar ne-a insotit in timpul ei liber intr-o excursie pe jos la cascadele din apropiere (desigur fara nici un cost) dar si-a promovat si excursiile agentiei din care am ales turul insulei cu dansa excursie care a meritat cu prisosinta; intr-un alt sejur cu autocarul in Skiatos nu am avut ghid pe drum dar soferii ne-au indrumat la fel de bine (timp de pauze, toalete) iar local am avut un ghid tanar care ne-a oferit toate informatiile necesare si de care cei care au fost cu dansul in excursii au fost foarte multumiti.

Asa ca pot face comparatie cu angajatii aceleiasi agentii care si-au facut datoria; nemultumirile noastre vis-a vis de ghidul de aici le-am scris in chestionarul pe care ni l-a dat la sfarsitul excursiei dar avand in vedere ca dumnealui le gestiona, sunt sigura ca nu au ajuns unde trebuie, si apropos, la intoarcere, discutand cu cateva persoane care au achizitionat excursii optionale prin dansul erau nemultumiti datorita pretului nejustificat de mare comparativ cu cel al excursiilor locale dar si datorita organizarii si desfasurarii defectuoase al acestora.

Revenind la excursia noastra pe la ora 9.00 a sosit autocarul care adunase ceilalti participanti la trip, am urcat si noi, iar in cateva minute am ajuns la primul obiectiv al turului: palatul Achilion al printesei Sissi. Acesta excursie a fost descrisa de un coleg AFA amanuntit anterior asa ca ma voi rezuma la a puncta principalele obiective ale excursiei precum si cateva pareri personale. Intrarea in palat costa 5 euro/persoana pentru grupuri organizate si 8 euro pentru vizitatorii individuali. Mi-a placut arhitectura palatului, exponatele demne de o casa regala, locatia deosebit de frumoasa, intr-o gradina cu palmieri pe coasta marii, statuile de influenta greceasca din curtea interioara, statuia printesei Sissi si in special cele doua statui ale lui Achile, eroul care a dat si numele palatului (una grandioasa il infatisa in armura, in picioare la capatul gradinilor, privind catre mare, sugerand maretia puterii eroului si o alta, din piatra infatisandu-l prabusit, ranit, in agonie, mi-au placut ambele foarte mult, ca de altfel intreg complexul.

Ne-am imbarcat apoi in autocar si am pornit pe malul marii catre zona La Digue, o zona unde am coborat pentru a traversa pe digul de piatra o zona care anterior era mlastinoasa dar a fost partial desecata pentru a fi amenajat aeroportul insulei. Mi-a placut peisajul lacustru, era undeva si o portiune de plaja dar noi nu aveam timp sa ne oprim acolo, undeva in mijlocul lacului era o mica insulita denumita Insula Soarecelui unde se afla si o biserica apoi am traversat pe dig facand o multime de poze cand… surpriza… pe deasupra capetelor noastre a trecut un avion care apoi a aterizat; n-am vazut un avion atat de aproape in zbor nici in aeroporturi. Uluiti am apucat sa facem cateva poze apoi am mai vazut aterizarea altor doua avioane pe care le-am si filmat. La capatul digului era o mica peninsula cu o biserica alba, fermecatoare, asemanatoare celor din Santorini; din pacate nu am putut sa o vizitam. Am urcat apoi o mica panta catre un restaurant cu belvedere unde ne-am racorit cu o inghetata.

Apoi ne-am imbarcat din nou in autocar de cealalta parte a digului si am pornit spre Kerkyra. Pe drum am vazut si am primit explicatii (in limba engleza si germana) despre vestigii si ruine ale unor asezari mai vechi de 2000 ani, ruinele unei biserici foarte vechi apoi pe masura ce strabateam capitala de-a lungul coastei marine, despre vestigii ale istoriei acestei insule (venetiene, engleze, despre cladiri parcuri si fortarete, locuri pe care le mai vazusem cand am fost in capitala dar despre care abia acum aflam informatii. Toate acestea le-am vazut doar din autocar deoarece timpul alocat nu ne permitea altfel.

Ne-am indreptat apoi catre Paleokastritsa, considerat cea mai frumoasa statiune de pe insula si dupa ce am strabatut-o admirand golfurile si peisajele care noua ne erau deja cunoscute ne-am oprit… unde credeti? ... chiar in golful unde noi faceam plaja zilnic si vedeam oprind mereu autocare. Aici era o oprire de o ora unde aveam de ales intre o plimbare cu barca la pesterile albastre sau o vizita la manastirea Maicii Domnului, aflata pe o colina, sus in dreapta golfului. Am ales desigur aceasta excursie (cu barcuta fusesem in seara anterioara) si impreuna cu ghidul am urcat o panta 15-20 minute catre manastire (mi s-a parut cam greu urcusul, ramaneam mereu in urma tot incercand sa fac fotografii catre cele doua golfuri care se asterneau la picioarele noastre de o parte si de alta a golfului). Drumul nu este asa de obositor daca nu te grabesti; l-am refacut seara urmatoare singuri si ofera o panorama de o frumusete deosebita pe tot parcursul lui, se poate urca si cu masina (este practic o sosea) dar e de preferat sa mergeti pe jos; e atat de frumos si de o parte si de alta a drumului, erau leandri infloriti de toate culorile si vegetatie specifica zonei.

Sus ne-a intampinat manastirea iar in apropiere era un punct de belvedere catre mare si stancile ei prapastioase de la care pornea catre stanga o poteca pe care acum nu am avut timp sa o urmam dar a doua zi cand am refacut aceasta excursie am avut parte de unul din cele mai frumoase apusuri pe care le-am vazut. Am intrat in manastire, mi-a placut totul, curtea plina de flori cu o fantana, biserica, arcadele de piatra, pisicutele cam sperioase, micul magazinas cu produse locale dar si muzeul cu obiecte de cult. Ne-am intors apoi la autocar pornind apoi sus pe munte pe niste serpentine abrupte si inguste catre cel mai inalt punct de belvedere din zona unde am servit si pranzul apoi ne-am continuat drumul atat de ingust incat uneori era nevoie de un semafor deoarece nu incapeau doua masini; am trecut prin sate traditionale in care din pacate nu am mai oprit ci doar la un popas unde am degustat lichioruri (limoncello si kumkuat, niste citrice care au fost aclimatizate aici din China, sunt de marimea unor boabe de struguri mari si se gasesc in magazine confiate, dulceata sau lichior; mi-au placut foarte mult asa ca am facut ceva provizii) precum si gemuri din produse locale (rosii, capsuni, zmeura, smochine, dulceata, ulei sau pasta de masline, sapunuri si creme).

Dupa acesta oprire am trecut apoi prin localitatile din nordul insulei care adapostesc cele mai frumoase si nisipoase plaje fara a ne opri insa (mi-as fi dorit sa vad vestitul Sidari cu Canal D’amour dar nu am avut timpul necesar) am facut o scurta oprire in nord in locul cel mai apropiat de tarmul Albaniei unde se putea face si excursie de altfel, si spre final am avut o ultima oprire de o ora intr-o localitate din nord unde am putut servi masa, face mici cumparaturi sau vizita portul. Nu mi s-a parut nimic special aici dar asta era in program. Oboseala se acumulase si era o caldura neplacuta desi temperaturile nu depaseau 32 grade in acea perioada. Ghidul ne-a spus ca acum era bine fiind o vara atipic de racoroasa; de obicei in iulie-august se ating temperaturi de 40 grade greu de suportat.

In sfarsit ne-am indreptat catre capitala, punctul final al excursiei noastre, dar noi am preferat sa coboram in Gouvia, in statia de unde plecasem asa ca am ajuns pe la 19.00 cu green-bus-ul in Paleokastritsa, numai bine pentru o scurta odihna si o plimbare de seara apoi o cina delicioasa cu meniuri traditionale grecesti la terasa Dolphin, chiar ceva mai jos de vila Dini, locul unde eram cazati.

Cateva cuvinte si despre aceasta terasa careia i-am devenit clienti fideli deoarece avea o mancare deosebit de gustoasa, preturi bune (un meniu aprox 8-12 euro, berea 3 euro, prajiturele sau lichior din partea casei), servire prompta si o priveliste de milioane (similara de altfel si locatiei noastre de cazare). De aceea o recomand cu drag celor care trec prin zona.

Cea de-a 5-a zi am alocat-o relaxarii si plajei in zona, cumparaturilor iar spre seara am urcat din nou pe colina catre manastirea Sfintei Fecioare admirand de data aceasta pe indelete peisajele de o frumusete uluitoare si facand nenumarate poze.

Apoi spre inserat am mers pe cararuia din dreapta manastirii care ne-a dus catre un punct de belvedere unde deja si alti turisti asteptau spectaculosul apus al soarelui in mare. A fost o seara frumoasa, demna de satisfactia pe care ne-a adus-o tot acest sejur.

Am intitulat acest review 5 zile in Corfu deoarece practic 5 zile complete am stat aici. La acestea s-a adaugat dupaamiaza zilei in care am sosit, zi care a fost de acomodare si oricum eram prea obositi dupa drumul greu. In cea de-a 7-a zi trebuia sa predam camera la ora 9.00 urmand a pleca pe drumul catre casa la 13.30, ora la care venea urmatoarea serie de turisti (lucru care s-a petrecut intocmai dar din nou nu erau gata camerele, istoria se repeta de fiecare data dar de ce sa ne concentram pe aspect negative cand am avut parte de o vacanta atat de frumoasa la un pret sa mic?).

Am strans bagajele si le-am depozitat pe terasa apoi am plecat la plaja si la pranz am servit din nou masa la restaurantul nostru preferat. Autocarul a sosit la timp, ne-am imbarcat si dupa traversarea cu feribotul a urmat din nou lungul drum de noapte care de data aceasta a fost ceva mai scurt (am plecat din Igoumenitsa la 16.00 si am sajuns in Bucuresti dimineata, la 6.30).

Am detaliat acest review in speranta de a fi util celor indragostiti de a descoperi locuri noi si frumoase si care doresc sa faca acest lucru cu un buget redus. Este obositor dar merita si cu putina organizare si informare anterioara puteti face excursia mult-visata. Nu o recomand desigur celor cu probleme mari de sanatate pentru care drumul ar fi foarte greu sau celor cu probleme locomotorii (statiunea Palekastritsa). Desigur, daca bugetul va permite ar fi de preferat sa faceti vacante cu transport cu avionul; sunt mult mai rapide si nu implica oboseala drumului. Totusi nu va sfatuiesc sa va descurajati de postarile dezastruoase ale acestei locatii, totul depinde de asteptarile dumneavoastra, cum va organizati vacanta si de o raportare realista calitate-pret.

In incheiere eu imi doresc sa revad insula Corfu, poate o statiune din nord pentru a putea face mai mult baie in mare, as dori sa vizitez Sidari, sa fac excursia din Albania, si neaparat sa revad pentru o zi macar Paleokastritsa si Kerkirya. Oricum sunt obiective de vizitat pentru cel putin 3 saptamani si acest sejur m-a convins ca trebuie sa revin.

In incheiere doresc vacante frumoase celor care se pot bucura de acestea iar celor care au nemultumiri nejustificate le doresc sa merga cateva zile pe litoralui romanesc cu aceiasi bani pentru a reveni la realitate.

---

VIZUALIZĂRI: 4025 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI