Capela Scrovegni din Padova

TIPĂREȘTE

Am rezervat un articol separat pentru acest muzeu pentru că este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Padova și este, din punctul meu de vedere, un exemplu despre cum trebuie organizat un muzeu. Enrico Scrovegni a fost un bancher bogat din Padova. În jurul anului 1300, acesta a achiziționat un teren în preajma Arenelor romane din Padova, pentru a construi un palat. Alături a făcut o capelă, în care ulterior a fost înmormântat. În timp, palatul nu s-a păstrat, capela însă da.

Scrovegni l-a angajat pe toscanul Giotto, care era deja cunoscut la vremea respectivă, pentru a picta această capelă. Giotto a fost cel care a introdus perspectiva în pictură și a realizat o distanțare față de stilul bizantin practicat până atunci în pictură. Fețele personajelor lui sunt mult mai umane și mai calde, reflectă starea sufletească a personajelor, nu sunt reci și impersonale, ca ale sfinților bizantini.

De-a lungul timpului, capela se deteriorase destul de mult. A fost restaurată și, pentru a asigura conservarea monumentului, s-au luat măsuri speciale. Una dintre acestea este limitarea drastică a numărului de vizitatori. Astfel, se intră doar în tranșe de câte 25 de persoane la fiecare sfert de oră. De aceea, este bine să rezervați biletele online din timp. Site-ul pentru rezervarea biletelor este acesta: cappelladegliscrovegni.vivaticket.it. Pentru rezervare trebuie să vă faceți un cont pe vivaticket (este gratuit).

De asemenea, în urma restaurării, au introdus un sistem special de iluminat, cu niște reflectoare bine plasate, care compensează lumina naturală. Astfel, dacă lumina naturală e scăzută, reflectoarele suplimentează iluminarea, dacă lumina naturală e puternică, reflectoarele își reduc din intensitate. Astfel, pictura este supusă unei iluminări constante pentru a nu fi deteriorată.

În cazul în care ziua aleasă pentru vizitare este luni, atunci se vizitează doar capela și biletul costă 8 euro. Pentru celelalte zile, există un bilet combinat care include Capela Scrovegni, Muzeul Civic și Palatul Zuckermann, și costă 13 euro. Părerea mea este că cele două muzee merită cu prisosință vizitate, mai ales Muzeul Civic. Acesta conține o pinacotecă impresionantă și un muzeu de arheologie, peste care noi am sărit pentru că nu suntem cine știe ce fan „pietroaie”.

Muzeul Civic se află chiar în clădirea unde se află casa de bilete. Palatul Zuckermann se află vis-a-vis și e un muzeu foarte plăcut și ușor. Se pot admira aici vase din porțelan, servicii de masă, argintărie, mobilă, îmbrăcăminte, o colecție frumoasă de bijuterii, miniaturi frumoase, o colecție impresionantă de monede.

În capelă și în Muzeul Civic nu se poate intra cu nici un bagaj mai mare de 10x15cm. Au un dreptunghi-martor și dacă pui, de exemplu, poșeta pe el și depășește acest contur, atunci trebuie s-o lași la garderobă, care este gratuită. Noi aveam borsete, care s-au încadrat în dimensiuni, ce-i drept a mea a fost cam la limită.

După rezervarea online vi se trimite un fel de voucher. Acesta nu este biletul propriu-zis. Biletul propriu-zis se ridică de la casa de bilete. De aceea este bine să vă prezentați cu 15 minute înainte de ora de pe bilet și să aveți voucher-ul listat la voi.

Rezervarea este nominală, inclusiv însoțitorii, adică la momentul rezervării spuneți numele tuturor persoanelor pentru care ați făcut rezervarea. La un moment dat, chiar nu înțelegeam de ce îmi cer atâtea date pentru a rezerva un bilet la un muzeu. Cred că doar numărul de la pantofi nu mi l-au cerut :) . După ce am văzut cum se face speculă cu biletele rezervate online la Vatican și la Colosseum, m-am lămurit. Aici nu e cazul, totul este cât se poate de serios.

Intrarea nu se face direct în capelă. Se intră mai întâi într-o clădire anexă, unde stai 15 minute să te aclimatizezi. Adică nu intri transpirat și respirând din greu în capelă, ca să distrugi pictura, ci stai și aștepți să ajungi la o temperatură adecvată. Condițiile de umiditate și temperatură sunt foarte strict controlate în capelă. Ușile de acces în această clădire anexă a capelei se deschid o singură dată exact la ora la care scrie pe bilet. Dacă ați întârziat 3 minute, ați pierdut biletele.

În timp ce stai frumos pe scaun să te aclimatizezi, în încăpere se proiectează un filmuleț în limba italiană, cu subtitrare în engleză (ca să înțeleagă toată lumea) despre ceea ce vei vedea în capelă. În capelă este posibil fotografiatul, fără bliț, bineînțeles. În total, vizita în capelă durează 30 de minute: 15 minute în sala de aclimatizare și 15 minute în Capelă propriu-zis. Capela nu e mare, cele 15 minute de stat efectiv în interior sunt suficiente, după părerea mea.

Pictura din capelă este organizată pe 3 nivele și e asemenea benzilor desenate: adică spune o poveste, începând cu nivelul cel mai de sus; de la stânga la dreapta, sunt prezentate scene de dinainte de nașterea lui Hristos, scene cu Ioachim și Ana, părinții Sfintei Marii, nașterea Mariei, continuă cu buna vestire, nașterea lui Hristos, cei trei magi, minunile săvârșite de Hristos, cina cea de taină, apoi răstignirea și învierea.

Pe cel mai de jos nivel apar față în față pe cei doi pereți laterali viciile și virtuțile. Niște aspecte mai deosebite mi s-au părut: faptul că în Cina cea de Taină, apostolii au aureole negre, doar Hristos are aureola aurie, iar în scena Nașterii este desenată cometa Halley, a cărei apariție fusese semnalată în anul 1301.

Ceea ce frapează însă chiar de la intrarea în capelă este peretele din față, unde se află Judecata de Apoi. Senzația de deja-vu e copleșitoare, apoi îți dai seama de asemănarea izbitoare cu Judecata de Apoi pictată pe Voroneț și pe celelalte biserici din Bucovina. Tema Judecății de Apoi am mai văzut-o și în alte părți, în Capela Sixtină de exemplu, dar doar cea de aici seamănă izbitor cu cea de la Voroneț.

În partea de jos a picturii apare Scrovegni (adică ctitorul) cu capela în mână oferind-o Domnului. La noi apare Ștefan cel Mare cu Voronețul în mână, oferindu-l Domnului. Tot tavanul capelei e pictat într-un albastru incredibil cu stele aurii. De fapt, albastrul, considerat de Giotto culoarea înțelepciunii (în timp ce roșul este considerat culoarea iubirii), este prezent peste tot în capelă. Ați ghicit? Exact, albastrul de Voroneț de fapt este albastrul lui Giotto. Capela Scrovegni a fost făcută în 1301-1303, Voroneț a fost făcut în 1488.

Ce este într-adevăr deosebit la noi, este faptul că la Voroneț pictura a fost făcută pe exterior, și suprafața a fost atât de bine pregătită și culorile atât de bine preparate, încât au rezistat atâția ani intemperiilor vremii. Un alt lucru extraordinar este faptul că meșterii vremii care au pictat Voronețul cunoșteau capodoperile picturii europene de la acea dată, probabil le văzuseră în realitate, deci erau culți și instruiți. Asta mi se pare într-adevăr un lucru extraordinar pentru vremea respectivă.

Crucea de lemn care împodobea altarul, pictată tot de Giotto (Crucea lui Giotto), a fost scoasă din capelă și se află în Muzeul Civic, unde am admirat-o și noi, după ieșirea din capelă.

Vizita la acest obiectiv turistic îți induce o stare de bine și de liniște sufletească, iar albastrul acela incredibil îți rămâne lipit de retină și de suflet pentru mult timp. Cum spunea cineva: „cel mai frumos cer de pe Pământ e la Padova, pictat de Giotto.”

---

VIZUALIZĂRI: 2608 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI