Muzeul oraşului Sinaia cu plusuri şi minusuri

TIPĂREȘTE

Muzeul orasului Sinaia a fost deschis relativ recent, în decembrie 2015 şi asta poate fi una din explicaţiile că pe AFA au fost postate numai două reviewuri. Două, dar suficient pentru a te incita să vizitezi acest muzeu. Citiţi reviewul lui Tata123 v. aici, ca totdeauna excelent documentat şi a lui Mishu v. aici, care de fiecare dată ne surprinde prin spiritul ei de observaţie. Nu am de gând să fac copy-paste la cele două articole ci să adăug câteva observaţii şi impresii personale. În esenţă cei doi useri enumeră sălile cu exponate descriind conţinutul lor.

- sala nr. 1, dedicată geanologiei familiei Stirbey
- sala nr. 2, cu macheta interactivă a munţilor Bucegi
- sala nr. 3, conţinând exponate grupate sub denumirea Comori din Bucegi
- sala nr. 4, expoziţii temporare
- sala nr. 5, sala multimedia unde se proiectează filme despre Sinaia
- sala nr. 6, dedicată Salvamontului
- sala nr. 7, sport în aer liber cu precădere cele de iarnă
- sala nr. 8, cercetaşii României
- sala nr. 9, enumerarea şi plachetele oraşelor înfrăţite
- sala nr. 10, personalităţi care au locuit sau vizitat Sinaia
- sala nr. 11, stâncile Frantz Josef

Faţă de ce au scris cei doi useri încerc să aduc câteva completări:

-Tariful de intrare pentru adulţi se menţine la 15 lei dar pentru elevi, studenţi, pensionari este redus la 10 lei; sinăienii plătesc 5 lei. Grupurile de peste 10 persoane beneficiază de reducere. Faţă de ce a scris Mishu privind interzicerea fotografiatului, acum se pozează la liber cu acordul recepţionerei deşi pe panoul cu taxe scrie 100 eu/h pentru particulari.

-În clădire sunt 14 locuri de cazare în 6 camere mobilate în stil art- deco, preturile fiind cuprinse între 45 şi 75 eu/ noapte. Cafeneaua practică preţuri ceva mai mici decât localurile din centrul oraşului şi prezintă o ambianţă perfectă dar e complet lipsită de perspectivă din cauza hotelului Montana

- Insist asupra lipsei de promovare locală a muzeului pe care o consider neglijenţă. Încep cu adresa specificată în sait Bdul Carol nr. 28 când de fapt muzeul este situat pe str. Cuza Vodă. Vechea adresă era valabilă când domeniul Florescu avea ieşire la bulevard, avea un lac, două căi de acces şi statui în parc. După 1990 edili fără milă şi dragoste de patrimoniul cultural al oraşului Sinaia au dat aprobări de construcţii pentru hotelul Montana, extinderea staţiei de teleferic, restaurantul Snow care au mutilat domeniul Florescu înghesuindu-l într-o curte de câţiva zeci de metri pătraţi fără nicio perspectivă. Din bulevardul Carol, artera principală a oraşului, nu există altă indicaţie spre muzeu decât un steguleţ decolorat de soare şi puţin şfichiuit de vânt şi un afiş-două montate pe stâlpii de iluminat. Un turist necunoscător al Sinaiei negăsind muzeul în bul. Carol la nr. 28 poate renunţa la vizitarea muzeului.

-La recepţie nu găseşti pliante gratuite sau ieftine de popularizare a muzeului. Se vinde la preţul 50 lei un DVD cu oraşul Sinaia şi o carte de excepţie ˝Sinaia orasul elitelor˝scrisă de arhitectul sinăian Dan Manea şi al cărei pret este de 85 lei. Cartea este o trecere în revistă a imobilelor din Sinaia conţinând peste 1000 de fotografii vechi şi noi, date istorice, monografie şi jurnal de călătorii. De acelaşi autor este un pliant conţinând o hartă cu 4 trasee turistico- culturale care marchează locul, o mică istorie şi fotografiiile a 127 obiective. Acesta poate constitui un excelent ghid pentru turistul care vrea şi altceva decât telegondolă sau restaurant în Sinaia. Costă 35 lei. Personal când voi mai merge la Sinaia, cu această hartă în mână am să refac traseele cu tematică prezentate de arhitectul Manea. În muzeu nu există un ghid audio sau măcar un ghid profesionist care să te însoţească şi să-ţi atragă atenţia asupra pieselor unicat.

- Palatul Stirbey este, - după furia demolărilor de după 1990 în scopul construcţiei de hoteluri, magazine şi cafenele- cea mai veche clădire civilă rămasă în picioare din Sinaia. A fost donat statului român de proprietara Alina Stirbey. Statul român în loc de a-l proteja i-a dat diverse destinaţii începând cu Eforia Spitalelor Civile şi trecând în epoca comunistă prin Casă a Pionerilor şi după 1990 ca bibliotecă, apoi administraţie financiară şi trezorerie. Cum nu s-au alocat fonduri de întreţinere, clădirea a fost părăsită în 2010 într-o stare jalnică. Lucrările de reparaţii şi consolidare au înghiţit fondurile disponibile aşa că muzeul a fost creat din donaţii ale locuitorilor sinăieni cu obiecte de valoare care zăceau uitate prin podurile caselor. Sălile muzeului sunt mici întrucât s-a respectat destinaţia iniţială de locuinţă şi e bine că s-a procedat aşa pentru că în viitor poate că se va construi clădirea unui muzeu iar palatul Stirbey să fie dotat cu mobilier de epocă asa cum e prezentat în salonul aristocraţilor.

-În lipsa unor colecţii complete de obiecte, pe pereţii sălilor sunt expuse panouri explicative care acoperă domeniile expoziţionale de prezentare, informaţiile scrise fiind complete şi la un nivel ridicat. Istoria oraşului este prezentată pe etape de dezvoltare începând din epoca preistorică. Din păcate nu sunt expuse copii ale tăbliţelor de plumb descoperite la Sinaia care dacă nu sunt un fals (una din ipoteze), conţin scrieri despre regii daci. Tăbliţele zac în depozitele Institutului de Arheologie V. Parvan si au fost decriptate în 2015 de expertul Eugen Nicolaescu.

-În muzeu se dă o atenţie deosebită exponatelor şi tablourile explicative privind sporturile de iarnă şi drumeţiilor montane.

-Piese de valoare care se găsesc în muzeu: certificatul de naştere din 1919 al regelui Mihai la Peles, fotografiile regelui Ferdinand, regelui Mihai, generalului Florescu fost ministru de război, Alinei Florescu la vârsta a treia, publicaţii vechi despre oraş, o cununie de la începutul sec. XIX, un evangheliar ferecat în argint, tabel cu mari personalităţi care au trăit sau au trecut prin Sinaia, fragment de ammonit- o rocă din Jurasic de acum 150 mil ani, lista oraşelor înfrăţite, prima monografie a oraşului scrisă de M. Haret în 1924, copie la dimensiuni reale a basoreliefului de la stâncile Franz Joseph.

-Copiii şi nu numai ei sunt impresionaţi de macheta interactivă a munţilor Bucegi, de costumul de cercetaş (îl ştiam din copilărie) şi de blana unui urs brun (ursus arctos) cu dimensiuni ieşite din comun: lungime 2.5 m, înălţime 1.5 m, greutate 600 kg.

- O mică nostalgie mi-au produs aparatele de radio vechi din care pe unele le-am ascultat în copilăria mea. Deasemeni cabana de lemn Sf. Ana, îmi aduce aminte de cantonul refugiu de la marginea platoului Bucegi când urcam la Shiel prin Jepii Mari. Nu mi-au produs nostalgie fotografiile care prezentau mulţimile ovationând vizitele conducătorilor comunişti.

Fără a avea pretenţia de a fi un muzeu corespunzător acestei staţiuni de elită care e Sinaia, merită felicitată iniţiativa primăriei de a-l organiza şi implicarea sinăienilor de a-şi prezenta istoria şi preocupările. Acordaţi-vă două ore să parcugeţi istoria acestui oraş adăpostită într-o clădire de mare, mare valoare arhitecturală.

Cu acest ultim episod am terminat miniserialul din Sinaia. Urmează să revin cu nepoţii la începutul lunii august şi mă întreb de acum unde i-oi duce ( mai bine zis m-or duce) înafară de smeuriş?

WEB, dacă se poate ataşează https://www.youtube.com/watch?v=Qmg5bW3mivM

---

VIZUALIZĂRI: 799 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI