ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 25.06.2018
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2018
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Din nou la Vulcana Băi – regina decăzută a apelor iodurate

TIPĂREȘTE

În zona Pucioasa – Vulcana Băi am fost de câteva ori, dealurile submontane oferind o climă mai răcoroasă pe perioada verii și peisaje minunate. Pe deasupra drumul de parcurs din București până acolo nu este prea lung și are o calitate bună. În zilele de azi la Vulcana-Băi mergi doar pentru Natură și reculegere spirituală, stațiunea de tratament practic nu mai există. Acum aproape 120 de ani presa prevedea o dezvoltare de neimaginat pentru două localități din zonă. Astfel, Calendarul Minervei din 1899 scria că Vulcana și Pucioasa, mulțumită calităței surselor, bunelor condițiuni climaterice și proximităței lor de capitală, sunt stațiuni de mare viitor. Pucioasa a rezistat...

La Vulcana-Băi principalul punct de interes a rămas Mănăstirea Bunea. Reactivarea micului schit medieval a atras, pe lângă pelerini, mulți turiști și iubitori de natură. Cu 8-9 ani în urmă am mers la Bunea de trei ori, atras de frumusețea peisajului, de mișcarea în aer liber și liniștea lăcașului de cult. Pe atunci drumeagul forestier care urca prin pădure nu era asfaltat, astfel că cei 2 km îi parcurgeai în circa o oră, la pas, în permanentă urcare. Recent mi-au căzut ochii pe un filmuleț postat pe Internet care prezenta noua cale de acces betonată către mănăstirea din mijlocul pădurii. Am decis să merg din nou la Bunea pentru a experimenta noua cale de acces, sinuoasă, abrupă, provocatoare.

Localizare și acces. Localitatea Vulcana-Băi este situată în județul Dâmbovița, la circa 90 km distanță de București și doar 20 km depărtare de Târgoviște. Urmând DN 71 spre Sinaia, trecem de marea termocentrală de la Doicești după care virăm stânga peste calea ferată și urmărim DJ 712B spre așezarea așezată într-o depresiune împădurită. La 250 m după ce intrăm în „stațiunea” Vulcana-Băi indicatoare mari și o troiță marchează punctul unde trebuie să virăm la stânga pentru a ne încadra pe drumul spre Mănăstirea Bunea. Acum 10 ani lăsam automobilul pe această uliță și porneam la pas spre lăcașul de cult din mijlocul pădurilor; acum situația e radical schimbată, drumul betonat înlesnind accesul spre culmi.

Vizita la Mănăstirea Bunea. Așezarea de pe valea Vîlcănii este atestată încă de pe vremea lui Vlad Țepeș, moșnenii populând aceste meleaguri timp de sute de ani. Aceeași moșneni (oameni liberi) sunt cei care donează terenul boierilor Grădișteanu și devin ctitori ai ansamblului monahal.

Depășim cele câteva case de pe ulița de altădată, numită acum strada Armaș Bunea, și ieșim pe o pajiște, drumul începând să urce ușor. Șoseaua a fost amenajată și betonată anul trecut cu ajutorul autorităților județene. La poalele pădurii a fost amenajată o parcare pentru cei care doresc să lase autoturismul la ieșirea din sat și să urce pe jos spre mănăstire. Acum ascensiunea prin pădure, pe șoseaua modernizată, e mult mai ușor; în trecut drumul de pământ era foarte denivelat, brăzdat de șleauri adânci – se putea urca doar cu tractorul ori atv-ul, iar iarna proviziile erau aduse cu măgarul.

Vorbim de circa 2 km de șosea care urcă până la o altitudine de aproximativ 620 m, diferența de nivel fiind de 250 m. Rampele sunt marcate ca având 10% înclinație, dar par mult mai abrupte având în vedere că sunt scurte și în curbă. Întâlnim vreo trei asemenea serpentine abrupte, în curbă betonul fiind armat cu scoabe metalice. Paliere orizontale aproape că nu există, șoseaua fiind în rampă/pantă pe toată distanța. Drumul este marcat la fiecare 100m de tăblițe cu icoane și citate religioase, precum și cu distanța care a rămas de parcurs. În câteva locuri există alveole pentru parcare/depășire; șoseaua este destul de lată pentru trecerea a două automobile normale. Pe la jumătatea distanței s-a amenajat un punct de oprire unde există un monument, un leagăn de lemn, o masă de picnic și un punct de belvedere. Cele mai importante puncte ale traseului au fost etichetate cu sintagme religioase, afișate pe bucăți de lemn, ca de exemplu: Colina Luminii, Poiana Bucuriei. Acum se instalează rețea electrică de-a lungul șoselei și stâlpi de iluminat.

Destul de multe persoane urcau/coborau la pas pe drumul betonat, noi am ales să experimentăm traseul cu automobilul, îl cunoșteam la pas din cele trei urcări pe calea forestieră. Nu ne-am întâlnit cu nici un alt automobil pe traseu, dar motorul este solicitat din plin. În capăt este amenajată altă parcare (circa 10 locuri), alături de acest spațiu existând și toalete. O poartă de lemn ne facilitează accesul către lăcaș, mai avem de mers 200 m pe o alee, sub o costișă plină de flori de câmp, apoi ultima urcare: câteva trepte până în fața bisericii noi.

La 1654 marele vistier Bunea Grădișteanu ridică aici un schit, după ce cu 20 de ani în urmă vizitase aceste meleaguri și întrebase Au întrebat pre noi cineva din oameni: a cui este moșia pe acel vârf frumos? . Auzind că boierul dorește să construiască aici o mănăstioară, moșnenii Brănești oferă acest teren în dar: Dar noi, auzind că va să facă o sfântă mănăstire, ne-am adunat toţi și am vorbit, de vor vrea să ne primească și pe noi ctitori, noi vom da și mai mult, nu numai pe acel vârf; dar dumnealor au zis; noi nu lepădăm pe nimeni din cei ce vin cu dragoste.

Biserica cu hramul „Sf. Mihail și Gavriil” are dimensiuni modeste, împărțirea clasică (pridvor, pronaos, naos și altar) și două turle învelite în tablă. Pridvorul e împodobit de coloane brâncovenești, biserica de culoare albă fiind decorată doar cu un brâu simplu, tip zimți de fierăstrău. Fațada sudică mai păstrează o pictură exterioară; de asemenea, pridvorul e pictat. În interior am intrat la vizitele anterioare, pictura e destul de degradată (schitul a fost părăsit zeci de ani), lumina intră cu țârâita prin ferestrele mici. Frescele datează din secolul al XVIII-lea, atunci când bogatul negustor târgoviștean Dumitru Bogasierul repară biserica și chiliile, extinde lăcașul de cult și plătește zugravii pentru a executa pictura.

Interesant este faptul că la Bunea a existat o școală de zugravi, istoricul Dimitrie Papazoglu descoperind aici la 1860 un caiet cu modele de pictură religioasă și laică aparținând lui Radu Zugravul, pictor care la 1750 a restaurat frescele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeș.

După 1992, când schitul devine mănăstire, au loc lucrări de extindere, se construiesc corpuri noi, dar și o biserică mai mare, cu hramul „Sf. Mucenic Pantelimon” și „Sfânta Maria Egipteanca”. Acum ambele lăcașuri de cult erau închise, deși era duminică slujba nu s-a ținut deoarce toți călugării erau la Mănăstirea Dealu unde avea loc slujba de resfințire a bisericii cunoscutei mănăstiri. Doar o femeie avea grijă de complexul mănăstiresc de la Bunea, vizitatorii plimbându-se puțin prin curte, admirând florile și savurând liniștea deplină. Natura a fost darnică cu acest loc: pajiști înflorite, pădure deasă, soare, albine...

Am poposit circa 40 de minute în curtea ansamblului monahal, trandafirii de toate culorile împodobeau aleile, diferite flori completau cromatica zonei, adierea ușoară a vântului mișca frunzele arborilor, ciripitul păsărilor străbătea aerul. A fost o perioadă de reală relaxare în mijlocul naturii.

Ne-am întors la autoturism și am coborât pantele abrupte fără să ne întâlnim nici de această dată cu alt automobil. Am oprit 30 de minute la punctul de belvedere, loc unde am luat și o mică gustare. Aproape de ieșirea din pădure am văzut un animal care semăna foarte mult cu o pisică sălbatică. În această zonă împădurită trăiesc de altfel diverse sălbăticiuni. Cotidianul „Adevărul” descria într-un număr din martie 1929 un atac al jivinelor: []bDuminică noaptea, o haită de lupi a intrat în satul Vulcana-băi. Săteanul Vasile Aron, ieșind din casă, a fost atacat de o lupoaică. La strigătele sale a sărit femeia Jinca Manta, care înarmată cu un topor, a început să lovească fiara, reușind s-o ucidă. Săteanul a fost însă grav mușcat și a plecat la București, ca eventual să fie tratat contra turbării. Ce femeie!

Plimbare prin Vulcana-Băi. Ajunși din nou în drumul județean am hotărât șă facem o mică incursiune prin stațiunea de altădată. Vă pot spune că nu mai există nici un fel de semn al vreunei activități balneare în așezarea dâmbovițeană, nici o baie, nici un indicator spre vreun izvor. Singurele dovezi ale unei activități prospere în trecut sunt cele câteva vile și case mai răsărite.

Iată o descriere de la începutul secolului al XX-lea: Vulcana în județul Dâmbovița, comuna Cucuteni, 12 kilometri de la orașul Târgoviște, la înălțime de 300 metri, este separată de Pucioasa (Șerbănesci - Podurile) printr-un del peste care duce o șosea bună, posedă 4 isvoare de apă sărată, foarte iodurată, identică cu cea de la Govora, mai iodurată decât apele de la Hall, Adelheidsquelle, Saxon-les Bains, Lippik, Iwonicz, mai slabă decât apa de la Trescaro. Isvoarele de la Vulcana aparțin mai multor proprietari, cari ar trebui să se constitue într-un sindicat, spre a exploata isvoarele într-un mod mai rațional decât astăzi. Bolnavii adăpostiți în casele țărănesci ieau băi în acele case; ca la Pucioasa se încălzesce și la Vulcana apa prin bolovani înfierbîntați. Satul este curat, casele țărănesci sunt bine îngrijite, birturile bune. Apa de la Vulcana este prea concentrată pentru a fi beuta în stare naturală, A. Bernad a propus diluarea ei cu 3 până la 8 părți apă gazoasă bicarbonată. Apa de la Vulcana se transportă în sacale la Pucioasa, unde se amestecă pentru băi cu apa sulfuroasă din cea din urmă localitate. Apele minerale de la Vulcana nu fusese luate în seamă înainte de anul 1883, când localitatea a fost visitată de A. Șaabner-Tuduri cu inginerul Botea, cari au provocat primale analise chimice. Aceste ape au fost analisate de A. O. Saligny în anul 1884, de A. Bernad-Lendway în anul 1885, descrise de A. Șaabner-Tuduri în Spitalul din 1885 – scria dr. Iacob Felix la 1902 în lucrarea „Istoria igienei în România”.

Am văzut case cu pridvoare frumoase, vile interesante (Vila Mareș), grădini pline cu flori, fostul sediu CentroCoop cu un frumos balcon de lemn (în genul celor din Pietroșița), școala gimnazială „Ion Mareș” (autor al monografiei localității). În centrul așezării descoperim monumentul eroilor, biserica „Adormirea Maicii Domnului” și sediul Primăriei (o clădire în stil modern având un turn cu ceas, construită în 1994). Într-un capăt de sat descoperim într-o stare de degradare accentuată moara țărănească, o adevărată „instituție” pe vremuri, veche de peste 100 de ani.

Deși intenționam să ieșim spre Voinești, prin Pietrari (DJ 712A) am fost sfătuiți de un localnic să ne întoarcem deoarece drumul asfaltat se termină și cel de pământ care face legătura cu satul Șipot este în stare proastă. Ne-am întors spre Târgoviște, iar aproape de ieșirea din Vulcana-Băi am văzut indicatorul către Centrul ecumenic intereligios, loc unde conviețuiesc toate religiile prin prezența a trei clădiri: o biserică ortodoxă (transformată recent în schitul „Sf. Ioan Botezătorul”), o sinagogă și o moschee.

Concluzii. Am revăzut cu plăcere frumoasele peisaje subcarpatice, am străbătut cu încântare noua șosea care urcă la Mănăstirea Bunea, am mirosit parfumul trandafirilor și al florilor de câmp, am privit arhitectura vechilor case din sat. Vulcana-Băi este locul în care „Marele Dicționar Geografic al României” (vol. 5, apărut la începutul veacului al XX-lea) menționa cele patru izvoare, lăuda apa iodurată extrasă și recomanda excursii la Mănăstirea Bunea. La peste 100 de ani distanță vă recomand o plimbare la Mănăstirea Bunea, în orice variantă (pe jos, cu bicicleta, cu autoturismul).

Vacanțe frumoase!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 25.06.18 10:50:48
Validat / Publicat: 25.06.18 12:41:34
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PUCIOASA [DB].

VIZUALIZĂRI: 5085 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Clădiri administrative la Mănăstirea Bunea.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38450 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

Michi [25.06.18 18:35:32] »

Daca citeste Cornel, cu modestie i-as sugera sa acorde un premiu pentru promovarea Romaniei. Iarta-ma Cornel dar Tata123 de ani de zile exceleaza in aceasta. Era sa spun number one dar suna ca dreaku.A scris despre manastiri si biserici cunoscute eventual doar de localnici iar in Bucuresti a adus la lumina povestindu-le istoria, multe locuri uitate.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mihaelavoicu [25.06.18 23:35:32] »

@Michi: Subscriu.

Am propus de curând d-lui Cornel, dacă o fi ”cetit”, (fiind în Anul European al Patrimoniului Cultural) și tot cu modestie o fac și acum, să încerce a solicita trecerea saitului în Patrimoniu sub forma sa digitală, unde sunt menționate condițiile de texte și imagini digitalizate pentru a putea fi păstrate, mai ales că sloganul acestui Program este, ”Patrimoniul nostru la confluența dintre trecut și viitor”. Exact cele scrise de Tata.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [25.06.18 23:41:58] »

Felicitări, dar eu una, nu știu de unde le mai scoți!

Mănăstirea cea veche, e ca o ”buburuză” și nici la piciorușul cel mic nu-i stă biserica nouă, cea cu două intrări. Decât clădirea administrativă, mai bine renovau ”buburuza”.

Casa de la P21 este o splendoare!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [26.06.18 01:03:46] »

@tata123:

Centrul ecumenic intereligios, loc unde conviețuiesc toate religiile prin prezența a trei clădiri: o biserică ortodoxă (transformată recent în schitul „Sf. Ioan Botezătorul”), o sinagogă și o moschee.

Centrul ecumenic a fost vizitat și de noi acum câțiva ani. Numai la biserica ortodoxă am văzut că există viață, celelalte - moscheea și sinagoga – mici și năpădite de ierburi, zăceau în singurătate, neștiute de nimeni. Cred că și acum situația este aceeași.

La Vidin (pe care l-am vizitat de curând), am văzut același "triunghi al toleranței" cu diferența că toate edificiile sunt cu adevărat impresionante. Chiar dacă sinagoga este în prezent o ruină, frumusețea clădirii încă se face remarcată.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmaster [26.06.18 07:22:02] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

tata123 🔱 [26.06.18 09:42:40] »

@Michi: Bună dimineața! Aprecierile sunt mult peste măsură Peste tot în lume există locuri frumoase, iar România, de asemenea, nu duce lipsă de obiective de toate categoriile. Chiar dacă aprecierile nu se reflectă în voturi, articolele de promovare a obiectivelor românești sunt vizualizate de sute/mii de persoane. E important să fie citit măcar titlul și vizualizate fotografiile pentru a întipări în mintea cuiva o destinație, un monument, un peisaj etc. Dacă îi este pe plac va dori să meargă acolo să viziteze acel element. Mulțumesc pentru tot.

@mihaelavoicu: Greu de îndeplinit condițiile integrării în patrimoniul digital. La noi de patrimoniul imobil, mobil, imaterial și digital se ocupă Institutul Național al Patrimoniului.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [26.06.18 09:49:52] »

@mihaelavoicu: Bună comparația, biserica veche chiar seamănă cu o „buburuză”, bătrână și înțeleaptă. Sunt atât de multe locuri frumoase în România!

M-am obișnuit cu apariția clădirilor „fără cap și coadă” în preajma monumentelor istorice. Se preferă, de cele mai multe ori, lăsarea în ruină a construcțiilor vechi de secole și „ctitorirea” unora noi, imense, fără încadrare într-un stil arhitectural specific zonei. Dar nu se ține cont de faptul că mulți vizitatori vin într-un anumit loc tocmai pentru clădirea seculară, monumentul istoric de valoare națională sau locală, pentru arhitectura, pictura sau mobilierul său. Mulțumesc pentru aprecieri.

@iulianic: Am citit la vremea respectivă articolul dedicat Vulcanei, noi nu am urcat acum pe tăpșanul unde se află cele trei lăcașuri de cult. Lectura unor articole din presă mi-au oferit informația conform căreia biserica ortodoxă a fost transformată/ridicată la rangul de schit și se construiesc clădiri-anexă. Mulțumesc.

@webmaster: Mulțumesc pentru desemnarea drept MG a articolului.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [26.06.18 15:46:17] »

@tata123: Am zis o vorbă, n-am dat cu bățul! https://europa. eu/cultural-heritage/about_ro

mihaelavoicu [26.06.18 16:09:19] »

Dar nu se ține cont de faptul că mulți vizitatori vin într-un anumit loc tocmai pentru clădirea seculară, monumentul istoric de valoare națională sau locală, pentru arhitectura, pictura sau mobilierul său. Așa zici tu.

Sunt convinsă că unele ”mari fețe bisericești” știu perfect motivul pentru care unii urcă tocmai în ”Cucuieții din Deal” și astfel mențin, nu le lasă să cadă și nici nu întineresc acele ”vino-ncoa” valori care atrag. Despre clădirile noi adiacente, să-mi fie cu iertare... trai pe vătrai: aer curat, liniște, mâncare. Dacă nu era ”buburuza” te duceai?

Îmi cer scuze. Nu știu de la cine, dar îmi cer!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
hopyk [29.06.18 12:08:17] »

Frumoasa tara avem si prea putin promovata. Felicitari pentru informatiile pretioase din articole!!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
hopyk, iulianic, Michi, mihaelavoicu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Pucioasa:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.081561088562012 sec
    ecranul dvs: 1 x 1