Restaurant 'Moara de vânt' - Sozopol

TIPĂREȘTE

Din nou trebuie să mărturisesc faptul că în sejurul nostru cu All Inclusive de la Hotel Festa Panorama - Nessebar n-am mai fi avut motive să fim interesați de mese servite pe la alte restaurante. Cu toate acestea, în ziua în care am plecat în grup organizat să vizităm câte ceva din partea sudică a litoralului bulgăresc, pentru că vremea amiezei ne-a prins la Sozopol, pentru masă am fost conduși la Restaurant "Moara de vânt" - Рестopант Вятърна мелница.

Vă întrebați poate de ce am fost conduși și nu ne-am ales singuri locația în care să mâncăm sau… să nu mâncăm. Nu, cazul acesta nu este un exemplu de "te duce ghidul acolo unde vrea el pentru a obține cine știe ce beneficii". Masa de prânz la Sozopol era parte din programul turistic, costul ei fiind inclus în prețul excursiei și - mai mult decât atât - avea drept scop nu doar îndestularea stomacelor noastre, ci și să ne arate ce înseamnă un prânz tradițional bulgăresc servit într-un cadru rustic.

Restaurantul se află la țărmul mării, chiar în punctul în care - venind dinspre oraș - Str. Mayak sfârșește în Str. Morski Skali formând cu aceasta, la nr. 27, un T perfect. Restaurantul impresionează încă de la intrare. Funcționează într-o clădire tradițională, din piatră și lemn, una dintre sutele de case cu bovindouri pe care le-am văzut în zonele vechi ale așezărilor bulgărești. Lângă gardul de piatră în fața căruia staționează decorativ o căruță, la înălțime, am văzut celebra moară de vânt care a dat numele locației.

Restaurantul "Moara de vânt" - Sozopol este situat deasupra stâncilor vechiului oraș oferind o vedere minunată spre mare și spre Insulele Sf. Ioan și Sf. Petru. Și pentru că veni vorba despre ele, menționez aici că Insula Sf. Ioan, nelocuită, situată cam la 2 km de oraș, este cea mai mare insulă de lângă Sozopol. Am fost informați că până în sec. XV acolo a funcționat Mănăstirea ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul. Astăzi mai dăinuie doar ruinele ei. Tot acolo se află rămășițele unui templu grecesc închinat lui Apollo, ruinele unui far și urme ale furnalelor în care anticii obțineau fierul. Dar ceea ce mi se pare cel mai interesant este faptul că între Sozopol și Insula Sf. Ioan se află o pădure subacvatică de cedri pietrificați, scufundați - conform specialiștilor - acum 70 milioane de ani. Cei care au astfel de curiozități și sunt antrenați în acest sens, pot face scufundări pentru a vedea aceste formațiuni bizare, precum și diverse obiecte dispărute în mare în urma naufragiilor.

Dar, m-am îndepărtat de la subiectul acestui articol. Revin!

Restaurantul "Moara de vânt" - Sozopol care-și așteaptă consumatorii zilnic în intervalul orar 10.00 - 24.00, are și o mică terasă exterioară, la etaj. Interiorul este decorat cu vechi obiecte gospodărești (țesături, vase, furci) sau de port tradițional (cămăși, brâie, opinci, traistă), o cobză, ba chiar și o pușcă veche. Peste tot sunt policioare cu mici vase decorative. Mobilierul este din lemn natur, iar mesele - de câte 4 persoane - sunt acoperite cu țesături tradiționale, roșii.

Pentru grupul nostru de consumatori format din turiști străini, de mai multe naționalități, a fost rezervat salonul interior de la etaj, încăpător și decorat în același stil cu tot restul localului. Latura dinspre mare este în întregime cu geamuri și oferă o generoasă panoramă asupra Insulei Sf. Ioan despre care am amintit mai sus.

Ce ni s-a servit?

De la început trebuie să menționez că băuturile se comandau (și se achitau) separat, după preferință. În prețul plătit era inclusă doar apa care aștepta, rece, pe fiecare masă.

În vase tradiționale, din ceramică pictată și smălțuită, curând au început să sosească bucatele. Antreul cel mai apreciat, simbolic pentru bucătăria bulgărească este șopska salata. Ea are culorile drapelului național - alb, verde, roșu - și este o combinație de legume proaspete (castraveți, roșii, ardei și ceapă) deasupra cărora se rade brânză. Noi o numim simplu, salată bulgărească și pot spune că deși nu ne era foame, ne-a deschis apetitul. A urmat o ciorbă de fasole gustoasă, iar ca fel de bază o porție de ghiuveci - o tocăniță tradițională din legume și carne de pui. Înghețata de vanilie cu caramel a încheiat prânzul de la Restaurantul "Moara de vânt" - Sozopol. Nu știu dacă și înghețata a fost preparată după vreo rețetă tradițională, dar a fost binevenită și - bineînțeles - servită în boluri tot din ceramică smălțuită.

Concluzii

Deși nu eram înfometați, ora servirii prânzului fiind mai devreme decât cea cu care suntem noi obișnuiți, masa tradițională de la Restaurantul "Moara de vânt" - Sozopol a fost binevenită. A fost pentru noi o lecție. Doar o lecție din cele foarte multe pe care ni le poate oferi bucătăria națională bulgărească.

Restaurantul are un aspect original, plăcut, atrăgător chiar înainte de a trece de poartă, ospătarii - cu cămăși tradiționale - au oferit un serviciu perfect, iar preparatele (cele degustate de noi) au fost bune.

Am aflat că uneori, seara, Restaurantul "Moara de vânt" - Sozopol oferă program folcloric. Când am fost noi acolo, la prânz, fondul sonor, ambiental, era asigurat tot de folclorul bulgăresc.

Nu sunt în măsură să dau detalii privind prețurile practicate la Restaurantul "Moara de vânt"- Sozopol pentru că prânzul nostru a fost inclus în prețul excursiei. Meniul fiind prestabilit, nu am avut prilejul de a studia și celelalte oferte. Pot spune însă că Berea comandată de soțul meu a fost 3,50 leva/330 ml.

---

VIZUALIZĂRI: 4013 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI