Instalații de tehnică populară și biserici la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”

TIPĂREȘTE

“De când s-a ridicat Muzeul Satului... repertoriul bucureștean al arhitecturii naționale s-a îmbogățit cu o însemnată pagină de artă și anume aceea privind arhitectura țărănească”.

Acad. Prof. Arhitect Petre Antonescu

Voi încerca să continui povestea vizitei, din vara lui 2017, la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, unde am prezentat locuința tradițională tărănească. De această dat voi încerca să vă spun câte ceva despre monumentele de arhitectură comunitară și despre exponatele de tehnică populară prezente aici.

Monumentele de arhitectură comunitară

În multitudinea de exponate prezente în Muzeul Satului, se află câteva incluse de specialiși în categoria „monumentelor de arhitectură comunitară”. Aici sunt incluse bisericile prezente în Muzeul Satului precum și troițele.

Bisericile, toate cele expuse aici datând din sec. al XVII-lea, provin din aproape toate provinciile țării: Moldova - biserica din Răpciuni, jud. Neamț, Oltenia – biserica din Timișeni, jud. Gorj, Ardeal – biserica din Turea, Cluj-Napoca și din Maramureș – cea din Dragomirești. Sunt construite din lemn, așezate pe fundații din piatră de râu. Arhitectura interioară este specifică cultului ortodox, având altar, naos, pronaos și pridvor deschis cu stâlpi din lemn și arcade asemeni caselor țărănești. Acoperișurile sunt construite cu pante repezi, cu turle înalte, cea de la Dragomirești, Maramureș, având 18 m înălțime, acoperite cu șindrilă.

Interiorul este, ca și cel al casei țărănești, simplu, cu mobilier din lemn cioplit sau sculptat și țesături (scoarțe, ștergare, preșuri) pe care le poți găsi în fiecare gospodărie sătească.

Tot în această categorie se situează și troițele, monumente construite din lemn, piatră sau cărămidă. Troițele sunt realizate de comunitățile sătești spre folosul public, fiind amplasate în diverse locuri (răspântii de drumuri, lângă izvoare), sau pentru pomenirea unor oameni.

Troița de la Rășinari, Sibiu este realizată din zidărie, cu acoperiș de țiglă în patru ape, sprijinită pe patru stâlpi. Sub acoperiș sunt picturi, iar în interior este plasată o cruce de piatră.

Instalații de tehnică țărănească

Tehnica populară este bine reprezentată în muzeu, atât prin ustensile casnice simple și unelte de lucru, ingenioase, utilizate în gospodăria țăranului (furci de tors, râșnițe pentru mălai sau sare, călcător de rufe, război de țesut, vârtelnița, ș. a.), până la instalații mai complicate, utilizate la măcinat cereale, prelucrarea țesăturilor din lână, prese pentru ulei sau vin, ateliere meșteșugărești de fierărie sau de olărie.

Instalațiile de tehnică țărănească utilizează diferite principii ale mecanicii clasice, desoperite pe cale empirică, cum ar fi: principiul bielă-manivelă, al sistemelor de acționare cu pârghii și lanțuri pentru diminuarea forței fizice necesare la acționarea unui mecanism, utilizarea axului cu came (pene) pentru transformarea mișcării de rotație în mișcare rectilinie, ș. a.

Tehnica țărănească este reprezentată în muzeu doar de 27 instalații (în privința aceasta Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului, pe care l-am vizitat în iulie 2014, este mult mai bogat), care utilizează principii și legi ale fizicii descoperite pe cale empirică. Punerea în funcțiune a instalațiilor se face utilizând forța apei, a vântului, forța umană sau animală.

Morile de vânt sunt specifice zonelor cu vânturi puternice. Muzeul deține 3 exemplare de astfel de instalații ce provin din Valea Nucarilor, Sarichioi și Enisala (toate din județul Tulcea). Având un sistem de rotire, cu întregul corp în jurul unui pivot, moara putea fi rotită de un singur om, pentru a se putea capta vântul din orice direcție, ceea ce-i dădea eficiență maximă. Morile propiu-zise sunt construite din lemn, având un schelet din bârne de stejar, căptușite cu scânduri de brad, fixate foarte bine pe fundații de piatră, pentru a rezista vânturilor puternice din zonă. Construcțiile au două niveluri, cel inferior având rol de depozitare (saci, ustensile), iar în cel superior fiind amplasat mecanismul de măcinare.

Majoritatea instalațiilor de tehnică populară, prezente la Muzeul Satului, sunt acționate de forța apei. Întâlnim acest mod de acționare la instalațiile pentru obținerea uleiului – oloiniță, piuă de semințe și teasc de ulei – la cele pentru spălarea hainelor, a postavurilor din lână – piuă pentru haine, ori la șteampul pentru zdrobit minereu.

Dintre instalațiile acționate de forța umană amintesc teascurile pentru struguri, fiind expuse aici modele de la Teaca, Bistrița Năsăud și Meșendorf, Brașov.

Oloinița, este o instalație în care se obține uleiul comestibil (oloi) prin pisarea diferitelor feluri de semințe uscate (dovleac, floarea soarelui, nucă, jir, etc.). Principiul de funcționare se bazează pe acțiunea apei asupra unei roți cu cupe și transformarea acestei mișcări de rotație continuă în mișcare liniară alternativă în plan vertical. Un ax cu came (pene), acționat de roata cu cupe, ridică alternativ niște ciocane de lemn (pive) care apoi sunt lăsate să cadă liber, zdrobind semințele.

Același mod de funcționare îl întâlnim și la piua de haine sau șteampul pentru minereu aurifer.

Un alt mod de strivire a semințelor este într-un jgheab semicircular în care o roată de piatră este împinsă înainte și înapoi (la un unghi de 90 grd.) printr-o legătură mobilă cu un pivot vertical (oloinița de la Valea Mică - Zlatna, jud. Alba).

Instalații bazate pe acest principiu de funcționare sunt cele de la Valea Mică - Zlatna (oloiniță), Gura Râului, Sibiu (piuă de semințe și teasc de ulei și piuă de haine), Feneș, Alba (piuă de haine), Bucium Poieni, Alba (șteamp de zdrobit minereu aurifer).

Se întâlnesc în Muzeu și alte construcții specializate pentru diverse ocupații, cum ar fi jugul pentru potcovit și stănoagă sau șopronul cu lotci la o cherhana, Tulcea.

Cum spunea și în primul articol despre Muzeul Satului, ziua a fost deosebit de bogată, instructivă și recomfortantă.

Drumuri bune și excursii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1114 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI