[Vacanta in Puglia] Bari

TIPĂREȘTE

Era inca intuneric afara cand am iesit in aerul rece al diminetii racoroase de toamna, imbracati exagerat de subtire pentru vremea de la noi. Dar nu ne pasa, plecam spre locuri mai calde: Bari. Eram nerabdatori si curiosi peste masura sa ne incepem vacanta in Italia.

Bari avea sa fie doar un oras de tranzit, dar am hotarat sa profitam de ocazie si sa ii alocam si lui cateva ore. Si nu regret deloc alegerea facuta!

Cand am aterizat totul era scaldat in razele soarelui, temperatura era sesizabil mai mare decat cu ce eram obisnuiti. Aeroportul din Bari este unul mic, asa ca dupa controlul documentelor, am ajuns imediat afara. Ca sa ajungeti de la aeroport in oras sunt 3 optiuni:

- autobuzul 16: cea mai ieftina solutie, costa aproximativ 1.5 euro si biletul poate fi cumparat direct de la sofer (incercati sa aveti bani ficsi). Circula din ora in ora.

- shuttle: costa 4 euro si merge direct de la aeroport la gara din Bari (fara opriri intermediare). Circula din ora in ora.

- trenul: statia e chiar in aeroport (din fata terminalului de sosiri se poate cobori in gara). Pretul este in jur de 5 euro. Circula din 40 in 40 de minute.

Stiam de aceste variante, dar cand am ajuns noi shuttle-ul tocmai plecase de vreo 10 minute, trenul a fost pierdut la limita, si nu gaseam nicaieri orarul autobuzului. Si cum stateam acolo incercand sa gasim informatii, a sosit autobuzul. Am urcat in el si am pornit spre Bari.

Ajunsi la gara, am cautat punctul de lasat bagajele si dintr-o data am devenit mult mai mobili. Am intrat apoi in supermarketul din gara de unde ne-am luat apa si ceva de mancat. Eram gata sa exploram orasul!

Am pornit pe Via Sparano da Bari, strada care se afla chiar in fata garii, si mergand tot in fata am trecut pe langa tot felul de magazine ale unor marci care mai de care mai renumite. Nu ne-am grabit, ne-am bucurat de caldura si atmosfera specific italiana. Am trecut pe langa Teatro Petruzzelli, si cand am ajuns la Teatro Margherita eram deja la mare. Era doar 10 dimineata, asa ca faleza era linistita. Doar vanzatorii din piata de peste animau atmosfera; sau cate un pescarus care se muta de pe o barca pe alta.

Ne-am continuat plimbarea pe faleza, trecand pe langa Il Fortino Di Sant'Antonio, dupa care am parasit marea si am hoinarit pe stradutele inguste (bucurandu-ma de primul gelato al calatoriei) pana am ajuns la Catedrala San Sabino. Am intrat inauntru, am admirat, ne-am tras sufletul si apoi am pornit spre Basilica San Nicola. Trebuie sa recunos ca GPS-ul ne-a dat de furca de vreo doua ori pana am reusit intr-un final sa ajungem la biserica. Cand am ajuns, tocmai se termina o nunta, asa ca era plin de oameni afara, dar liber inauntru. Sau cel putin asa am crezut noi, pana cand am coborat in catacombe. Aici era atat de multa lume incat temperatura era insuportabila (nu este tot timpul asa, am nimerit noi in timpul unei slujbe importante).

Aveam notat pe harta un loc unde auzisem ca se gaseste focaccia buna, si fiindca eram aproape de el, ne-am abatut putin din drum in incercarea de a-l gasi. Se numeste Panificio Fiore si este genul de magazin in care cel mai probabil nu ai intra daca nu ti-a fost recomandat. Insa dupa ce-i treci pragul, mirosul de busuioc si paine proaspata te invaluie imediat. Un minut mai tarziu am iesit victoriosi cu 2 bucati mari de focaccia (pret 3 euro). Va las pe voi sa imi spuneti daca v-a placut :)

Am ajuns din intamplare (cautand un loc racoros) la Museo Archeologico di Santa Scolastica si desi este micut mi-a placut, poate si datorita faptului ca nu ma asteptam sa il gasesc. Am trecut pe langa Autorita Portuale, si am inconjurat cetatea Santa Chiara. Daca va mai tin picioarele, cea din urma se poate vizita. Noi insa eram prea obositi, asa ca am pornit incet spre gara.

Ne-am luat bagajele si am pornit spre Monopoli, cazarea noastra pentru primele 3 nopti.

---

VIZUALIZĂRI: 6717 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI