Israel la început de februarie - Ierusalem partea I

TIPĂREȘTE

În luna mai a anului trecut am primit o ofertă de nerefuzat a companiei noastre TAROM, 184 euro două bilete dus întors București - Tel Aviv și cu bagaj la cală. Am rezervat un sejur în perioada 1 februarie – 9 februarie 2018 profitând și de vacanța mea intersemestrială. Am început documentarea pentru cazare mai ales pentru programul sejurului în funcție de ceea ce vroiam să văd.

Mulțumesc pe această cale celor ce au scris pe AFA despre Israel și mai ales colegelor Carmen Ion și Mariana Olaru. Carmen a fost în gândurile mele aproape mereu pentru că a fost la fel ca mine pe cont propriu și mi-au folosit mult scrierile ei.

În călătoriile mele prin Israel am mers cu autobuzul, cu trenul și doar de două ori cu taxiul pe distanțe mici. Israelul mi s-a părut o țară scumpă dar frumoasă pe care măcar o dată în viață trebuie să o vezi... Sigur voi mai reveni în Israel peste ani buni, trebuie să văd neapărat Masada, Marea Moartă și Locul Botezului din Râul Iordan, le-am văzut în Iordania...

Nu am făcut nicio excursie opțională, nu era sezon și nu am văzut oferte care să te îmbie. Sincer m-ar fi tentat o excursie de la Nazareth la Kafr Kanna, la Tiberias, la Tabga, la Muntele Fericirii și la Muntele Thabor. Aici se poate închiria și o mașină, distanțele sunt mici, dar pentru noi era deja prea mult, poate pentru alții...

Sejurul l-am împărțit astfel: 3 nopți Ierusalem cu o jumătate de zi la Bethlehem, 3 nopți Haifa și 2 nopți Tel Aviv. În Haifa o zi am dedicat-o orașului Acra și o jumătate de zi orașului Nazareth. Am să scriu pe zile ce am vizitat, nu știu dacă voi avea timp să scriu detaliat despre toate obiectivele văzute și poate mă voi opri doar la câteva care au fost mai puțin vizitate.

Vremea a fost foarte bună așa cum îmi place, în jur de 18-20 de grade la Ierusalem, mai cald în Haifa și Tel Aviv. Nu a plouat în nicio zi. Ca perioadă de mers în Israel a fost foarte bună și datorită turiștilor care nu erau așa de mulți. Am putut vizita în tihnă și pace obiectivele propuse, uneori am fost și singuri, în autobuze puțină lume, la fel la trecerea frontierei. Poate și din această cauză am vizitat destul de repede obiectivele, nu a trebuit să așteptăm după puhoiul de turiști. Singurul dezavantaj, la 17:30-18 se întuneca, plecam de dimineață în jurul orei 7:30 și era destul timp...

Am prins și Shabbatul în Ierusalem, a fost mai bine pentru că era mai liber, orașul părea liniștit... Din cauza lui am ales cazarea în zona porții Damasc pentru că eram aproape de gările arabe cu posibilitate de deplasare...

În acest review am să scriu ce am văzut și ce am simțit în primele două zile cât am stat în Ierusalem pentru a nu plictisi prea mult și pentru a putea pune poze cât mai multe care fac uneori cât o mie de cuvinte...

Ziua întâi

Am ajuns pe Aeroportul Internațional Ben Gurion la ora 19:00 și am urcat pe indicatoare spre zona de frontieră. Am stat puțin la coadă, erau mai multe ghișee deschise, am ajuns în fața ghișeului și după o simplă întrebare am primit cuponul de culoare alb-bleu de intrare în Israel. Am mers destul de repede la bagaje, acestea încă nu veniseră, cu ochii pe ceas m-am dus la ghișeul de informații care era foarte aproape, în dreapta, am luat în fugă două hărți cu Ierusalem și Tel Aviv și m-am întors la soț și la bagaje mergând la etajul doi pentru a prinde autobuzul 485 de ora 20:00, cost 16 NIS de persoană. Am alergat puțin și fericiți am urcat în el cu bagaje cu tot, erau locuri libere. Autobuzul pleacă la ore fixe. Aveam shekeli din țară, mulțumesc Carmen, și nu am mai pierdut timp prețios cu schimbul.

După circa o oră am ajuns în zona Central Station Jerusalem, autobuzul ne-a lăsat într-o stație și printr-un gang am intrat într-un pasaj subteran și împreună cu alți turiști am urcat, am mai mers puțin, se lucra în zonă, și am ajuns în fața gării unde am luat metroul ușor, 6 stații până la stația Damascus Gate, cost 5,90 NIS de persoană, unde eram cazați. Site-ul este citypass.co.il/en.

Ziua a doua

Am plecat de dimineață, în jurul orei 7:30, după ce am servit micul dejun, pentru a merge la Ein Kerem (Ain Karim). Era vineri, când după ora 15 fiind Shabbat, în zona evreiască mijloacele de transport își încetează activitatea. Am luat metroul ușor 11 stații până la stația terminală Mount Herzl și de aici cu autobuzul 28, la a cincea oprire, am ajuns în Ein Kerem, cost 5,10 NIS de persoană, era ora 8:30 când am ajuns acolo. Am defect profesional cu scrisul orelor și a timpului rezervat...

Atenție, în Israel autobuzele nu opresc în stație dacă nu sunt pasageri sau nu se apasă pe buton. Am folosit autobuzele peste tot, stația următoare este anunțată verbal, ești atent și înțelegi dacă știi numele, se afișează electronic și numele stației doar în ebraică sau în arabă. Aveam stațiile și obiectivele scrise și în ebraică și eventual cu poze, ne-am descurcat foarte bine...

Am folosit pentru simulare și informare site-ul egged.co.il/Articles-1423 ... ets-Online.aspx. Egged este compania de transport națională, autobuzele au semnul verde X dar în anumite locuri am folosit și alte companii, mai ales în Haifa, voi scrie atunci despre ele.

Aici am vizitat Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și grota, când am ajuns acolo era slujbă, turiștii au venit mai târziu, am mers apoi coborând pe o străduță cu mici magazine la Fântâna Fecioarei Maria și am urcat pe alee și scări la Biserica Vizitei, aşezământ format din două biserici suprapuse. Biserica de jos este închinată Sfintei Elisabeta și întâlnirii acesteia cu Maica Domnului. Alături de fântâna din interior, într-o nişă, se păstrează piatra după care, potrivit tradiţiei, Sfânta Elisabeta l-ar fi ascuns pe pruncul Ioan în timp ce soldaţii trimişi de Irod căutau copii pentru a-i ucide. Am urcat scările la cea de a doua biserică construită de Antonio Barluzzi cunoscut ca "Arhitectul Țării Sfinte", o să mai văd și alte construcții ale acestuia pe Muntele Măslinilor și nu numai, unde se ținea o slujbă și nu se făceau poze, am făcut câteva. Mea culpa!

Și aici în curtea bisericii erau puse pe zidul de vizavi plăci scrise în mai multe limbi cu pasaje din Sfânta Evanghelie după Luca, Capitolul 1:46-55 și în limba română.

Am revenit pe drumul de lângă fântână și am plecat pe indicatoare, circa 500 de metri pe străduțe liniștite, la Biserica Notre Dame de Sion. În drum am pozat și Biserica ortodoxă greacă Sfântul Ioan Botezătorul, era închisă. La intrare în biserica Notre Dame de Sion era pus un indicator ce anunța că în biserică are loc un eveniment și nu se vizitează. Ne-am rugat frumos să ne lase să intrăm doar pentru 5 minute, care s-au făcut 20, dar am vizitat în liniște biserica, frumoasa grădină, casa de oaspeți pentru credincioși, cimitirul atât de simplu și liniștit ce oferă și o frumoasă belvedere asupra zonei.

Am fotografiat de aici Spitalul Hadassah aflat în depărtare cu faimoasa sa Sinagogă cu cele 12 ferestre Chagall pe care cu părere de rău nu le-am văzut, vineri și sâmbătă este închisă. Acolo se poate merge cel mai ușor cu un taxi, se coboară mult și apoi se urcă. Sincer nu le-aș fi ratat... Nu am vizitat Biserica Rusă dar am pozat-o în depărtare tot de aici...

Mi-a plăcut mult zona plină de verdeață, cu pini împrăștiați printre case, cu grădini cu portocali, lămâi şi grape-fruituri plini de fructe, aveam să întâlnesc peste tot în Israel livezi întregi cu astfel de pomi, liniștită și foarte curată, cu dealuri și văi adânci, cu case în același stil ca peste tot în Jerusalem din cărămidă mare, alb-gălbuie sau îmbrăcate cu gresie ce o imită... După circa trei ore am părăsit zona mergând cu aceleași mijloace de transport la, de acum știuta stație de metrou ușor, Damascus Gate.

De aici am mers pe jos în zona arabă în partea dreaptă cum ieși din Orașul Vechi pe la Poarta Damasc la Stația de Autobuze Sultan Sulliman Terminal pentru a lua autobuzul 275, cost 4,70 NIS de persoană, mulțumesc iar Carmen, și a merge la satul At-Tur pentru a aborda Muntele Măslinilor de sus, mai ușor... Am coborât în stația de vizavi de Capela Înălțării, ne-a ajutat puțin și șoferul, am plătit 5 NIS intrarea și am văzut puțin și moscheea ce se află aici în partea dreaptă. Am fost singurii turiști... Era în jur de 13:30.

De aici foarte aproape este Mănăstirea Pater Noster numită și Eleona cu intrare 10 NIS de persoană și cu grota în care Iisus Hristos și-a învățat ucenicii Tătăl Nostru, are și o frumoasă curte interioară cu coridoare și coloane și pe pereți se află scrisă rugăciunea în foarte multe limbi. Am fost mișcată când m-am rugat și am văzut rugăciunea Tatăl Nostru în limba română așezată cel mai aproape de altar, în partea dreaptă. Am primit la intrare și harta mănăstirii și am vizitat mai multe locuri inclusiv frumoasa grădină cu punct de belvedere asupra orașului vechi. Eram iar singuri, apoi au mai venit turiști...

Am coborât puțin pe stradă luând-o spre stânga cum ieși din mănăstire și am ajuns în zona mormintelor, nu am mai urcat la Hotelul Șapte Arce pentru punct de belvedere, se puteau face și de aici poze și pe scări și apoi pe o alee în coborâre, mai întâi printre morminte, am ajuns la capela Dominus Flevit. Am mers pe frumoasa alee și am intrat în mica biserică cu un frumos și înalt tavan aurit în interior, sanctuarul lacrimilor lui Iisus despre Ierusalem...

Am revenit în aleea noastră și am coborât tot abrupt trecând pe lângă intrarea cu poartă din tablă verde a Bisericii Sfînta Maria Magdalena, mănăstire rusească, a fost singura care nu se putea vizita decât marți și joi...

Am coborât și am ajuns la Biserica Tuturor Națiunilor (Biserica Agoniei) cu superbe mozaicuri și la frumoasa ei grădină cu vechii măslini, Grădina Ghetsemani și cu locul de rugăciune și liniște cel mai iubit de Domnul nostru Iisus Hristos din tot Ierusalimul. De aici am făcut poze spre zidul orașului vechi, spre alte morminte ce erau acolo dar și spre Poarta de Aur, cea zidită...

Imediat spre stânga este Biserica cu trepte ce coboară la Mormântul Fecioarei Maria, loc de rugăciune și reculegere, a fost atâta liniște, aproape nimeni, am pătruns în mormânt umilă aplecându-mă și m-am rugat acolo... Am urcat scările și am mers în stânga la Grota Gethsemani.

De aici am mers tot spre dreapta circa 300 de metri urcând ușor la Poarta Leilor pentru a vedea Via Dolorosa și nu numai... Pe dealul Măslinilor era așa de puțină lume, în locurile vizitate am fost destul de singuri. Mi-a plăcut mult și acest loc atât de cunoscut pe care l-am văzut cam tot în vreo trei ore, bisericile erau dechise după masă de la 14:30 la 17:00 cu anumite excepții.

Am intrat pe Poarta Leilor și am ajuns la Biserica Sfâna Ana, romano-catolică, simplă, austeră, una dintre cele mai frumoase clădiri din vremea cruciaților din întreg Israelul și situl Bethesda cu intrare 10 NIS. Am vizitat ruinele bisericii bizantine, bazinele, digul, băile vindecătoare. Am admirat interiorul simplu al bisericii și am coborât la subsol, locul unde s-a născut Fecioara Maria în tradiția catolică.

Am mers mai departe și, poate în ultimele minute înainte de închidere, ora 17:00, am vizitat destul de repede intrând printr-o poartă în curtea unde se aflau în dreapta Capela Flagelării, locul unde Iisus Hristos a fost biciuit și i s-a pus cununa de spini; este totodată și a doua dintre staționările de pe Drumul Crucii. Am intrat înăuntru, în spatele altarului un frumos vitraliu și cupola cu o cunună de spini, deosebită, și am mers în stânga la Capela Condamnaților, locul unde Iisus Hristos a fost condamnat, era închisă, am făcut doar poze printre zăbrele. În curte era și un muzeu cu intrare dar nu mai era timp pentru vizitare...

Am mers pe Via Dolorosa, era așa de liberă în partea de început, am trecut și pe sub Arcul Ecce Homo, apoi s-a mai aglomerat când am intrat prin bazar deși multe prăvălii își închiseseră porțile și în jurul orei 18:00 eram la intrarea la Biserica Sfântului Mormânt.

Am stat la coadă, și după circa 50 de minute am ajuns la Sfântul Mormânt, în interior s-a stat destul de puțin, se apropia ora închiderii și mai erau destui credincioși dar și alți turiști de alte religii ce doreau să-l vadă. De aici am revenit prin orașul vechi pe indicatoare la Poarta Damasc și la hotel destul de obosiți dar fericiți că am avut o zi atât de frumoasă, de plină, cu pace și liniște sufletească...

---

VIZUALIZĂRI: 4191 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI