Curtea boierească fortificată a lui Mareș Băjescu [Băjești]

TIPĂREȘTE

Știri cu caracter istoric ori spiritual având legătură cu monumente ori obiective turistice îmi trec mai mereu pe sub ochi. Cele care se află în sfera mea de interes îmi rămân întipărite în minte, iar atunci când se ivește ocazia profit de timpul disponibil pentru a vizita asemenea obiective. Așa s-a întâmplat și cu reședința fortificată a boierului Băjescu de lângă Pitești despre restaurarea căreia am citit un material în anul 2012. Într-o după-amiază de februarie, când înserarea bătea la ușă, m-am oprit câteva zeci de minute la „curtea boierească”.

Localizare. Adresa oficială este localitatea Băjești, comuna Bălilești, județul Argeș. Fortificația este situată la circa 25 de km distanță față de centrul orașului Pitești, în direcția Câmpulung Muscel.

Informații acces. Venind dinspre București, am ieșit de pe autostradă la km 115 și m-am încadrat pe DN 73 către Câmpulung; din sensul giratoriu și până la virajul spre stânga pe DJ 732A sunt aproximativ 19 km. Există indicator de monument istoric către curțile boierești din Băjești. După circa 3 km parcurși pe șoseaua județeană în dreptul vechii primării/școli se virează din nou stânga spre monumentul aflat la 300 m distanță. Accesul în incinta fortificației și în biserică (dacă este deschisă) este gratuit.

Timp de vizitare. Am petrecut vreo 30 de minute în curtea boierească și în jurul bisericii, am explorat ruinele caselor boierești și zidurile de apărare. Probabil dacă găseam lăcașul de cult deschis mai poposeam încă vreo 10 minute, din păcate era încuiat și nu am văzut pe nimeni în zonă.

Boierul Mareș Băjescu. Acest personaj se numără printre puținele persoane din evul mediu românesc care a avut o ascensiune spectaculoasă, pornind de la o origine modestă până la mari dregătorii. Născut probabil pe meleagurile muscelen (își spune și „Câmpulungeanu”) dintr-o familie de negustori, Mareș Băjescu accede pe rând spre dregătorii tot mai înalte, mai ales după căsătoria cu o femeie din neamul Cantacuzinilor. Pe la 1669 ajunge Ban al Craiovei, singurul boier muntean care ocupă această înaltă dregătorie de-a lungul vremii – intră în oraș cu un adevărat alai: slujitori, trâmbițe, tobe, surle, și după dânsul gloată, și câțiva copii de casă cu sulițe. Mareș Băjescu este și ctitorul Mănăstirii Cornetu de pe Valea Oltului, loc de refugiu în caz de necaz. Boierul s-a prăpădit la curtea sa prin 1673, dată de la care nu mai apare în documente. În secolul al XIX-lea moșia Băjești ajunge în proprietatea lui Barbu Bellu (ministru al culturii și justiției, donator al terenului pe care s-a înființat cimitirul Bellu din București).

Scurtă descriere a ansamblului feudal. După ce trecem pe lângă fosta primărie a localității (clădire de la 1935), școala generală din 1923-1924 și monumentul eroilor satului ajungem la un pod peste un pârâu ce se varsă în râul Bratia – vedem deja zidurile curții boierești. Parcăm autoturismul pe marginea drumului și pornim la pas către ansamblul fortificat; amplasat pe un mic promontoriu pentru a urca spre mica ușă de acces descoperim o scară sprijinită pe piloni. Ziduri înalte, turnuri de colț, contraforți și metereze apărau incinta reședinței boierești. Au fost refăcute în cadrul unui proiect zidurile de incintă și turnurile din jurul bisericii.

Ansamblul boieresc a fost construit la jumătatea secolului al XVII-lea având un dublu rol – de apărare și locuire. Lipit e zidul gros de apărare (ridicat din cărămidă și piatră de râu) se afla casa boierască, locuințele slujitorilor, bucătăria și grajdurile. Banul Mareș Băjescu a dorit să beneficieze atât de confort și frumusețe arhitecturală, cât și de condiții de locuit foarte bune și independență economică. Chestionarul lui Odobescu din 1873 consemnează „cetățuia” boierului Băjescu, dar și frumoasa casă boierească cu ferestre prevăzute cu „tocuri de piatră vânătă săpată”.

Ceea ce deosebește însă această reședință de altele din acea epocă sunt dotările și instalațiile tehnice existente aici: aducțiunea de apă prin olane (protejate de un canal triunghiular din cărămidă îngropat sub pământ) destinată utilizării casnice, aducțiunea de olane de dimensiuni mai mari pentru povarna (țuicărie, alambic) de mare capacitate existentă la curtea boierească (materialele istorice scriu despre marile livezi de pruni existente în zonă), o piuă pentru țesături de lână, o moară de apă. Legătura între curtea boierească și povarnă se făcea prin intermediul unei punți sprijinită pe doi stâlpi de zidărie.

Interesante mi se par informațiile privind existența unei băi prevăzută cu două olane (conducte): pentru apă caldă și pentru apă rece. De asemenea, exista un heleșteu destul de mare, populat cu pești și alimentat prin aducțiunea de apă ce mergea la reședința boierească. Remarcabilă este însă menționarea unui foișor de zid (piatră, var, cărămidă ubțire) amplasat pe stâlpi de piatră în mijlocul heleșteului, legătura cu țărmul fiind efectuată printr-un „pod de aramă”.

M-am plimbat prin preajma pivnițelor caselor boierești – impresionante hrube cu bolți semicilindrice, spațioase și înalte. Zidurile de incintă, casetate, îmbină perfect bolovani de râu cu cărămidă subțire. Am văzut și picioarele punții care făcea legătura cu țuicăria.

Biserica din Băjești. Construită la 1666 drept capelă de curte a familiei Băjescu, biserica era amplasată într-o curte secundară, apărată de ziduri și turnuri de colț. Mi-au plăcut decorațiunile exterioare, simple (ocnițe, false, brâu zimți de fierăstrău, brâu de ceramică smălțuită) și ferestrele încadrate în chenare de piatră. Frumoasă e și icoana de hram („Adormirea Maicii Domnului”), amplasată deasupra pisaniei și ancadramentului de piatră sculptat cu motive vegetale a ușii de acces în lăcaș. În fața bisericii un copac secular a supraviețuit epocilor istorice. Am citit că în interiorul bisericii se află primul portret al unui meșter din pictura murală a Țării Românești – zidarul Dragomir.

Minusuri. Nu există nici un panou informativ în incintă, la biserică ori lângă ruinele curții boierești. Ar trebui restaurate și puse în valoare și celelalte componenete ale curții boierești de la Băjești.

Articole relaționate: Vă puteți plimba prin centrul municipiului Pitești - vezi impresii; Mănăstirea Cornetu de pe Valea Oltului – vezi impresii.

Călătorii interesante!

---

VIZUALIZĂRI: 1825 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI