Casa, dulce casa - Hotel Lanthalerhof, Kufstein, Austria

TIPĂREȘTE

Una dintre regulile AFA cere ca

de a posta un articol de cazare dupa efectuarea sejurului, scaparea mea este insa ca se refera in principal la unitati din Romania, si mai am o scapare, stau aici de vreo 4 saptamani si mai stau pana la sfarsitul lui ianuarie, asa ca nu se mai pune problema de un sejur ci de mai multe ???? si deja ma intreaba lumea cand pun si articolul de cazare.

Asadar pornind de la momentul final al acestui articol - iata-ma coborand din taxi in fata hotelului, putin necajita ca nu eram o caracatita sa imi ajunga mainile, totusi bucuroasa ca am ajuns si aici.

Aici insa fac o mica paranteza, daca veniti cu trenul, cand coborati in gara fie luati taxiul (5-6 euro fara bonificatie) sau autobuzul nr 2 (in Kufstein sunt 3 linii locale - 1,2 si 4) iar masinile circula la fiecare 20 de minute. Cu taxiul este simplu, cu masina insa coborati la fabrica de sticla (Glashüte) de unde mergeti inainte si faceti dreapta si ati ajuns (asta inseamna mai putin de 100 m, nu i-am masurat, dar am numarat pasii si sunt 230), iar statia o sa v-o arat in poze.

Mai exista si varianta pe jos, cateva optiuni chiar, eu prefer de-a lungul raului Inn, de la gara 25 de minute mers obisnuit, nici plimbare dar nici viteza. Mai putin cu bagajele in rest deplasarile le-am facut pe jos si e chiar placut. Si indiferent de vreme in nici o zi de cand sunt aici nu am circulat cu transportul local. Si cu asta am incheiat paranteza.

Intrarea in hotel este exact asa ca in putinele poze vazute, nici pe Tripadvisor si nici pe Booking nu a postat cineva articol de cazare si desi asta imi dadea putin de gandit am zis ca nu cred ca ma va ocoli norocul. Dar sa mai povestesc putin din “trecut”, cand am cautat cazare aici primeam doar oferte cu sume mai maricele decat puteam suporta, singura oferta “valabila” era la un pret minunat, in centrul orasului, insa scormonind mai mult (vazusem pe internet doar o poza din exterior care nu m-a incurajat deloc) am gasit un comentariu de la finalul lui 2016 rau de tot.

Oferta de la acest hotel a venit intai cu un raspuns negativ care suna cam asa: “Ne pare rau, e vorba de o perioada lunga de timp, nu putem risca sa plecati fara sa platiti deoarece am mai patit-o”

Mi s-au parut sinceri si le-am raspuns ca mi se pare ca raspunsul lor este cinstit si le-am propus sa le platesc la inceput pana la sfarsitul lui decembrie, si in primele zile din ianuarie pentru ianuarie.

Au fost de acord, astfel incat a venit si oferta (una acceptabila chiar avand in vedere zona) asadar revenim la cazare. Ca sa va faceti idee putin despre preturile in zona, Kufstein este numit Perla Tirolului si putem sa-l asimilam oarecum cu Poiana Brasov (macar ca si preturi)

Exteriorul cred ca este de vis mai ales vara cand totul este verde, acum insa vedeam un hotel micut, cu o intrare ospitaliera, cu un lobby daca putem sa-i spunem asa cu niste masute, canapele si niste fotolii, culoarea predominanata (inclusiv pentru mocheta) fiind culoarea rosie.

Nu stiu germana decat cateva cuvinte, suficiente insa sa inteleg ca daca nu este nimeni la receptie sa merg in restaurant. Asa am procedat si apoi am revenit la receptie unde am primit imediat cheia camerei (o cheie grea incat sa nu uiti sa o predai la plecare).

A urmat un moment amuzant, am chemat liftul si cand s-au deschis usile am constatat ca era ocupat in intregime de un carucior de curatenie (asa cum vedeti in filme, si cu prosoape, etc si ma gandeam atunci ca liftul e o pacaleala, nu e pentru turisti, dar e trecut ca sa atraga). Nu aveam nici o alternativa, asadar am inghesuit caruciorul intr-o parte, mi-am bagat geamantanul mare, apoi pe cel mic, si geanta de pe umar (cam tot un geamantan mai mic) si am apasat butonul pentru etajul 2. Aici la deschiderea usilor eram asteptata de posesoarea caruciorului fericita ca si l-a recuperat (puteam sa-l scot la parter si sa-l las acolo ca sa am loc).

Acum putin depre holurile de la etajul 1 si 2, asa cum am spus sunt mochetate, culoarea rosie fiind cea care da culoarea, si infrumusetate cu niste lazi din lemn frumos pictate si cu niste aranjamente florale dragute (nu le-am pipait insa dupa rezistenta ????, nu sunt naturale si aveam sa ma lamuresc de asta in zilele urmatoare).

M-am indreptat spre camera mea gandindu-ma ca va fi cea mai micuta din hotel, surpriza mea a fost insa sa descopar ca aveam o camera mare (si asa cum aveam sa aflu de la Maria – generatia III) una dintre cele mai mari camere din hotel.

Se intra mai intai intr-un hol care mi s-a parut si acesta generos (vro 3 m lungime si undeva pe la 1.5 latime), si care are loc de pus geamantanul (aici a stat cel mic) cu loc de pus incaltamintea dedesubt si cateva umerase metalice, dar si un raft deasupra. Se continua cu un dulap pentru haine unde am gasit umerase simple de data asta din lemn dar si pentru pantaloni si la fel, un raft deasupra. Peste toate acestea mai este loc astfel incat am gasit pus deasupra dulapului inca o perna si o pilota de o persoana. Pe hol se mai gaseste si o oglinda astfel incat sa te aranjezi inainte de a iesi din casa.

In dreapta se gaseste baia cu un gemulet de unde poti vedea muntii, o chiuveta mare si cu spatiu suficient pentru ati lasa o multimer de lucruri, doua pahare, doua prosoape de fata si doua de dus si un prosop la iesirea de la dus (si toate se schimba zilnic- normal, cele folosite ca nu folosesc amandoua seturile).

Cabina de dus este excelenta, nu iese apa in exterior, iar presiunea apei este minunata si inca un lucru bun, apa calda vine instantaneu aproape, si exista doi robineti unul in celalat, cu unul reglati caldura apei iar cu celalalt dati drumul la apa la ce presiune vreti, asa ca odata fixata temperatura apei nu va ramane decat sa deschideti un singur robinet. Atentie insa, nu veti primi articole de toaleta asa ca va trebui sa vi le aduceti pe cele de acasa, in schimb aveti uscator de par.

Ajungem si in camera, care este asa cum spuneam spatioasa, cu pat dublu dar saltele de o persoana, cu noptiere la capul patului si veioze pozitionate pe un suport de lemn deaupra capului. Aici vreau sa raman putin, veiozele culiseaza in acest suport (exista un sant in care se pot deplasa) astfel incat le asezati cum doriti. Poate ca e lipsit de interes ca utilitate pana aveti nevoie de ea, intr-o zi pentru ca trebuia sa lucrez la calculator in pat (conectare la priza) imi batea lumina de la veioza in ecran, asa am deplasat veioza mai incolo si a fost ok. Aici am o sesizare, in zona biroului exista o singura priza la care este conectat televizorul, deci pentru laptop trebuia sa il pun fie la pat fie inspre hol unde mai exista o priza.

Veioza se poate opri de la comutator de langa pat sau daca sunteti lungit in pat doar ridicati mana si opriti se de la butonul veiozei. Fata in fata cu patul se gaseste un birou de vreo 2 m lungime, in stanga se poate lucra la calculator (aveti un fotoliu -scaun), in dreapta se gaseste un dulapior in care ar fi trebuit sa fie un minibar, insa prin absenta este declarat lipsa – si lipseste din toate camerele, dificil vara). Deasupra partii de birou se mai gaseste o veioza, deasupra partii dulapior se gaseste televizorul (numai canale in limba germana si CNN uneori). Spatiul tocmai descris se continua cu zona de “relaxare” unde aveti o masuta si doua fotolii, si aici aveti un gemulet cu vederea tot spre munte, iar pe perete inca o veioza.

Ajungem si la balcon, care este un loc minunat mai ales pe vreme buna dar si acum (pentru mine a folosit drept frigider). In balconul care este spatios (si lungime si latime) aveti doua scaune, nu si masuta, dar va puteti folosi de marginea balconului care are cam 15 cm latime.

Aveti de asemenea telefon, radio, preturile afisate, o mapa cu informatii (din pacate doar urarea de bun venit este in mai multe limbi de circulatie internationala in rest doar germana).

Am rostit cuvantul preturi, aici am sa va descumpanesc putin, 45 euro/ persoana cu mic dejun inclus adica 90 euro camera dubla (cel putin asa mi-a spus Maria).

Mai vreau sa mentionez un aspect, caldura, si asta deoarece mi-erea teama ca nu va fi foarte placut in camera (desi nu sunt o friguroasa), insa este foarte placut, apreciez undeva la 21-23 grade, desi nu cred ca sunt 23, insa eu ma simt perfect si chiar stau cu geamul intredeschis destul de mult, sau am mai micsorat caldura de la robinet.

Am povestit cred ca destul despre camera cat sa va faceti o idee, iesim putin si in exteriorul camerei si facem comentariile de rigoare, unele avand in vedere discutia cu Maria (generatia a III-a).

Hotelul a fost mai intai o pensiune pusa in circuit in anii ’50 de prima generatie, iar hotel este din anii ’60 si multe dintre ornamentele prezente in diverse locuri provin poate unele chiar din acei ani. In prezent hotelul are 24 de camere de diferite dimensiuni (18-24 m2), unde se pot caza intre 2-4 persoane (am vazut camere care au si o canapea extensibila) si aproape toate camerele au balcon. Din aceasta prima generatie am interactionat (mai mult prin gesturi si cate un Guten Tag!) cu doamna Mauracher, si o numesc asa pentru ca asa si arata si la cei 78 de ani este plina de vitalitate si o vezi toata ziua facand cate ceva, aranjand cate ceva sau vorbind cu oaspetii (vorbitori de limba germana). Mi-a placut cand am vazut-o aranjand bradul, i-a luat cateva ore sa-l aranjeze datorita meticulozitatii cu care punea fiecare ornament.

Am cunoscut si generatia II, Dl Mauracher, un domn inalt, cu o tinuta distinsa si cu care la fel dupa cateva zile ne salutam amical.

Si ajungem si la generatia III, astfel am cunoscut-o pe Maria, vorbitoare de limba engleza, o domnisoara inalta, subtire ca o trestie si cu un par blond ca spicul de grau. Mai exista si un adolescent in aceasta categorie si care pus de tatal lui (lucram in lobby la calculator) m-a intrebat daca in camera nu merge net-ul bine, ca e instalat de putina vreme si chiar era interesat cum merge si ca eu stau acolo unde este frig. I-am spus ca sunt probleme de viteza si uneori de conectare insa e ok si asa (de multe ori reusesc sa lucrez din camera) si ca sa fiu cinstita asa mai vedeam si eu lume in weekend.

De mancat la restaurant inca nu am reusit decat o singura data pentru ca mi se pare destul de ciudat sa iau masa singura cand in jurul meu toti sunt de la 2 persoane in plus, insa ce am mancat mi-a placut si o sa vedeti in poze. Am sa mai merg la restaurant, insa in perioada urmatoare, cine stie, poate ca de Revelion ????.

Daca tot am ajuns la restaurant hai sa va spun ca exista 2 spatii in care se poate lua masa, un spatiu ceva mai mic in care incap pana la 30 de persoane si care de cele mai multe ori este spatiu pentru evenimente private si sala principala (unde este si bucataria) si unde incap 60 de persoane.

De cate ori am stat la parter am vazut o multime de lume care venea special pentru restaurant si pareau a fi clienti obisnuiti ai locului.

Micul dejun este pregatit dimineata la prima ora (poate fi servit in intervalul 7.30-9.30) si este pregatit din alimente proaspete, laptele il iau de la o ferma din apropiere zilnic sau la doua zile, lactatele tot de la ferma, carnea (in majoritate la fel), legumele sunt proaspete si tot din zona. Normal exista si alimente care nu pot fi procurate doar local.

Restaurantul este si el foarte dragut, te simti confortabil si ai sta acolo pur si simplu asa, ca sa te relaxezi, imi place tavanul casetat s de altfel tot parterul are tavanul casetat si lucrat foarte frumos, si tot felul de obiecte de décor care unele par a fi de o varsta cu hotelul, si recunosc cinstit am tras cu ochiul si la bucatarie (uneori mai luam in termos apa calda si vedeam miscarea din bucatarie), totul se pregateste atunci.

Am mai circulat putin prin pensiune si pot spune ca la subsol se gasec toaletele si spatiile de lucru spalatoria, ceva depozitare, etc). Am sesizat de asemenea ca scara duce si la etajul 3 (liftul insa nu) si am vrut sa vad ce este si acolo, si am sesizat ca scara se opreste fix in dreptul unei camere (care de fapt poate fi si apartament) si care era decorat cu o urare de noroc.

Nu stiu ce v-as mai putea spune, avand insa in vedere ca inca voi mai sta pe aici vreo luna, mai am timp chiar sa si intreb, sunt insa bucuroasa ca am stau intr-un loc placut, care are o atmosfera calda (chiar daca locala) si nu este acel gen de hotel unde totul este pus la punct corect dar rigid.

Acum de Craciun restaurantul este inchis si regimul de acces in hotel este ca cel de noapte, adica am vrut sa plec la plimbare si usile de acces nu se mai deschideau automat ci prin apasarea unui anume buton, iar la intoarcere a trebuit sa folosesc cheia de la camera sa deschid usa de acces (nu cea din exterior care este vesnic deschisa) ci cea dinspre hol si lobby (o sa va mai explic in poze) si totul pare destul de pustiu.

Aici nu o sa aveti probleme cu parcarea exista locuri suficiente. Va recomand acest hotel, ceva mai retras fata de centrul orasului si de gara, insa atat de placut pentru odihna si relaxare.

Si ca sa vedeti cu ce priveliste ma delectam eu in fiecare zi, va rog sa priviti acest filmulet inregistrat din balconul camerei - aici

Si ca sa nu uit, ca sa aveti aceasta priveliste, solicitati camerele cu sot.

In incheiere va urez un an 2018 mult mai bun decat 2017, eu o sa-mi iau o oarecare pauza de la publicarea articolelor deoarece urmeaza o perioada si mai incarcata, insa am sa fiu cu ochii pe voi si am sa strang material.

Va multumesc ca mi-ati fost alaturi, imi doresc sa ne vedem la intalnirea anuala si va imbratisez cu mare drag, a voastra @mishu.

Cer totodata si permisiunea de a incarca ceva mai multe poze pentru a avea astfel o imagine cat mai completa a locuintei mele din aceasta perioada.

PS - @Zoazore scuze pentru lungimea articolului, dar zi mersi ca l-am trimis la o luna de la cazare, ca daca il trimiteam la final in mod sigur mai gaseam ceva de adaugat (poate despre sala de conferinte ca cica ar avea si asa ceva…. :)), sau cine stie poate ajung si pe la bucatarie sa ma “documentez” mai bine ????. Nu cred insa ca au crama ????

---

VIZUALIZĂRI: 1289 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI