ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 13.12.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Brăneşti [IF]
ÎNSCRIS: 30.07.14
STATUS: SENATOR
TIMP CITIRE: 11 MIN

Bucovina, lectia de istorie Lectia a doua.

TIPĂREȘTE URM de aici

1.5. Lege pentru ratificarea unirii Bucovinei cu România

(31 decembrie 1919)

Art. unic. Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 3744 din 18 decembrie 1918, publicat în “Monitorul oficial”, nr. 217 din 19 decembrie 1918, privitor la unirea Bucovinei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea următoare:

Ferdinand I

Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României,

La toţi de faţă şi viitori, sănătate:

Asupra raportului preşedintelui Consiliului nostru de Miniştri sub nr. 2211 din 1918,

Luând act de hotărârea unanimă a Congresului general al Bucovinei din Cernăuţi de la 15 noiembrie 1918,

Am decretat şi decretăm:

Art. I. Bucovina în cuprinsul graniţelor sale istorice este şi rămâne deapururea unită cu Regatul României.

Art. II. Preşedintele Consiliului nostru de Miniştri este însărcinat cu executarea acestui decret.

Dat în Bucureşti, la 18 decembrie 1918. Ferdinand.

Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Brătianu.

Această lege s-a votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.

Preşedinte, N. Iorga.

Secretar, Aurel Moraru.

Această lege s-a votat de Senat în şedinţa de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclamaţiuni.

P. Preşedinte, Dr. C. Şumuleanu.

Secretar, Balbareu.

Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul statului şi publicată în “Monitorul oficial”.

Dat în Bucureşti, la 31 decembrie 1919.

“Monitorul oficial”, din 1 ianuarie 1920

Pornind de la acest act oficial al reintregirii neamului, prin revenirea Bucovinei la patria mama, voi incerca, pe scurt, sa evoc istoria Bucovinei in scurta perioada a Romaniei Mari, anii 1918 – 1940, evident in stransa legatura cu istoria Romaniei Mari in aceasta perioada.

Perioada mentionata a fost caracterizata in principal de preocuparile pentru refacerea si modernizarea Romaniei.

Marea Unire a insemnat o marire a suprafetei Regatului Romaniei de la 137.000 kmp la 295.049 kmp, devenind astfel a noua tara a Europei acelor vremuri. Populatia tarii a ajuns la circa 16.3 milioane de locuitori, fata de 7.2 milioane locuitori inainte de razboi.

Masurile luate de guvernele de dupa primul Razboi Mondial au condus la renasterea economica a tarii, slabite de razboi, astfel ca in anul 1924 industria ajungea la nivelul dinainte de razboi, iar agricultura era in plina crestere.

Agricultura ramane in continuare prima ramura a economiei si dupa razboi. Reforma agrara din anul 1921, care a improprietarit sute de mii de familii din mediul rural, a dus la intarirea numerica a proprietarilor si producatorilor agricoli. Cultura cerealelor isi intareste pozitia de ramura dominanta a agriculturii (Romania fiind printre cei mai mari exportatori europeni de cereale). In acelasi timp se dezvolta cultura de floarea soarelui (primul loc in lume), sfecla de zahar, dar si plante tehnice. Exporturile de produse agricole cunosc o crestere evidenta dupa anul 1930, cand statul intervine masiv sprijinind exportatorii.

A doua ramura a economiei este industria, care cunoaste la randul ei o insemnata dezvoltare. Apar ramuri noi, iar cele vechi se modernizeaza, mai ales prin aportul de capital strain. Industria extractiva devanseaza industria de produse finite. Un avant deosebit se remarca in industria petroliera, unde Romania devine al 6 –lea producator mondial de petrol, iar in exploatarea gazului metan si a aurului suntem al 2-lea producator european. Metalurgia este reprezentata de centrele de la Hunedoara, Resita, Bucuresti, Campia Turzii, locomotive si material rulent se produc la Resita, bucuresti, Arad, avioane la Brasov, industria textila, alimentara avea multe fabrici in marile orase ale tarii. Principalii investitori in industria romaneasca proveneau din SUA, Suedia, Anglia, Austria, Franta, Olanda, iar dupa 1938, capitalul german (favorizat de intelegeri politice) devine predominant in industria romaneasca.

Dezvoltarea transporturilor este favorizata de construirea de noi cai ferate si sosele, de noi porturi la Dunare, aeroporturi in marile orase. Telecomunicatiile cunosc, de asemenea, o dezvoltare interesanta, mai ales dupa darea in folosinta in 1933 a Palatului Telefoanelor. La 30 octombrie 1928 avea loc prima transmisie radiofonica a Societatii Nationale de Radio.

Comertul se dezvolta avand ca resursa avantul agriculturii si industriei, principalele produse la export fiind cerealele, lemnul si petrolul, in detrimentul produselor finite. Cu toate acestea balanta comercial a Romaniei interbelice a fost in cei mai multi ani excedentara.

Pe scurt cam aceasta a fost evolutia economiei Romaniei Mari in perioada prezentata.

In linii mari aceleasi caracteristici se vor intalni si in Bucovina.

Chiar daca fauritorii unirii Bucivinei cu patria mama au avut doua puncte de vedere diferite legate de viitorul Bucovinei in cadrul Romaniei scopul final era comun, anume edificarea statului national unitar roman. Gruparea autonomista avea ca lider pe Iancu Flondor, iar cea centralista era condusa de Ion Nistor, cei doi lideri incontstabili ai unirii Bucovinei. In final solutia a fost o integrare treptata a Bucovinei caracterizata prin mai multi pasi

- Perioada autoguvernarii (27.10.1918 – 01.01.1919) in care puterea lgislativa este exercitata de Consiliul National

- Perioada autonomiei in cadrul statului roman (02.01.1919 – 04.04.1920), cand puterea legislativa este exercitata de Rege si Parlament si ministrului delegat la Cernauti

- Perioada lichidarii autonomiei Bucovinei (05.04.1920 – 29.03.1923) cand puterea legislativa este exercitata de Rege, Parlament si presedintele Comisiei de descarcare si unificare

- Perioada integrarii depline a Bucovinei (29.03.1923 – 27.06.1940) l cand puterea legislativa este exercitata de Rege si Parlament, urmare a prevederilor Constitutiilor din 1923 si 1938

Interesant ar fi de amintit primul guvern al Bucovinei independente care arata astfel

- Prezidiul guvernului Iancu Flondor

- Secretariatul de stat pentru afaceri externe Sextil Puscariu

- Secretariatul de stat pentru afaceri interne Dorimedont Popovici

- Secretariatul de stat pentru finante Nicu Flondor

- Secretariatul de stat pentru justitie ad interim Iancu Flondor

- Secretariatul de stat pentru apararea tarii ad interim Dorimedont Popovici

- Secretariatul de stat pentru agricultura George Sarbu

- Secretariatul de stat pentru culte Ipolit Tarnavschi

- Secretariatul de stat pentru comert si industrie Maximilian Hacman

- Secretariatul de stat pentru afacerile sociale si alimentatie publica Vasile Marcu

- Secretariatul de stat pentru afacerile lucrarilor publice si reedificarilor Aurel Turcan

- Secretariatul de stat pentru afacerile de comunicatiune, posta si telegraf Cornel Tarnovietchi

- Secretariatul de stat pentru afacerile salubritatii publice Octavian Gheorghian

Programul acestui guvern prevedea, printre altele, pregatirea alegerilor pe baza votului universal direct si secret, femeile primind si ele dreptul de vot, intensificarea legaturilor cu Regatul Romaniei si cu Transilvania, refacerea finantelor Bucovinei, reforma agrara, invatamant national, constituirea unei armate proprii, autonomia cultelor, unificarea serviciului sanitar, dezvoltarea comertului, respectara drepturilor populatiilor conlocuitoare.

Mai multe acte legislative au contribuit la integrarea graduala a Bucovinei pana la disparitia totala a autonomiei tuturor noilor teritorii revenite in hotarele tarii. Constitutia din 1923 consfintea statul national unitar si indivizibil, teritoriul sau fiind inalienabil, iar limba oficiala era limba romana. Aceasi Constitutie garanta tuturor cetatenilor Romaniei, indiferent de origine etnica, limba si religie, aceleasi drepturi si indatoriri, fiind cu totii egali in fata legii. Puterea legislativa era exercitata colectiv de Rege si Reprezentanta Nationala, organism bicameral ai carei membri erau alesi pe baza votului universal, egal, direct si secret.

Caracterul unitar al organizarii constitutionale va fi mentinuta si de Constitutia carlista, din 1938. Mai multe masuri luate la inceputul perioadei autonomiei Bucovinei in cadrul Romaniei, au condus la unificarea legislatiei. Astfel in noaptea de 24/25 noembrie ora Cernautiului se raporta la ora Bucurestiului, ora 0 devenind ora 1. Printr-un decret – lege din 05.03.1919 se adopta pentru tot teritoriul Romaniei calendarul gregorian, care fusese adoptat in Bucovina de austrieci, data de 01.04.1919 devenind 14.04.1919. O ordonanta din 21.02.1919 decide organizarea unui recensamant al populatiei in Bucovina la 28.02.1919. Recensamantul consemna pe teritoriul Bucovinei a urmatoarea structura a populatiei, dupa etnia declarata

368149 romani, 215606 ucrainieni, 43665 evrei, 32918 germani, 23301 polonezi, 16182 maghiari, 283 armeni, 35000 diverse etnii sau nedeclarate. Ponderea acestor grupuri etnice din Bucovina va fi confirmata de recensamantul din 1930, pe tot teritoriu al Romaniei.

La 17.03.1921 se stabileau sarbatorile nationale, religioase si aniversare a familiei regale. Acestea erau Anul Nou, Boboteaza, Sf. Ioan Botezatorul, 24 ianuarie, Sf. Gheorghe, prima si a doua zi de Pasti, 1 mai, 10 mai, Inaltarea, prima si a doua zi de Craciun.

La 24.02.2024 se adopta legea prin care se acorda cetatenia romana tuturor locuitorilor Bucovinei la 1 decembrie 1918.

O alta masura importanta a fost organizarea administrativa a Bucovinei. Cele 11 capitanii existente in momentul unirii erau Zastavna, Cozmeni, Vascauti, Cernauti, Vijnita, Storojinet (care acum se regasesc in regiunea Cernauti din Ucraina), Radauti, Siret, Campulung, Gura Humorului, Suceava, aflate actualmente in judetul Suceava, care aproape se suprapune cu partea romaneasca a Bucovinei. Orasul Cernauti avea statut de sine statator, iar resedintele capitaniilor erau in orasele care dadeau numele acestora.

Legea pentru unificarea administrativa organizarea si pe teritoriul Bucovinei a judetelor. Astfel pe teritoriul Bucovinei functionau 5 judete, respectiv Cernauti, Storojinet, Radauti, Campulung, Suceava. Aceasi lege introducea ca forma intermediara de organizare administrativa intre judet si comune, plasa, lipsita insa de personalitate juridica.

Legea administrativa a lui Carol al II-lea din 1938 consacrea crearea de tinuturi care cuprindeau mai multe judete. Astfel in Bucovina aparea Tinutul Sucevei, care alaturi de cele 5 judete ale Bucovinei cuprindea si Judetele Hotin si Dorohoi.

Urmeaza alti pasi pentru integrarea deplina a Bucovinei in Romania, cum ar fi unificarea judecatoreasca in 1925, care insemnau o Curte de apel la Cernauti, Tribunale si Curti de jurati la Cernauti, Radauti, Storojinet, Suceava si Campulung, precum si 23 de Judecatorii in orasele Bucovinei.

In 1924 se realizaeaza unificarea deplina a invatamantului, prin legea invatamantului primar. Comform acestei legi avem scoala primara, scoli si cursuri de adulti, gradinite de copii si scoli si clase speciale. Invatamantul devine unitar, astfel, pe intreg teritoriul Romaniei, gratuit si obligatoriu. Limba oficiala de predare este limba romana, minoritatile avand deptul de a studia in limba materna, dar si obligatia de a invata si cunoaste limba romana, care era studiata obligatoriu in scoala. Urmeaza apoi in 1924 reglementari referitoare la invatamantul secundar, in 1932 reglementari referitoare la invatamantul superior, iar in 1936 reglementari ale invatamantului comercial si industrial.

Evident ca unificarea nu putea ocoli activitatea Bisericii pe teritoriul Bucovinei. S-a urmarit restabilirea statutului Bisericii ortodoxe din Bucovina ca biserica nationala si dominanta in acelasi timp. Ordonanta din 18.02.1919 reorganiza consistoriul Arhiepiscopiei ortodoxe a Bucovinei, iar la 06.05.1925 legea pentru organizarea Bisericii ortodoxe romane, autocefale, consfintea noua structura a Bisericii ortodoxe Romane. Astfel Mitrpolia Bucovinei, cu sediu la Cernauti, devenea una din cel 5 mitropolii ale Romaniei. Mitropolia avea ca eparhii Arhiepiscopia Cernautiului si Episcopia Hotinului. Si celelalte religii din Bucovina au beneficiat de o lege, legea privind regimul general al cultelor, prin care se stabileau reguli de organizare specifice.

Au fost adoptate de asemenea masuri legislative si in alte domenii, cum ar fi legislatia agrara, legislatia financiar bancara, legislatia din domeniul industriei, comertului, protectiei sociale.

Din cele prezentate se poate concluziona ca in cei 22 de ani de existenta a Romaniei Mari, am asistat la o intensa opera de reformare care a avut menirea de a desfiinta diferentele legislative dintre provinciile revenite la patria mama si Regatul Romaniei. Din pacate fructele acestei unificari nu au putut fi culese, din cauza raptului teritorial din 27 iunie 1940, cand Bucovina, impreuna cu Basarabia au fost rupte din trupul tarii.

Imi permit doua randuri si despre organizarea administrativa a Bucovinei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand teritoriile Bucovinei, pentru trei ani au revenit la patria mama. In bucovina a functionat Guvernamantul Bucovinei, care era in linii mari tinutul Sucevei de pana la iunie 1940, condus de o structura administrativa compusa din militari.

Din pacate, dupa al doilea razboi mondial, Basarabia, Bugeacul, Bucovina si tinutul Hertei au fost inglobate in teritoriul URSS. Ce s-a intamplat dupa aceea cunoastem cei mai multi dintre noi.

Poate ca politicienii de azi ar trebui sa invete din intelepciunea celor care au realizat marea Unire, care au gestionat procesul complicat de unificare, fara tensiuni majore intre etniile din Romania Mare.

Va veti intreba, poate pe buna dreptate, ce mi-a venit, ca pe un sait de turism, sa va bat la cap cu atata istorie dintr-o perioada care a trecut de mult, care aparent nu are legatura cu turismul. Imi permit sa afirm, chiar daca voi deranja pe multi care prefera descrieri de hoteluri si restaurante, ca are si nu putina. Cand mergem la manastirea Voronet ne dorim sa aflam amanunte despre epoca in care s-a construit manastirea, vrem sa aflam despre staretii de-a lungul timpului ai manastirii.

Daca nu ne cunoastem trecutul, riscam sa nu avem viitor, sau sa repetam greselile trecutului. Modul cum s-a creat si edificat Romania Mare ar trebui sa fie cunoscut de fiecare locuitor al acestei tari. Poate ca integrarea Bucovinei este un exemplu stralucit de munca in folosul natiei, pentru interesul general. Confruntarea, nu totdeauna linistita, dintre Iancu Flondor si Ion Nistor in legatura cu integrarea Bucovinei in Romania nu a neglijat niciodata telul comun al amandorora si anume unirea deplina a Bucovinei cu Romania, indiferent de drumul diferit pe care a mers fiecare. Rezultatul final a fost acelasi.

Recunosc ca am fost si mai sunt si acum, un mare pasionat de istorie si de geografie. Am avut norocul, ca in copilarie, sa citesc si alte carti de istorie decat cele de la scoala. Am mai avut ocazia in 1987, sa citesc multe carti de istorie la Biblioteca Militara, pe care nu le gaseai in librarii sau in alte biblioteci si pentru asta ii multumesc unei prietene bune, colega de liceu, care lucra la Biblioteca Militara. Aici am citit o carte de capatai scrisa de Mircea Musat si Ion Ardelean, Romania dupa marea unire, aparuta in 1986 la Editura Stiintifica si Enciclopedica, din care am fost muscat de microbul Romaniei Mari. Citirea acestei carti mi-a introdus in memorie multe din datele prezentate in acest articol. Cum de asemenea sunt obligat sa mentionez prezentarea in acest articol de date dintr-o lucrare semnata de Flavius Catalin Siiulescu, care m-a fascinat si pe care imi propun s-o citesc integral.

Daca veti considera ca cele scrise de mine merita, chiar si partial, sa fie cunoscute de amatorii de turism in Bucovina consider ca munca mea nu a fost in zadar si ca merita sa ne cunoastem istoria.

Daca nu considerati ca este necesar sa ne cunoastem istoria, aruncati la gunoi aceste randuri, dar lasati istoria celor care stiu sa o aprecieze.

Dar nu trageti in pianist!

Branesti, 13 oct 2015.

PS Am aceasi rugaminte de a pastra caracterele grafice cu care am scris eu articolul. Multumesc pentru intelegere.


[fb]
---
Trimis de liviu49 in 13.12.17 12:44:29
Validat / Publicat: 13.12.17 15:19:15
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 731 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?
[1 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 26 PMA (din 26 voturi)

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

webmaster [13.12.17 15:16:46] »

Daca nu considerati ca este necesar sa ne cunoastem istoria, aruncati la gunoi aceste randuri, dar lasati istoria celor care stiu sa o aprecieze.

Ba dimpotrivă, mai ales în aceste zile este FOARTE important...

Însă - deși eu unul am citit cu interes textul de mai sus - rubrica Descoperă Bucoviona trebuie să rămână, prioritar, destinată turismului în Bucovina, astfel că am mutat, la reorganizare, articolul în rubrica "Filozofări de suflet (mai puţin turistice), DE LA LUME ADUNATE - COMUNITATE" (deja existentă pe sait)

[Rubrica inițială: Descoperă Bucovina]

AZE [13.12.17 19:46:54] »

@liviu49: Foarte interesant si foarte binevenit din punct de vedere cunoasterea istoriei acest articol.

Multumim

liviu49 [14.12.17 19:19:00] »

@webmaster: Stimate domn, doamna sau domnisoara! Imi cer scuze, dar nu am reusit sa realizez ce gen de persoana este in spatele acestui pseudonim.

Constat cu stupoare ca v-ati permis sa incadrati un articol despre Istoria Buvovinei la categoria diverse, sau cum ati botezat-o “ Filozofari de suflet “, desi cu cateva randuri mai sus recunoasteti ca o cunoastere a istoriei este foarte importanta, ” mai ales in aceste zile “, am incheiat citatul. Mai afirmati ca desi ati “citit cu interes textul de mai sus “ l-ati mutat, ca si cum ar fi un scaun, la rubrica de diverse. Cred ca atunci cand ati mentionat modalitatea cu care ati citit acest articol, ati omis sa scrieti trei litere (dez) la inceputul cuvantului interes. Incadrarea acestui articol la categoria filozofari este o insulta adusa celor care locuiesc pe aceste meleaguri, celor care, mentionati de mine, sau nu in acest articol, au contribuit la pastrarea si afirmarea romanismului pe acest teritoriu, celor care au faurit unirea Bucovinei la patria mama, celor care de zeci de ani se lupta sa-si pastreze si sa perpetueze traditiile stramosesti. Acesti oameni au creat istoria acelor locuri si se zbat pentru pastrarea ei. Pe seama istoriei unui popor nu este permis, nici macar in gluma, sa faci filozofari. Filozofari se pot face pe alte teme. Pe istorie nu este permis asa ceva.

Dovediti ca nu cunoasteti deloc acesti oameni. Daca veti merge in Bucovina si-I veti intreba ce inseamna pentru ei Bucovina, va vor spune ca Stefan cel Mare si Sfant, al carui mormant a fixat granita de nord a Romaniei, dupa 1944. Bucovina inseamna Petru Rares, Daniil Sihastru, boierii Movilesti., Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca si alti membri ai Arboroasei, Ion Nistor si Iancu Flondor, conducatorii miscarii de alipire a Bucovinei la patria mama. De acestia va vor vorbi toti bucovinenii. Va vor vorbi despre Putna, Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor, Dragomirna, Cetatea de Scaun de la Suceava, de Giumalau si Rarau, de Vf. Omului, de vf. Fluturica, de Calimani, de molcoamele Obcine, de apa Moldovei si a Sucevei, a Dornei si a Bistritei, de oualele incondeiate. Nu veti auzi la ei sa considere ca Bucovina inseamna carciumile sau hotelurile pe care le promovati cu asiduitate pe acest site. Sunt necesare si acestea, dar pentru bucovineni nu fac parte din istoria lor. Mergeti la Carlibaba, urcati pe Flutirica si odata ajunsi pe Fluturica se pot admira, pe langa panorama comunei si vf. Batca Tabarcii (1549 m), dar si cele mai inalte varfuri din muntii Rodnei, Pietrosul (2305m) si Ineu (2279m). Daca timpul va permite puteti drumeti pe creasta Tibaului, spre vf. Iedu (1517m), apoi spre Tapu Mic (), traseu de pe care privind inapoi, fara manie, spre Carlibaba puteti vedea vf Omul (1932m) si Faraoane () din muntii Suhard. Si daca ati ajuns pe Tapu Mic, in circa o ora puteti ajunge pe Tapu Mare, cel mai inalt varf din Tibau. Din satul Iedu, pe valea Carlibabei, pe o poteca marcata cu cruce rosie va conduce prin valea Jurlavei, Valea Lucava, pe langa vf. Chitcaul (1431 m), herghelia Lucina, vf. Gaina (1455 m) in satul Moldova Sulita, traversand Obcina Mestecanisului.

Aceasta e doar o mica parte din Bucovina, a carei istorie, chiar prezentata de mine foarte sumar, o considerati nedemna de a fi prezenta intr-un articol, preferand promovarea unor suete si agape in tot felul de carciumioare de mai stiu eu unde.

A va pretinde sa promovati frumusetile si istoria acestei tari s-ar putea sa fie prea mult.

Va rog, insa, sa dati dovada de o elementara eleganta si fie sa admiteti aceste doua articole, acolo unde le este locul, fie sa le retrageti de pe site, ori sa retrageti numele meu ca autor al acestora. Nu vreau si nu accept ca numele meu sa fie alaturat unor filozofari pe seama Istoriei Bucovinei.

PS. Daca se vor descoperi greseli de ortografiere, sau gramaticale, apreciati-le cum doriti. Aceste ecou, ca si toate articolele mele si ecourile, a fost scris in direct si admit ca pot avea si greseli.

Numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][0 vot]
liviu49 [14.12.17 20:01:54] »

@AZE: Multumesc pentru vorbele frumoase asternute pe hartie. Din pacate altii au alte pareri despre istoria acestei tari si isi permit sa o " mute ", ca pe o piesa de mobilier, la Filozofari. Eu nu-mi permit sa filozofez cu istoria acestei tari. Dar, din pacate, parerea mea e singulara pe acest site.

Numai bine si calatorii placute!

webmaster [14.12.17 20:46:10] »

@liviu49:

Va rog, insa, sa dati dovada de o elementara eleganta si fie sa admiteti aceste doua articole, acolo unde le este locul, fie sa le retrageti de pe site, ori sa retrageti numele meu ca autor al acestora. Nu vreau si nu accept ca numele meu sa fie alaturat unor filozofari pe seama Istoriei Bucovinei.

Numele secțiunii este atât o falsă problemă cât și un pretext al tău (un prilej de etalare a unui ego exacerbat).

Rubrica de față - în acest moment intitulată ”Filozofări de suflet” - este de fapt o rubrică DIVERSE, în care se mută toate articolele care nu respectă destinația primordială a acestui sait - acela de a oferi impresii turistice.

E o falsă problemă - pentru că a filozofa pe teme istorice naționale nu este deloc un lucru ”rușinos” ori „trivial” / whatever, cum pare că-ți pare ție, mai sus. (?!!)

Ba dimpotrivă — informații dedicate istoriei diverselor locuri, în general, și a istoriei naționale, în particular, sunt binevenite, pe AFA - atunci când informațiile turistice se îmbină cu cele istorice ! (multe, foarte multe astfel de reviews-uri au fost selectate ca MG)

AFA nu este însă un sait destinat articolelor EXCLUSIV istorice. 99.99% dintre cei care ajung în rubricile destinate Bucovinei vin aici pentru informații turistice despre Bucovina. Și-mi scriu, după ce citesc „review-ul tău”: Eu NU pentru asta am venit pe AFA. Dacă voiam să citesc despre istoria Bucovinei mergeam pe saiturile istorice dedicate.

--

”Impresiile” de mai sus rămân aici - la DIVERSE (din pdv al ”potrivirii” cu tematica saitului!).

mishu [18.12.17 22:04:20] »

@liviu49: O frumoasa lectie de istorie, felicitari, votat cu mare drag.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
AZE, hlli, liviu49, mishu
Alte articole din această RUBRICĂFilozofări de suflet (mai puţin turistice):


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.030753135681152 sec
    ecranul dvs: 1 x 1