Mediaș - la pas prin orașul simbolurilor

TIPĂREȘTE

… Ești îndată în piață, care e de o mărime și de o frumuseță aparte. De două părți o încunjură case de modă nouă, dar, de celelalte două, acoperișurile de țiglă veche se înalță în mai multe șiruri. Deasupra lor răsar puternic două vârfuri de bastioane, și încă mai sus turnul verde al bisericii predomnește toate. Aici e nodul de clădiri istorice al cetății – scria despre centrul medieval al Mediașului neobositul călător și mare istoric Nicolae Iorga.

O vacanță în orașul Sibiu sau împrejurimile sale îți deschide o mulțime de oportunități de extindere a incursiunilor turistice în tot județul. Acest fapt îl poți face după ce ai epuizat de vizitat tot ce îți place în Hermannstadt – greu lucru! Prezenți a „n” oară în Mărginimea Sibiului, ne-am orientat vizitele și către alte zone frumoase ale județului, punctul principal vizat în acea zi de sfârșit de august fiind orașul Mediaș. Până să ajungem acolo, urmând cursul șoselei DN 14, am făcut un mic popas și la una din bisericile-cetăți prezente aproape în fiecare localitate din acest areal, și anume la Axente Sever (vezi impresii).

Mă documentasem puțin pe Internet referitor la centrul medieval al Mediașului și la obiectivele turistice din oraș, dar în principiu vroiam să ne plimbăm lejer pe străzile urbei pentru a intra în atmosfera locului. Mai întâi am căutat un loc de parcare cât mai apropiat de centrul vechi; accesul pe câteva străzi din centru se face pe bază de barieră și plată la automate. Eu am găsit loc de parcare în apropierea Pieții Agroalimentare, la intersecția străzii Mihai Eminescu cu Constantin Brâncoveanu – prețul a fost modic, ceva de genul 0,50 bani/ora. Acum am citit că s-a implementat un sistem de plată și prin sms, dar s-au păstrat și automatele de autotaxare (amănunte aici: primariamedias.ro/portal/ ... 76?opendocument).

Interesant este faptul că în Mediaș umbli mai mult cu ochii pe sus, parcă au intuit bine autoritățile când au numit Cetatea Mediașului, în cadrul unui program turistic implementat în 2009, drept Cetatea Luminii. Privirea îți este îndreptată mereu spre „lumină”, spre ferestre și acoperișuri deosebite, spre turle și turnuri, spre statui, simboluri și steme. O plimbare pe ulițele burgului transilvănean presupune o căutare permanentă a unor „semne”, simboluri și repere care să te ajute să deslușești „Misterele din Cetatea Luminii”. Da, sunt multe secrete ascunse în spatele unor semne și imagini existente în toate punctele cetății.

Popasul la Centrul de Informare Turistică din strada Nicolae Iorga avea să îmi confirme faptul că toate detaliile de arhitectură pe care le observasem pe străzile pitorești au un „înțeles”. Tânărul prezent la Centrul de Informare Turistică a fost foarte deschis la discuții și mi-a oferit câteva materiale turistice și o hartă a orașului, precum și sugestii privind împrejurimile. Acolo afli că în cadrul brandului turistic al orașului au fost alcătuite trei trasee turistice: Traseul Fortificațiilor, Traseul Turnurilor și Traseul lăcașurilor de cult. Peste tot de-a lungul acestor trasee vei întâlni simboluri care te introduc într-o lume ezoterică care nu își dezvăluie secretele dintr-odată, ci pas cu pas.

Ai crede că acest oraș mic pe lângă care multă lume trece în drum spre Sibiu/Sighișoara nu are multe lucruri de oferit, dar se înșeală. Un semn mare de întrebare și un „semn de carte” în minte și-l pun toți în momentul în care trec cu autoturismul pe lângă Turnul Aurarilor și zidurile de apărare situate chiar lângă drumul de tranzit DN 14. Așa am pățit și eu: am trecut de multe ori pe lângă Cetatea Mediașului și mi-am propus să revin – abia la sfârșitul acestei veri am reușit. Și a fost o incursiune minunată, presărată cu descoperiri și clipe de admirație. Vă invit într-o mică călătorie prin oraș, fără a urma un plan anume, ci doar prin scurte orientări pe panourile cu hărți existente în punctele cheie.

Primele lucruri descoperite în Mediaș au fost fortificațiile de vest ale urbei, supravegheate și întărite de Turnul Alb/Bastionul Rotund – un masiv element de apărare cu căciulă țuguiată din țiglă și mulți „ochi” de tragere. Intuiția ne conduce către una din cele trei porți principale de acces în oraș: Poarta Steingasser care facilita prin intermediul „uliței pietruite” (steingasse) deplasarea spre piața central a orașului medieval. Poarta e străjuită de Turnul Pietrarilor, un colos alb, împodobit pe la jumătatea anilor 1700 cu elemente arhitecturale plăcute privirilor vizitatorului de azi. Turnul se poate vizita timp de câteva ore pe zi sunând la un număr de telefon aparținând Muzeului Municipal, număr afișat pe ușă. Mergem mai departe lăsând în urmă bucata de pavaj cu piatră cubică, care oferă vechime peisajului arhitectural, urmând indicatoarele turistice poziționate exact acolo unde ai nevoie.

Alerg puțin pe o uliță îngustă până în colțul străzii După Zid pentru a-mi arunca o privire spre o altă porțiune de zid, din partea estică, întărită de Bastionul Cuțitarilor (refăcut) și Turnul Rotarilor; tot aici se vede și complexul arhitectural Mănăstirea Franciscană (sediu al Muzeului Municipal Mediaș) și turla bisericii romano-catolice „Imaculata Concepție”. După cum bine vom vedea și în continuare, turnurile și bastioanele cetății poartă numele breslei meșteșugărești care le îngrijeau și apărau în caz de nevoie. Este o obligație a acestor asociații de meșteșugari, obligație prezentă în Statutul breslei respective, lucru atestat în mai toate cetățile transilvane.

Plimbarea noastră se desfășoară în ritm lent de-a lungul străzii Johannes Honterus urmărind detalii arhitecturale inedite: porți, ferestre, elemente de feronerie, fresce exterioare etc. Trecem pe lângă casa memorială Stephan Ludwig Roth – cărturar umanist sas, participant activ la Revoluția din 1848 – și o pensiune (Casa Honterus) găzduită de o clădire veche. Piața Castelului ne întâmpină cu frumoasa clădire a Liceului Teoretic Stephan Ludwig Roth – școală atestată la începutul anilor 1600. Actuala construcție e ridicată la începutul veacului al XX-lea și conține pe fațadă multe simboluri: bufnițe, struguri, instrumente muzicale, elemente vegetale.

Un pliant primit la Centrul de Informare Turistică ne scrie despre legendele, simbolurile și misterele care odată identificate pe străzile și clădirile orașului trebuie înțelese. Citez: Vom regăsi aceste semne pe tot întinsul cetății, împlinind în memorie traseele francmasonice secrete, profilul magic al fortificațiilor în forma craniului uman, semnele ascunse ale unui cult al femeilor, pașii orfici, omul verde sau relicvele marilor mitologii ale lumii distilate în înțelepciunea înaintașilor. Mediaș este o Cetate a Luminii pentru că semnele soarelui te întâmpină în cele mai felurite forme, de la cele figurative până la cele mai discrete. Trebuie doar să descoperim...

Am pătruns prin tunelul lung, pavat cu piatră, în curtea Cetății Vechi/Castelului, fortificația amintită în documente la 1450. Este vorba de primul nucleu de apărare al orașului: Ansamblul fortificat al Bisericii Evanghelice „Sf. Margareta” (descrisă pe îndelete de @Anilu aici: vezi impresii). Complexul fortificat, de formă ovală, încins cu trei centuri de ziduri și mai multe turnuri (Clopotelor, Funarilor, Mariei – are și rol de capelă, Croitorilor – a fost și închisoare) avea în componență și alte clădiri cu diferite roluri: primăria orașului, casa parohială, locuința capelanului, scara acoperită. O plimbare prin curtea bisericii fortificate constituie o întoarcere în timp, arhitectura și celelalte detalii nefiind atinse de invazia „modernului”.

Piața Mare/Piața Regele Ferdinand I este principalul loc de adunare al locuitorilor cetății, punct de desfășurare a târgurilor și de anunțare a principalelor hotărâri ale autorităților. Frontul de clădiri care înconjoară spațiul verde amenajat acum în mijloc conține multe clădiri vechi, exponente ale unor stiluri arhitecturale vechi, combinate și schimbate în funcție de vitregiile vremurilor apuse. Ne-am învârtit pe lângă șirul de construcții, citind plăcuțele informative și admirând detaliile ornamentale. Am zărit Hanul Traube, vechi restaurant și loc de cazare de secol al XVII-lea (a cărui denumire vine de la simbolul orașului: strugure = traube, după cum bine preciza @abancor într-un ecou), a cărui terasă era plină de turiști și în zilele noastre. Trecem în revistă Casa Schuster, fostă farmacie timp de 130 de ani, Școala Piariștilor, vechi local de învățământ religios, Casa Schuller, sediu al primarului orașului în secolul al XVI-lea și loc unde s-a desfășurat Dieta Transilvaniei la 1588.

După vizita la Centrul de Informare Turistică am continuat să mergem pe strada Nicolae Iorga – una din cele mai importante ulițe ale cetății medievale. Această arteră făcea legătura între Piața Mare a orașului și Poarta Forkesch, apărată de Turnul Aurarilor. Turnul prevăzut cu mai multe etaje se afla în grija breslei aurarilor, cei despre care legenda spune că la porunca cavelerilor Mediașului au modelat trei struguri de aur (podgoriile și licoarea fiind o resursă importantă în zonă), scoși în fața mulțimii doar în timpul marilor sărbători, apoi ascunși în oraș. Unde or fi ei azi? Un drum de strajă și o porțiune de zid ne sugerează cum arătau cei peste 3 km de fortificații și 19 turnuri care înconjurau orașul în perioada de apogeu a dezvoltării sale. Pe sub ziduri ajungem la Turnul Fierarilor, restaurant integral, înconjurat de flori – străvechiul fort adăpostind azi o cochetă cafenea.

Ne întoarcem în Piața Mare pe strada Ion Gh. Duca, o stradă cu iz comercial, din care la un moment dat se desprinde o pitorească uliță, parțial în trepte: Strada Bisericii. Pentru a ajunge sub zidurile de vest ale cetății, la parcare, am străbătut Piața Mică/George Enescu. Aici nu puteam rata statuia Torcătoarei de pe Casa Breckner – o fi Ursitoarea care trasează destinul omului sau cea care toarce firul vieții urbei și a locuitorilor săi?

Burgul Mediașului a păstrat savoarea unui loc tainic și misterios vreme de aproape opt sute de ani, asemenea unui parfum rar, rătăcit printre rafturile erboristului. Dar cu fiecare detaliu pe care îl descoperi, magica provocare se amplifică, îmbiindu-te la a cerceta mai adânc, spre a înțelege istoria acestui loc ce și-a păstrat farmecul arhitectural. Cu aceste cuvinte ne îmbie la Mediaș un material turistic și tot cu aceste cuvinte vă invit și eu să poposiți 2-3 ore pe străzile orașului Mediaș și să descoperiți misterele urbei transilvane.

---

VIZUALIZĂRI: 2294 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI