ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.11.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
OCT-2017
DURATA: 1 zile
prieteni
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 9 MIN

Bun îi vinul ghiurghiuliu! … La Crama 1777 - Valea Călugărească

TIPĂREȘTE

Un muzeu de poveste sau povestea unui elixir al zeilor și, totodată, al oamenilor de rând. În acest anotimp în care natura îmbracă haine arămii, timp destinat preparării licorii care unge sufletul și hrănește spiritul (în unele cazuri), am vizitat o zonă viticolă cunoscută în țară și peste hotare: Podgoria Dealu Mare, centrele viticole Valea Călugărească-Urlați - o regiune perfectă pentru cultivarea viței de vie situată în Piemontul Carpaților de Curbură și împânzită de căi de comunicație facile. Atestarea podgoriilor din această zonă coboară până în epoca medievală, documente din secolul al XV-lea pomenind plantațiile de vie și produsul finit obținut.

Vinul, căci despre această licoare magică vorbim, este băutura obținută prin fermentația mustului de struguri, băutură alcoolică care se constituie într-un fir roșu în istoria băuturilor alcoolice. Vechimea preparării vinului și locul în care a apărut este încă subiect de dispută între cercetătorii din domeniu (historia.ro/sectiune/gene ... -sangele-zeilor). Cert este că vinul reprezintă un element omniprezent de-a lungul timpurilor în alimentația oamenilor, un component sacru în ritualurile religioase și un produs vandabil în operațiunile de comerț.

În acest areal viticol am mai călătorit, l-am tranzitat de mai multe ori, chiar am vizitat câteva obiective în regiune: Biserica dintr-o Piatră din Năeni (vezi impresii), Mănăstirea Jercălăi (vezi impresii). Cunoșteam de mai multă vreme existența în zona Valea Călugărească a unei clădiri specifice producerii vinului, declarată monument istoric, despre care am citit informații în ultimii ani în privința restaurării și deschiderii unui frumos muzeu. Instituția muzeală tematică poartă numele de Muzeul Crama 1777 și a fost inaugurate în anul 2013.

Acces auto, program și bilete. Muzeul este situat în localitatea Valea Călugărească, în apropierea DN 1B (E577) și aparține administrativ de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Instituția este semnalizată corespunzător de indicatoare turistice (cam reduse ca dimensiuni), iar cei 750 m pe aleea laterală sunt asfaltați. Există o mică alveolă pietruită lângă muzeu unde încap circa 3-4 autoturisme, șoseaua fiind destul de îngustă. Dacă veniți dinspre Ploiești nu puteți face stânga imediat pe strada muzeului fiind linie dublă continuă, trebuie să mergeți până la prima intersecție cu un drum lăturalnic (1 km).

Programul de funcționare este de marți până duminică, între orele 09.00-17.00. Prețul unui bilet este de 8 lei/adult, existând și reduceri pentru alte categorii de vizitatori (elevi, studenți, pensionari). Practic există și o taxă foto, exagerat de mare în muzeele care aparțin de Consiliul Județean Prahova, dar cu bunăvoința și acceptul celor de la muzeu am putut face câteva fotografii.

Într-un paragraf separat doresc să menționez pe doamna muzeograf Emilia S. , un om cum rar întâlnești în muzeele din țara noastră. Doamna Emilia, soție de preot, este un ghid perfect, un muzeograf bine instruit, un om care pune pasiune în meseria sa. Dânsa ne-a prezentat cu o voce caldă istoria cramei, obiectele și ustensilele care țin de industria de prelucrare a strugurilor și de păstrare a vinului, beneficiile acestui lichid alcoolic, tradițiile și obiceiurile populare care implică utilizarea licorii obținute din struguri. Mai mult, doamna muzeograf ne-a introdus în povestea vinului, ne-a prins în mrejele poveștii, ne-a implicat activ în prezentarea sa prin întrebări și îndemnuri să ne amintim de copilăria petrecută în mediul rural. Atenția acordată oricărui vizitator era maximă, pe cei veniți mai târziu rugându-i să aștepte să viziteze toate sălile împreună cu dânsa pentru a nu pierde nimic din istoria acestui „meșteșug”. Nota 10 + pentru doamna muzeograf Emilia S. !

Clădirea Cramei. Încă de la intrare în curte ne atrage privirea ansamblul a construcției de lemn masiv, pe un fond pigmentat de flori colorate de toamnă. Un ceardac larg sprijinit pe stâlpi de lemn frumos sculptați, un acoperiș generos din solzi de șindrilă – lemn, lut și piatră sunt materialele primordiale ale construcțiilor țărănești. Considerată cea mai veche construcție țărănească de lemn din județul Prahova, crama din Valea Călugărească datează din anul 1777, an cioplit pe portalul ușii. Țăranii liberi din zonă, proprietari ai unor parcele de viță de vie, utilizau la comun această cramă pentru a zdrobi strugurii și a prepara vinul – crama se mai numea „casa de stors”.

Restaurată prin anii '60 ai secolului trecut, transformată pentru puțin timp în muzeu, starea monumentului de lemn s-a degradat vizibil astfel că în 1985 s-a hotărât demontarea construcției și recuperarea materialului lemnos viabil. După evenimentele din decembrie 1989 s-au retrocedat viile de la Valea Călugărească, reconstrucția cramei efectuându-se între anii 2008-2013 pe un teren donat de o persoană binevoitoare. Muzeologii au pus la dispoziție toate documentele necesare reconstrucției (fotografii, planuri, relevee), iar constructorii au refăcut în cel mai mic detaliu crama țărănească prahoveană.

Care sunt componentele cramei? Din pridvorul lat se coboară câteva trepte în încăperea propriu-zisă a cramei, loc unde se efectuau operațiunile de presare a strugurilor, fermentare a mustului și extragere a vinului. În dreapta ceardacului se află o mică sală – birou al muzeografului și paznicului, dar și spațiu în care aflăm mai multe legende, ce de exemplu povestea viței de vie și a soarelui. Din această sală coborâm în beciul cramei, loc unde se păstrau butoaiele cu vin și sală de degustări bahice; altă scară ne conduce în mansarda cramei, un spațiu generos utilizat pentru o expoziție etnografică.

Vizită la Crama 1777. Incursiunea noastră în universul viței de vie, prelucrării strugurilor și obținerii vinului începe în sala propriu-zisă a cramei. După ce ne-a vorbit în pridvor despre construcția cramei în anul 1777, doamna muzeograf ne introduce în universul obiectelor și ustensilelor utilizate în cultivarea viței de vie, a recoltării strugurilor, zdrobirii lor, fermentării mustului, extragerii și depozitării vinului. Ne este atrasă atenția asupra unor exponate datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea; linul, acea covată adâncă din lemn în care se zdrobeau strugurii (punând sub picioare o pânză de bumbac) mi-a adus aminte de obiecte similare (dar turnate din beton) văzute la bunici. Mai sunt de admirat teascuri și zdrobitoare de diferite mărimi, pompe de vin și pucioasă produse în Germania, dar și un banc de lucru al unui dogar cu toate uneltele specifice.

În beciul cramei suntem invitați să luăm loc pe băncuțele de lemn pentru a participa la o discuție interactivă. Aflăm că vinul reprezintă „nebunia tinereților și toiagul bătrâneților”, în domeniul religios acesta ocupând un loc important prin prezența în toate momentele de trecere a omului prin viață (botez, cununie, înmormântare), dar și în timpul slujbelor religioase. Vinul are „vârste”, exact ca omul: copilărie (must), adolescență (tulburel), maturitate (vin bun) și bătrânețe (vin vechi/oțetit). Doamna muzeograf ne prezintă povestea apariției butoiului, simbol al veseliei și belșugului; de unde credeți că provine expresia: „îi lipsește o doagă”? .

Pe masa din fața noastră mai multe sticle etichetate și având câteva fire de plante atârnate de gât ne exemplifică utilizarea vinului drept medicament în civilizația rurală românească. În Antichitate cu ajutorul vinului se purifica apa, chiar Hipocrate (cel mai cunoscut medic al Greciei antice) considera vinul drept o sursă de vitalitate și un „ajutor” pentru o viață lungă. De altfel, cercetătorii au descoperit resveratrol în vinul roșu, substanță antioxidantă care protejează inima și creierul. Descoperim prin spusele ghidului rețete demult uitate: vin cu pătrunjel (benefic pentru prevenirea și tratarea bolilor cardiovasculare), vin cu mentă (cu efecte vizibile la bolnavii de astm, bronșită și pneumonie), vin cu leuștean (utilizat în afecțiuni ale fierii), vinul pelin (recomandat în anemii, lipsa unor vitamine, boli ale sângelui). Toate aceste rețete populare sunt rezultatul unor observații de sute de ani ale țăranilor asupra efectului produs de plante în combinație cu alcoolul din vin și, în anumite cazuri, miere. Am auzit și rețete ale unor băuturi necunoscute nouă azi: afeniac (afine/fructe de pădure amestecate cu vin), mursa de miere (apă sau lapte amestecat cu lichidul rămas în urma spălării fagurilor de miere – totul lăsat la fermentat) și mustăreața (seva albicioasă a mesteacănului). Bineînțeles, în toate cazurile (medicale sau nu), se recomandă consumul moderat :)

Drept exponate vedem în beciul cramei mai multe feluri de butoaie pentru vin și țuică, un cazan de țuică, felurite vase de ceramică pentru păstrarea și consumarea licorilor alcoolice (cu adânci simboluri), o măsuță rotundă de lemn cu scăunele (avea și bunica în Teleorman așa ceva), tiugi pentru băut lichide etc. Pe un perete sunt expuse câteva bârne originale ale cramei țărănești din 1777, un asemenea fragment de lemn conținând și elementele originale de feronerie. O machetă a cramei ne ajută să avem o privire de ansamblu asupra acestui monument de arhitectură.

Urcăm și în podul cramei unde se află exponate din sfera etnografică a costumelor populare. Și aici doamna muzeograf Emilia S. ne încântă cu multiple informații, unele cunoscute, altele inedite, cu proverbe și vorbe de duh din popor, cu explicații ale unor simboluri și descrieri ale obiceiurilor populare. Expoziția poartă numele de Mlădițele vieții, un stâlp înfășurat în viță de vie, înconjurat de mai multe lăzi de zestre. În aceste cufere de lemn țăranul român ținea o sumedenie de lucruri, chintesență a principalelor momente din viața omului: icoana Nășterița, ocrotitoare și aducătoare de prunci, costumele de nuntă, zestrea tinerei fete, hainele și „podurile” pentru înmormântare. Straiele populare, costume de nuntă chiar, prezintă în multe cazuri și zone geografice motivul viței de vie. De asemenea, icoanele conțin simbolul strugurelui în anumite scene religioase.

Concluzii. Am fost fascinat de explicațiile doamnei muzeograf Emilia S. și de bogăția informațiilor aflate, de profunzimea simbolurilor și diversitatea culturii populare, toate legate de cultivarea viței de vie. Recomand cu căldură o vizită la Muzeul Crama 1777 – Valea Călugărească, un muzeu mic, specializat, dar păstrător al unor tradiții seculare expuse cu dragoste de un ghid desăvârșit.

P. S. Urmăriți o parte din explicațiile doamnei muzeograf de la Crama 1777 în următoarele filme de pe Youtube: youtube și youtube.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 02.11.17 09:32:23
Validat / Publicat: 02.11.17 10:20:55
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în URLAȚI [PH].

VIZUALIZĂRI: 1994 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

20 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Muzeul Crama 1777 - Valea Călugărească - monument de arhitectură țărănească din epoca fanariotă (refăcut).
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 54000 PMA (din 40 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

20 ecouri scrise, până acum

Mihai18 [02.11.17 12:04:37] »

Interesant reviewul dv. și regret că nu am știut de acest muzeu deși acesta se află la cca. 14 km. de Ploiești.

Pentru că ați ales această temă, vă recomand să vizitați Crama cu vinuri Dealul Mare, din orașul Urlați, pentru că ați avea ce să povestiți.

Referitor la review. Am văzut în P-13 sticlă cu vin, firesc cu dop. Ei, aici este bine să scriu și eu ceva.

Am fost în interes de serviciu la Institutul de Vinificație din Valea Călugărească și după ce am terminat treaba, gazdele foarte primitoare cu mine, m-au invitat să vizitez linia modernă de îmbuteliere vin, în sticle cu dop. Acolo, inginerul-gazdă mi-a spus lucruri pe care nu le știam și posibil nici o parte din cititorii AFA, de aceea scriu aceste rânduri. Astfel.

- Vinul, înainte să fie îmbuteliat este încălzit la temperatura de 80 grade Celsius. Am rămas surprins, știam că vinul de păstrează „la rece” și l-am întrebat, dece? Mi-a răspuns că această temperatură ucide bacteriile din vin, care cu timpul în pot degrada.

- Totul este automat, sticlele circulă pe o bandă și înainte să i se pună dopul, mai întâi se scoate aerul din segmentul scurt dintre vin și dop și se introduce în loc bioxid de carbon.

Vă doresc o zi bună și inspirație la scris reviewuri.

Rodel [02.11.17 12:35:41] »

Mie nu-mi place vinul, dar imi plac revievw-ul si pozele postate. In consecinta, l-am... savurat, i-am simtit aroma si l-am votat!

webmaster [02.11.17 13:14:28] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecție.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Michi [02.11.17 15:35:23] »

Bun review şi bune precizările. Eu am vizitat crama Valea Călugărească prin 58-59 când eram stagiară la C. CH. Victoria (Ucea). Într-o duminică dimineaţă ne-am încărcat vreo 40-50 de salariaţi într-un hârb de autobuz şi am făcut o excursie la Valea Călugărească, chipurile schimb de experienţă cu C. Ch de îngrăşăminte. La combinat nu mai ţin minte dacă am ajuns, la cramă da. La întoarcere toţi participanţii sforăiau în autobuz. Oare de ce?

tata123 🔱 [02.11.17 16:09:29] »

@Mihai18: Mulțumesc pentru ecou și cuvintele frumoase. Muzeul Crama 1777 se află atât de aproape de orașul Dvs. de reședință; urmăriți știrile culturale, la muzeu se organizează periodic acțiuni culturale interesante (vor urma probabil cele dedicate sărbătorilor de iarnă).

Vinul ascunde atât de multe secrete, ponturile oferite se pot dovedi utile celor care consumă licoarea.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [02.11.17 16:14:35] »

@Rodel: Mulțumesc frumos; chiar dacă unele persoane nu sunt pe aceeași „lungime de undă” cu elixirul produs din struguri, ele se pot bucura de tradițiile și obiceiurile legate de exploatarea viței de vie, de gustul parfumat al strugurelui, de muzee interesante ca cel prezentat mai sus.

@michi: Amintiri interesante din epoca comunistă. Azi sunt o mulțime de crame care se pot vizita în zona podgoriei Dealu Mare, unde se pot organiza degustări și gustări. Mulțumesc pentru aprecieri.

@webmaster: Mulțumesc pentru desemnare.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Radu Tudoran [02.11.17 19:44:46] »

O data la doua, trei luni trec prin Valea Calugareasca si nu m-am oprit niciodata la Crama 777. Acum chiar ca m-ai facut curios si voi opri s-o vad.

Pușcașu Marin [02.11.17 22:30:16] »

@tata123: Si-o degustare, ceva? In beci? Cu o feteasca tinuta mai intai sa tremure vreo 3-4 ore la gheata?

Servita apoi in cani de pamant... la prima cana sa simti cum iti canta un cor de ingeri in gura... la a doua cana sa inghiti corul cu ingeri cu tot... (cam asa descrie Ioan Dan vinurile romanesti)

Pfff ce pofta mi-ai facut. Ma duc sa desfac o sticla, musai de Valea Calugareasca .

Frumos review. Spre rusinea mea habar n-aveam ca la 15 km de mine exista crama asta. Da' astept sa stea mustul din fiert si ma duc in zona sa iau niste capsunica. Neaparat o sa dau o raita si pe-acolo.

Mihai18 [02.11.17 23:20:05] »

@ghisor:

Bună seara, dragul meu ploieștean.

Prin ecoul dv. m-ați provocat la o scurtă discuție. Nu sunt alcoolic pentru că sunt un împătimat al volanului, dar din când în când prefer un pahar, doar unul, cu vin roșu, dar nu ținut la rece ci de la temperatura camerei pentru că atunci „îl simți” Eu nu beau vin roșu să-mi astâmpăr setea, eu îl savurez. Din pahar sorb doar o gură, pe care nu o înghit imediat, îl plimb prin gură, ca să-i fac „radiografia” El merge bine cu o brânză Ile de France. Sunteți ploieștean, găsiți această brânză la Sell-Gross. Dacă aveți timp să ajungeți la Amsterdam, nu omiteți să aduceți acasă brânză de acolo (vă pot spune eu magazinul de unde să o cumpărați) Se asortează foarte bine cu un pahar cu vin roșu. Gata cu off-toipicul.

Ați început un serial, continuați, eu sunt abonat.

Noapte bună.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [03.11.17 09:17:44] »

@Radu Tudoran: Chiar dacă muzeul nu e mare, explicațiile bogate și calde oferite de doamna muzeograf vă vor înveseli ziua. Vizită plăcută!

@ghisor: Mulțumesc pentru aprecieri. Dacă mergeți la Crama 1777 să țineți cont că este o cramă-muzeu, nu organizează degustări și nici nu comercializează băuturi alcoolice. În schimb aici se țin tot felul de acțiuni culturale, mai ales pentru copii. Când aveți un strop de timp liber mergeți la Muzeul Crama 1777 din Valea Călugărească - va fi o experiență interesantă și plăcută.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
liviu49 [05.11.17 12:05:43] »

@tata123: In anii '80, am fosr de mai multe ori la Combinatul Chiumic de la Valea Calugareasca, de unde luam acid sulfuric pentru sectia de zincare la cald, care functiona in cadrul sectiei pe care o conduceam. Auzisem de aceasta crama, dar am fost niciodata curios sa oprim sa incercam sa o vizitam. Fusesem in 1974 in vizita la Statiune Viticola de la Stefanesti, Arges, unde sora si cumnatul meu (studenti la Horticultura) erau in practica. Pentru ca am fost insotiti de unchiul meu, din Pitesti, am putut vizita toata statiunea, iar la plecare am primit cadou cate o sticla din fiecare soi care se imbutelia acolo. Bine inteles ca nu le-am carat cu sarsanaua, pentru ca directorul statiunii, bun prieten cu unchiul meu ne-a expediat cu un ARO de la statiune, pentru a ajunge nevatamati acasa, dupa o degustare de vinuri in crama. Nu pot sa nu recunosc ca nu-mi place vinul, dar imi place sa-l beau eu pe el, decat sa ma bea el pe mine. Cand simt ca daca mai beau o picatura, nu un pahar, m-am oprit imediat din baut, iar daca mi-e sete continui cu apa, preferabil minerala. Acum semnalul de alarma, cu limita de baut sew declanseaza din ce in ce mai devreme. E bine, totusi, ca se declanseaza mereu inainte si niciodata, dupa.

Tot in anii '80 am mai vizitat asemenea lacasuri de cultura, mai ales in judetul Vrancea, unde nu stiu daca am ratat ceva, dar si alte judete unde mai aveam de trimis confectii metalice la Intreprinderile de Vie si Vin, cum se numeau atunci.

Felicitari pentru acest frumos si interesant articol.

Numai bine si calatorii placute!

mishu [05.11.17 21:05:30] »

@tata123: Vinul, o sursa buna de inspiatie si pentru bine dispunere, dar si pentru un articol reusit ca acesta.

Felicitari, votat cu placere.

tata123 🔱 [06.11.17 09:29:56] »

@liviu49: Mulțumesc pentru ecou și pentru amintirile expuse aici. Din astfel de relatări mai aflăm amănunte din „culisele” vieții desfășurate în regimul comunist; diverse articole ne răscolesc pe neașteptate aduceri-aminte ascunse în cufărul nesfârșit cu amintiri, le aduc la lumină și ne fac să zâmbim.

@mishu: E sezonul vinului, tulburel spre maturitate; și acuși sezonul vinului fiert. Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
mihaelavoicu [10.11.17 21:41:01] »

@tata123: Am participat la deschiderea muzeului în anul 2013, la invitația acelei persoane binevoitoare care a donat terenul obținut prin revendicare, pasionată de istorie și care s-a zbătut pentru înființarea acestui muzeu. L-am vizitat apoi în toamna lui 2015, când am donat un ol ștanțat cu denumirea unui atelier din zona Brașovului, ol folosit în vinificație, provenit dintr-o gospodărie țărănească din apropierea orașului Urlați. Felicitări pentru expunere!

tata123 🔱 [13.11.17 13:57:51] »

@mihaelavoicu: Vă apreciez pentru implicarea Dvs. în păstrarea tradiției populare. Am văzut fotografiile de pe FB de la căsuța de basm din Prahova, aveți niște obiecte minunate acolo. Ce bine că le-ați păstrat! Donarea către un muzeu a unor obiecte (cu posibile implicații emoționale personale) constituie un lucru de lăudat. Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [21.11.17 09:15:43] »

@mihaelavoicu: Am vizionat și fotografiile atașate articolului... deosebite. Am văzut astfel și olul ștanțat, asupra simbolurilor legate de cultivarea viței de vie prezente pe țesături ne-a tras atenția și doamna muzeograf; deasemenea, ne-a indicat expres și vechiul lin de lemn expus în muzeu. Mulțumesc pentru completările imagistice.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mihaelavoicu [21.11.17 14:22:28] »

@tata123: Două lucruri lipsesc acestui muzeu:Un fundal sonor cu Maria Tănase și un Cetățean Turmentat în jurul unui stâlp în curte, la intrare.

Probabil că tot banii vorbesc și pentru a fi turmentat!

webmasterX [08.07.18 21:31:27] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «De văzut în apropierea Ploieștiului» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: O zi în Ploiești]

webmasterX [13.12.21 08:34:05] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Muzeul 'Crama 1777' [Valea Călugărească]» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: O zi în Ploiești și împrejurimi]

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [13.12.21 09:58:10] »

@webmasterX: Poziționarea pe hartă este corectă.

P. S. Vizita la Muzeul Crama 1777 este o adevărată poveste, o frumoasă incursiune în lumea vinului și a viței-de-vie, dăruită vizitatorilor cu har de doamna muzeograf Emilia S. Dacă ajungeți în zonă nu ezitați să mergeți câteva zeci de minute la acest muzeu tematic. Nu veți regreta absolut deloc!

Numai bine!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
9 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
liviu49, Michi, mihaelavoicu, Mihai18, mishu, Pușcașu Marin, Radu Tudoran, Rodel, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂMuzeul 'Crama 1777' [Valea Călugărească]:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.08692193031311 sec
    ecranul dvs: 1 x 1