ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 01.10.2017
DE AZE
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Sibiu
ÎNSCRIS: 02.07.12
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
OCT-2017
DURATA: 1 zile
familie cu copii
2 AD. + 1 COPII

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 13 MIN

Cetatea Tălmaciu — Poarta Transilvaniei

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Neil Armstrong coboară din modulul lunar şi vede pe nisipul selenar un tip ciudat, cu pălăriuţă mică, neagră, cu opinci şi chimir. Creatura întinde hotărât mâna către Armstrong:
- Servus, io mi-s Ion!
Astronautul, siderat, îl întreabă:
- Şi de unde eşti tu?
- Apăi din Tălmaciu, dară.
- Şi cu ce ai venit aici?!
- Cu brânză!

Landskrone, adică Coroana Ținutului se numea cetatea Tălmaciu construită în 1370 pe locul unei vechi așezări/fortificații dacice pe un loc strategic un deal în imediata apropiere a ieșirii din Valea Oltului spre Transilvania. De pe cetatea de graniță poziționată foarte strategic se putea vedea cu ochiul liber la o distanță de 10-12 km și așa se vede și astăzi în era tehnologiei cu gps de telefon în dotarea oricărui cioban sau altă persoană, turist de exemplu.

Destinația precisă a fost de observare atât de pe vremea dacilor cât și mai târziu în evul mediu. Din păcate destinația actuală principală de pe dealul Tălmaciu este amplasament antene telefonie și stație meteo iar destinația turistică nu este promovată deloc la fața locului lipsind chiar și acel indicator maro de pe marginea DN7/E81. De aceea în articolul care urmează pe lăngă orașul Tălmaciu pe care îl voi descrie cu obiectivele sale vizibile și promovate voi da și câteva indicații (mai mult prin foto) care vă vor ajuta să ajungeți până la ruinele cetății (având în vedere că autoritățile nu vă ajută deloc în aces sens)

Istoria cetății și cum ajungem acolo în prezent

Cu un relief neschimbat de mii de ani dacii au descoperit în acest loc un punct strategic aflat pe o înălțime deasupra mării de 518 m. Pe un deal care se ridică deasupra zonei și oferă o vizibilitate de calitate au construit un punct de observare, o cetate de strajă. Un punct de observare aproape imaginară deoarece urmele dacilor constă doar în ceramică dacică.

Prima impresie cu acest loc am avut-o de pe vremea copilăriei cu ocazia unor ieșiri la iarbă verde. De la baza cetății până în vărf există o pădure superbă de pini în umbra acestuia pe câteva cărări nemarcate putem ajunge până la ruine. Acestea se află pe partea nordică dinspre orașul Tălmaciu. Dar e mult mai ușor să ajungem pe partea vestică cu mai puțină vegetație și un drum off-road pe care ajung cei de la întreținerea antenelor și stația meteo. Necesar un vehicul 4x4 sau un 1x2 pe jos (cu rezultat benefic pentru sănătate deoarece urcușul susținut durează cca ½ oră la o diferență de nivel de aproximativ 100m)

Repere din partea mea (cu ocazia vizitei) pentru acest obiectiv turistic nepromovat: La jumătatea distanței (în vărf de rampă, că de acolo coborăm spre Tălmaciu) între localitatea Boița și Tălmaciu pe partea dreaptă dinspre Boița vom observa o cabană privată lânga drum (este singura pe această distanță așa că nu avem cum s-o ratăm) Pe partea opusă a drumului DN7 aproape tot timpul anului găsim vănzători de brănză (oare de aici a luat și nea Ion brânza să ducă pe lună?)

Dacă avem un vehicul 4x4 motorizat putem pleca pe drumul off-road aflat la dreapta de după cabană. Dacă nu atunci parcăm și ignorăm pezența unui căine care latră dar oricum nu ne mușcă și ne armăm cu ceva lichide și un aparat de fotografiat/telefon.

Ajungând tot mai sus pe rănd vom observa panoramele oferite de împrejurimi, adică Valea Oltului, Boița, Tălmăcel, zona Turnu-Roșu (dar localitățile Turnu-Roșu, Sebeșul de Jos și Sebeșul de Sus nu se văd deoarece se ascund după dealuri în văi) Vegetația abundentă din stânga și dreapta drumului ascund tot felul de specii din fauna țării, predominant din zburătoarele zonei. Numai eu am speriat câteva din cuiburi trecând pe lângă. Echipamentele alb-roșii ale companiilor de telefonie mobilă se văd tot mai aproape în vârful dealului, în umbra cărora la ultima serpentină pe stănga vom observa ascunsă în vegetație fosta cetate Landskrone.

Nu doresc să dezamăgesc pe nimeni, dar foarte puțin promovatele ruine nu ne oferă cine știe ce senzație. Senzația se află în imaginația noastră care știe că aici a fost o așezare dacică și cetate de apărare. În mod real chiar am intrat în interiorul unui fost turn. Dacă s-ar elimina vegetația s-ar putea observa mai multe ruine, deoarece umblând în jungla din jurul zonei de antene împrejmuite am descoperit (păcat că trebuie să descoperim în calitate de turist așa ceva) ziduri și fundații toate din vremurile mult apuse.

În cotidianul sibian Tribuna Sibiului am găsit un articol interesant despre cetate, merită citit:

Landskrone era o cetate de graniţă. A fost ridicată de saşi în timpul regelui Ludovic cel Mare zis şi „Maghiarul”, (fiul lui Carol Robert de Anjou, cel bătut la Posada de Basarab Vodă), între 1369 şi 1370. Avea un rol strategic, ea dominând, de aici, tot ţinutul, putând fi observate orice mişcări din Ţara şi Valea Oltului, dinspre Sadu sau Sibiu.

A fost stăpânită de nobilii maghiari din Tălmaciu, care au intrat în conflict cu regele Matia Corvin, care ordonă, la 1453, ca întregul sistem de apărare să intre sub administrare săsească. La fel, castelanii din „Cuibul de nobili răzvrătiţi” (cum apar într-un document al vremii) aveau relaţii încordate şi cu abaţia cisterciană de la Cârţa şi posesiunile ei, dorind să ia din veniturile mănăstirii la care contribuiau satele româneşti din zonă. În ciuda ordinelor repetate ale regelui Matia, de a se demola cetatea, aceasta este atestată ca funcţională şi amintită în documente la 1480 şi 1520, de unde rezultă că aici, la frontieră, chiar şi deciziile regelui nu prea erau executate „întocmai şi la timp”.

Este posibil ca, totuşi, cetatea să fi rămas un punct strategic deşi, în parte, a fost demolată, urme ale acestei activităţi existând (găuri mari în zid sau bucăţi de ziduri „rupte”). Zona se pare că a fost folosită ca loc de observare, de pe vremea dacilor până spre secolul al XX-lea, conform materialului arheologic descoperit.

Cetatea poate fi un punct turistic pentru cei care traversează Tălmaciul, chiar dacă drumul până la „Landskrone” este dificil de efectuat cu automobilul. Oricum, merită, deoarece panorama de care ai parte când ajungi în vârf este, fără nici o exagerare, unică.

Descoperirile

Secretele îngropate în pământ de-a lungul istoriei sunt scoase acum la iveală de „săpătorii” conduşi de arheologul dr. Petre Beşliu Munteanu de la Muzeul Naţional Brukenthal. Într-o discuţie punctată cu „plimbări” prin cetate, am aflat că zestrea arheologică este extrem de interesantă şi valoroasă.

Anterior, au fost descoperite fragmente de ceramică dacică, dovadă că avantajele strategice ale acest loc au fost exploatate încă de pe vremea dacilor, deşi nu s-au găsit urme de construcţii din această perioadă.

Acum, arheologii au descoperit ceea ce ar fi fost locuinţa castelanului şi a celor apropiaţi, rămasă neterminată (considerată, în mod nejustificat, ca fiind „capela” cetăţii), cunoscută sub numele de „palast”, de formă dreptunghiulară (14 x 6 m). Această construcţie poate fi cauza menţionării, într-un document, a faptului că cetatea nu a fost terminată, referirea făcându-se la palast, nu la zidurile de apărare.

Menţionăm că multe documente emise de cancelaria regală şi păstrate la Mănăstirea Sf. Nicolae din Tălmaciu, au dispărut atunci când aceasta a fost incendiată la 1369, de voievodul muntean Vladislav-Vlaicu. Un alt element scos în evidenţă de săpăturile care au loc la Landskrone, este o presupusă intrare în şicană (loc unde se petrec zidurile unei fortificaţii, lăsând un loc unde pot intra două persoane.

În zona de la poarta de intrare (unde se mai văd ruinele unui turn de formă rectangulară) se pare că a existat locuinţa castelanului, aici fiind găsite, anterior, fragmente de cahle. Cetatea mai avea, la est, un turn rotund. Au mai fost descoperite bucăţi căzute din zid (rezultate ale „demolării” ordonate de rege) şi urme de construcţii databile din secolele XIX-XX, respectiv o şapă de beton cu coş de aerisire, posibil un punct de observare.

Din obiectele găsite menţionăm aici cărămizi folosite la construcţia turnului, fragmente ceramice, un sfredel de dulgher, un vârf de săgeată, cuie folosite în construcţii şi un obiect interesant, frumos ornamentat, a cărui destinaţie nu a putut fi încă determinată şi o spadă cu vârful îndoit deliberat.

Săpăturile arheologice de la Cetatea Tălmaciului au fost sponsorizate de SC DPC SA, SC Energie Termică SA şi Pro & S. La fel, Petre Beşliu Munteanu ne-a menţionat faptul că Punctul Meteo Boiţa este şi „loc de cazare”, iar hrana le este asigurată de localnici.

Din echipa de cercetare fac parte Petre Beşliu Munteanu, Radu Beşliu Munteanu, Werner Fink, Gheorghe Crăciun şi Costel Bârză (care s-au alăturat „campaniei” din pasiune pentru istorie) din Tălmaciu şi nu în ultimul rând Dorel Ţurcanu, cel care le-a oferit ajutor în hrană şi transport.

Despre orașul Tălmaciu, istoria și vizita noastră

La baza dealului unde se află ruinele cetății se află un orășel pitoresc la 18-20 km de Sibiu (distanta în funcție de zonă) și la 80 km de Râmnicu-Vâlcea cu atestare documentară din 1265. În afară de faptul că există descoperiri dacice aici, în zonă și-au pus amprenta și romanii în zonă existând castre, cel mai apropiat fiind cel din Boița. Peste un mileniu regii Ungariei au construit cetatea pentru scop defensiv. Tholmaciul pentru că așa se numea în 1265 a devenit centrul scaunului românesc cuprinzând și localitățile din jur. Câteva informații preluate (wikipedia) despre Scaunul filial al Tălmaciului se află în următoarele rânduri:

Scaunul filial al Tălmaciului, (Filialstuhl Talmesch), a fost o unitate administrativă înființată de către comunitatea sașilor transilvăneni prin reorganizarea domeniului feudal al Tălmaciului existent încă din secolul al XII-lea cu sediul în Tălmaciu. Acesta avea în componența sa teritoriile aparținătoare de satele aflate la intrarea Râului Olt în defileul Oltului și în plus zona de graniță cu Țara Românească, din Munții Făgărașului și Munții Lotrului. Similar cu Scaunul Săliștei, satele scaunului erau localități ce aveau preponderent populație românească și care de-a lungul secolelor au avut o moștenire etnologică, culturală, arhitecturală și istorică unică, ele făcând parte din așa numita Mărginime a Sibiului.

Începând din 3 februarie 1453, ca urmare a unei diplome de donație către cele Șapte Scaune acordată de regele Ladislau al V-lea, întregul teritoriu împreună cu toate localitățile din jurul Tălmaciului sunt încorporate și anexate la Pământul crăiesc împreună cu toate drepturile ce decurg din aceasta.

Geografic, Tălmaciu (Talmesch (DE), Talmacs (HU)) se află în apropierea defielului Oltului, munții Făgăraș și Cindrel din Carpații Meridionali. Micul oraș este străbătut de râul Cibin și afluentul acestuia răul (pârâul) Sadu. Din cei aproximativ 7000 de locuitori în jur de 90% sînt români și ortodocși restul având altă etnie, altă religie. Și dacă tot mă aflu după o serie lungă de articole scrise despre Franța, doresc să menționez că localitatea Tălmaciu este înfrățită cu orașul Vitre.

Cei cu putere de muncă din Tălmaciu au de ales între locurile de muncă oferite de firmele din localitate (multinaționale sau cu capital românesc) sau fac naveta la Sibiu. Știu că a existat întotdeauna industria de prelucrare a lemnului aici, chiar și în perioada interbelică, iar părinții mei au povestit că orașul a fost bombardat în al doilea război mondial în special fabrica de prelucrare a lemnului, focul văzându-se chiar din Sibiu (dar și în 1718 a fost un incendiu toată localitatea fiind distrusă atunci). Încet dar sigur se dezvoltă și turismul existând obiective turistice în localitate și împrejurimi, acest segment oferind alte locuri de muncă locuitorilor.

Ce am vizitat în Tălmaciu și ce se mai poate vizita în apropiere

Biserica Evanghelică din Tălmaciu

Deja m-am obișnuit atăt în țară cât și în străinătate că înainte să se construiască un lăcaș de cult să existe alta înainte în acel loc, înainte tot alta și așa mai departe. Nici biserica evanghelică din Tălmaciu construită în 1429 nu face excepție în acest sens așa că prima dată a fost o bazilică catolică în acest loc. După această prima atestare documentară din 1429 mai apar și alte documente vechi care demonstrează faptul că au avut loc consolidări, renovări, îmbunătățiri, adăugiri, construcția unei case parohiale, o școală.

Pentru a ajunge la biserica evanghelică am folosit strada Nicolae Bălcescu, după intrarea în Tălmaciu dinspre Sibiu, prima intersecție mai mare la stânga ne ghidează pe această stradă traversând o cale ferată cu bariere ajungem repede la fața locului. Visavis de clădirea primăriei Tălmaciu vom găsi o parcare încăpătoare (fără taxă, nicăieri în Tălmaciu nu se plătește taxă de parcare) Observăm imediat pe malul râului zidurile de apărare din jurul bisericii. Pe malul răului este amenajat un mic părculeț cu multă verdeață.

Biserica în stil romanic are navă principală, navă laterală și un turn clopotniță terminată doar în 1825 pe care observăm cadranele de ceas cu mecanismul funcționând exact și după care ne putem regla ora exactă în telefoanele noastre. În zile de lucru de multe ori este închisă biserica, recomand ziua de duminică vizitarea interiorului.

Urcăm pănă la intrare, la una din porți (poarta nordică) se află un memorial al eroilor pe care sînt gravate cu litere gotice numele eroilor Tălmaciului din primul război mondial, o coloană comemorativă precum și un cavou. Cimitirul vechi aici se afla în curtea bisericii.

În interiorul gotic vom remarca mai multe elemente valoroase. Acestea ar fi altarul construit în secolul 17 parțial din lemn, parțial din piatră, orga din secolul 19 (modernizat în secolul 20), amvonul, strana.

Casa parohială a bisericii evanghelice din Tălmaciu a fost construită o dată cu biserica dar a fost distrusă în incendiul din 1718. Reconstruită se poate vizita astăzi din exterior prin impresia personală o compar cu o casă mare veche săsească.

Casa căsătoriilor din Tălmaciu este amenajat din 2014 în fosta școală săsească în imediata vecinătate a bisericii. Tot pe lângă biserică dar mai în spate se află și Casa de Cultură Tălmaciu funcțională și disponibil pentru găzduirea diferitelor evenimente. Primăria orașului Tălmaciu se află tot în apropiere, toată zona fiind un fel de centru istoric.

Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae Tălmaciu

Biserica cu hramul Sf Nicolae se află tot pe strada Nicolae Bălcescu imediat după ce trecem calea ferată cu bariere. Lucrarea începută în 1937 în stil bizantin a fost finalizată în 1941 și sfințită în 1942 în plin război din acea perioadă. Biserica ortodoxă a fost o necesitate absolută, până să se construiască, enoriașii au fost nevoiți să meargă la bisericile din împrejurimi, existând doar o capelă care a devenit neîncăpîtoare ulterior. Ultima renovare la această biserică a avut loc în 1984, în prezent puteam să admir opera pictorului Ioan Căzăilă. Grădina bisericii este superb amenajată este un fel de parc cimitir parțial delimitat, merită o plimbare chiar dacă nu ai pe nimeni apropiat înmormântat aici. De și există un program al sfintelor liturghii și în cursul săptămânii voi enumera doar orarul de duminică: Sf liturghie 10.00, utrenie 8.30/17.00

Biserica ortodoxă Mihail și Gavril Tălmaciu

După intrarea în Tălmaciu dinspre Sibiu, de la intersecția cu drumul care duce spre localitatea Sadu cca 200m vom observa o biserică mai nouă dar frumoasă biserica ortodoxă cu hramul sfinților Mihail și Gavril. Stadiul în care se află (1999-2012) este aproape finalizat, ar mai trebui pictată, dar exteriorul este complet. Merită o vizită mai ales că e atât de accesibil și există locuri de parcare.

Centrul comercial nu se află departe de aici, în jurul unui parc amenajat cu vegetație, fântână arteziană, bănci de odihnă se află tot felul de magazine alimentare, supermarket și nealimentare, precum și o piață agroalimentară acoperită.

Evenimentele din Tălmaciu de care îmi aduc aminte ar fi Zilele Tălmaciului, se ține de regulă vara iar orășelul îmbracă altfel de haine, de sărbătoare. O altă distracție și relaxare de această dată vara, este ștrandul superb numai bună de răcorire.

Cazare și masă în Tălmaciu

N-ar trebui să fie probleme, iar prețurile din ceea ce am văzut eu pe siteuri și afișate la drum sînt de la simțite și până la mai puțin simțite. Adică la Pensiunea Poiana Soarelui în apropiere 80 ron, dar la Pensiunea Oșencuța care nu-i nici măcar în localitate ci tot în apropiere 137/apartamentul. Pensiunea Rustic care se află în localitate costă 180 ron apartamentul. În Tălmăcel la 3 km de localitate am găsit 3 proprietari pensiunea Calborean (80 ron) Rădoiu Rustic (150 ron) și Casa Ștefania (130 ron) Nici locurile de luat masa n-ar trebui să fie o problemă am văzut atât în piața centrală cât și la drum.

Obiective turistice din apropierea localității

Localitatea Tălmăcel se află cel mai aproape de Tălmaciu, de acolo se poate urca pe vârful și cabana Prejba. Și în Boița mai sînt câte ceva de văzut. Despre Turnu-Roșu am povestit în ianuarie, vezi impresii; despre Sebeșul de Jos și Sebeșul de Sus în august, vezi impresii; despre Avrig anul trecut - vezi impresii.

Toate aceste locuri se află aproape de Tălmaciu.

Dacă o luăm în cealaltă direcție localitatea Sadu și Râul Sadului se află cel mai aproape de Tălmaciu.

Deci avem ce vedea și în împrejurimi.

 WM rog acest video la început, mulțumesc. https://www.youtube.com/watch?v=4F9DxYhqmKw

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de AZE in 01.10.17 21:42:40
Validat / Publicat: 02.10.17 03:45:40
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în MĂRGINIMEA SIBIULUI.

VIZUALIZĂRI: 3815 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P14 Vedere dinspre drumul care duce spre cetatea Tălmaciu-în fundal munții Făgăraș
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 45200 PMA (din 48 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

elviramvio [02.10.17 07:10:29] »

@AZE:

Apăi cu de care brânză? De oaie or de drigană, dară? E important, să nu fac drumul degeaba până pe Lună!

Frumoasă invitație, pe aici la Tălmaciu chiar n-am mai fost de dinainte de 1989, când ne-am oprit să cumpărăm lapte pentru copii, văzusem la o poartă pe cineva cu o sticlă, am întrebat si s-a rezolvat.

mishu [02.10.17 08:32:42] »

@AZE: Frumoasa zona ai acolo in jurul casei, si este o zona care imi place si mie si care acum in pragul toamnei este minunata.

Peste putina vreme cred ca o sa ajung iar in zona, trecand insa doar pe langa ea asa ca de acest peisaj ma voi bucura din nou.

Asa cum am mai spus intr-un ecou, istoria se ascunde in fiecare piatra pe care o intalnim in drum.

Pana atunci insa felicitari, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
AZE [02.10.17 21:26:30] »

@elviramvio: Apăi să știi că mai bine nu cumperi de la bișnițarii de pe Lună ca cel descris și cu nume de Ion la începutul articolului (ăla e bișnițar în toată regula habar n-are de ciobănie s-a îmbrăcat așa pentru business, ca să vânda mai bine brânza pe Lună)

Acum după ce am fost și pe Lună (vezi impresii din anul 2071) cam știu cum merge treaba pe acolo...

În primul rând costă de cca 25o de ori mai mult ca brânza de pe pământ în al doilea rând mai bine iei din Tălmaciu că e mai ieftin și are gust (brănza care ajunge pe Lună își pierde din gust din cauza condițiilor de transport prelungit, lipsă oxigen, gravitație, etc, etc)

Răspunsul la prima întrebare: da, de oaie să fie...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
AZE [02.10.17 21:31:54] »

@mishu: Mulțumesc.

AZE [02.10.17 21:49:20] »

@mishu: Dacă tot o să treci prin Tălmaciu fă un mic ocol pe str Bălcescu descris de mine în articol și vei putea vizita biserica medievală fortificată evanghelică și vei trece și pe lângă cea ortodoxă Sf. Nicolae.

elviramvio [02.10.17 22:09:28] »

@AZE:

Bine că m-ai sfătuit, tocmai căutam bilet spre Lună! Complicat că la dus nu aveau decât locuri în picioare, pe scaune erau gătate tăte!!

Știu când ai scris de circuitul Selenar, eu muream de ciudă că eram doar prin Balcani mai jos de Dunăre !

webmaster [04.10.17 17:32:44] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

AZE [04.10.17 17:46:52] »

@webmaster: Multumesc

liviu49 [05.10.17 20:32:49] »

@AZE: Domnule, omul cat traieste, invata! Desi am facut zeci de excursii pe Transfagarasan, sau in alte directii, trecand prin Talmaciu, habar nu aveam ca exista o cetate, sau, ma rog, urme ale acesteia. Eu in Talmaciu, inainte de Posta, o luam la dreapta pe un drum asfaltat prin Racovita, Avrig si scurtam drumul la Porumbacu, iar de acolo spre Transfagarasan. Stiam, ca tot romanul, de Fabrica Firul Rosu, cel mai mare producator de ata din Romania, dar nu auzisem de cetate. Acum am aflat, mai ramane sa am un drum in zona si sa o vizitez si eu.

Numai bine si calatorii placute!

AZE [05.10.17 23:39:28] »

@liviu49: Mulțumesc

N-o să fii prea entuziasmat dar asta e, cetatea Tălmaciului puțin promovat sau deloc. Încă s-ar mai putea face ceva.

Dar merită peisajele văzute până se ajunge sus.

AncaGO [01.09.18 15:55:33] »

Minunata zona! Felicitari pentru mini-ghidurile consistente si utile!

AZE [01.09.18 21:04:31] »

@AncaGO:Bună seara si mulțumesc pentru vizita si votul articolelor scrise în prezent si in trecut (observ ca ai descoperit câteva)

Pasiunea mea este oarecum ca la nescafe 3 în 1, adică călătorie, fotografie plus descrierea acestora pe AFA.

Sincer ma bucur ca am descoperit AFA acum câțiva ani.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
AncaGO, AZE, elviramvio, liviu49, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Mărginimea Sibiului:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.10001683235168 sec
    ecranul dvs: 1 x 1