Gogule! Probleme ma?

TIPĂREȘTE

E timpul concediului si bineanteles mergem in Turcia cu masina. Drumul de la Craiova la Kusadasi nu a suferit mari modificari fata de 2016 (vezi impresii).

In Bulgaria au terminat complet portiunea Vidin Montana. Intre Montana si Vratsa exista portiuni de drum valurit, dar nu sunt gropi. Pe autostrada lucreaza la 2 tunele pana in Sofia si se circula restrictionat, la intoarcere fiind vineri dupaamiza chiar a fost un ambuteiaj, iar intre Sofia si Svilengrad sunt portiuni valurite pe zona de autostrada veche, pe intoarcere drumul este mai bun.

Am ajuns in vama la Kapitan Andreevo si in 30 minute am fost in Turcia. Dupa ce am trecut vama am vazut un lucru care m-a ingrijorat putin: pe iesire era o coada de 2.5km, m-am gandit ca pana ma intorc (pe 8 septembrie) pleaca toti turcii in Germania si va fi vama goala.

Nici in Turcia nu e nimic important de semnalat, poate un pasaj nou in zona Izmir care fluidizeza circulatia.

A venit si timpul sa revenim acasa. In Edirne la hotelul unde ne-am cazat -- voi scrie despre el, asta pentru web :); seara cand sa parcam am vazut iar un semnal, 7-8 masini cu numere de Germania, dar m-am gandit ca nu o fi dracul (nu stiu daca in Turcia exista sau nu) asa de negru.

Dimineata am cautat sa plecam cat mai repede asa ca la 9.10 eram déjà in masina. Pe la 9.30 am ajuns in apropiere de Kapikule si stupoare coada era tot acolo, ceva mai mica 1-1.5 km dar era, exista. Turcii nu plecasera toti in Germania!

M-am asezat la coada sa vad cum merge. Mergea grozav in 20 minute am inaintat 10 m. Coada era pe 3-4 benzi.

Am hotarat repede ca nu pot sa mai fac un nou concediu de data aceasta in vama turco-bulgara asa ca i-am facut semn unui jandarm care se ocupa de ordine si i-am zis “I want to go to Yuanistan|”. Imediat m-a scos din coada si am intors spre Yuanistan.

In Edirne am luat drumul Greciei pe un viaduct impresionant gandind ca daca au facut un astfel de drum voi data peste o vama moderna unde sa trec repede in UE. Dupa viaduct se termina drumul spectaculos si urmeaza un drum comunal urat, dar bun. Ajung la o… coada! Macar aici stiam cat este de mare, unde m-am asezat era un semn: gumruk 600m!

Nu mai aveam ce face, coada era pe un rand si a mers repede. In 40 minute eram iesiti din Turcia si rasuflam usurat ca am scapat, dar teapa.

Intre vama turca si cea greaca este un drum de 1.5 km strajuit de garduri de sarma asa ca te simti ca intr-o cusca (se vede cat de prietene sunt cele doua tari vecine). Pe acest drum alta coada la intrarea in Grecia. La turci erau 2 ghisee unde se facea controlul, fiind coada mai deschisesera unul fata de cel normal, la greci un singur ghiseu ca la ei nu era coada! Vama era de fapt mai mica decat duttyul ce o preceda, care nici el nu era mare, cam cat un market obisnuit! Am numarat 63 masini pana in vama.

Trecem repede! De unde, vamesa, ca asta era cand am ajuns eu, se misca ca “ochii mortului”. In plus a fost si un incident ciudat o masina cu numere de Grecia a intrat si dupa 15 minute de stat in vama, timp in care s-a auzit si o cearta in greaca, a fost intors spre Turcia. Macar a avut noroc ca l-au bagat in fata (da era coada si din Grecia nu mare dar erau 6-7 masini) !

In fine dupa 2 ore am intrat in Grecia dupa ce vamesa ne-a urat welcome, am vrut sa ii spun ca prefer sa aud “goodbye Grecia welcome Bulgaria”. In Grecia la ora 13 e pustiu, de ce ar face nota discordanta acest colt uitat de lume? Am cautat un indicator spre Bulgaria, cu greu am gasit unul. De fapt pe tot drumul de 25 km am gasit 3 indicatoare cu Bulgaria desi au fost multe intersectii, eu nu stiam cum se cheama localitatea greceasca de granita.

Dupa 20 minute de mers pe sosele pustii am ajuns la vama greco-bulgara. Aici dam peste o vama parasite si pustie. Vama avea o gramada de cladiri parasite si inconjurate de balarii iar din cele 3 sensuri de iesire nu mai functiona nici unul. Iesirea se face ape unul din sensurile de intrare semn ca pe aici nu trece mai nimeni.

Am tras masina in fata ghiseului si m-am dat jos cu pasapoartele in mana (fiind un ghiseu pus pentru iesire nu puteai da pasapoartele direct din masina). Grecul s-a uitat la ele si vazand ca sunt toate romanesti nici nu le-a deschis, doar suntem “cetateni europeni”! Am rasuflat usurat ca s-a terminat chinul. Dar de unde, aici controlul nu este comun asa ca exista si o vama bulgara cam la 2 km.

Dupa ce am trecut de greci era un magazin duty si m-am mirat ca exista duty in interiorul unei tari (Bulgaria unde eu ma credeam intrat).

Dupa cam 1 km iar coada! De data asta pe doua randuri unul de masini mici si altul de tiruri. Aici numai soare, nici un pic de umbra ca soseaua avea 4 benzi 2 de intrare 2 de iesire si copacii erau departe (déjà imi era dor de drumul ingust din vama turco-greaca care era strajuit de gard, dar si de pomi ce mai faceau umbra). Ma uit in zare si parca vad ceva constructii.

Cum nu am stare am coborat din masina si am luat-o spre vama, nu am putut merge mult pentru ca a inceput sa se miste coada si am zis sa ma intorc desi teoretic nu putea sa imi intre nimeni in fata.

Dupa vre-o 10-15 minute incepe haosul, tirurile incep sa intre printre masinile mici si totul devine o lupta aripa la aripa. Intre timp cativa mai smecheri trec pe contrasens spre vama (sensurile de intrare si iesire sunt despartite de separatoare asa ca pentru aceasta manevra trebuie sa intri pe contrasens cu 1 km inainte de vama cand nu sunt separatoare). Doi soferi de tir sar gardul si se pun in fata lor sarind chiar spre o masina care venea in viteza, aceasta trece dar urmatoarele nu. La final mi-am dat seama ca actiunea lor era inutila masinile mici neinfluentand inaintarea tirurilor daca treceau de zona de blocaj si ele prin aceasta manevra acoleau aceasta zona. Inaintam incet dar inaintam.

Se ajunge la fostul punct de dezinfectie (celebra groapa cu apa mizera) care este dezafectat, dar care aveam sa imi dau seama crea toate problemele din vama si nu putea fi ocolit decat pe contrasens. In acel loc tirurile si masinile mici aveau acelasi traseu, prin groapa si de aici blocarea. Dupa aceea tirurile treceau pe cantar, iar masinile mici direct la ghiseul de vama. Erau 2 ghisee asa ca pentru tiruri nu era coada, pana rezolvau cu vigneta se elibera ghiseul. La masini erau cam 10 masini. Cand era gol mai chemau si la ghiseul tirurilor prin urmare a mers repede.

Am ajuns la ghiseu am intins pasapoartele si iar am fost “cetateni europeni” primindu-le repede inapoi fara a mai fi scanate.

Daca cineva din vama voia sa faca putina ordine era foarte simplu: se dirijau masinile mici pe contrasens astfel incat sa evite trecerea prin gatuirea de la dezinfectie, oricum nu functiona si nu se taxau cei 3 euro, iar tirurile mergeau pe acolo pentru ca imediat urma cantarul. Pe contrasens oricum era loc suficient, erau 2 benzi si in 1 ora nu au trecut decat 4-5 masini.

In concluzie in 5 ore si 10 minute de cand am plecat de la hotelul din Edirne eram in sfarsit in Bulgaria, in mod normal dura maxim o ora. Nu stiu in cat timp treceam pe la Kapikule dar cred ca mult mai mult dupa viteza si lungimea cozii.

In Bulgaria déjà asteptam cu nerabdare intalnirea cu o benzinarie nefiind pregatit pentru consumul suplimentar datorat ocolului (cam 60 km in total) si consumului din vama.

Am intalnit OMV-ul unde bineinteles era …. coada! Da, in benzinarie erau in jur de 25-30 masini cu turcii iesiti pe la Kapikule, dar aici merge repede. Am alimentat si masina si soferul (o cafea mare mare) si pasagerii (apa, suc, corn) apoi am pornit la drum in forta. Aveam de respectat o promisiune: in timpul concediului a fost ziua printesei si printre alte cadouri a avut promisa o vizita la JUMBO langa Sofia.

Au urmat 270 km cu viteza maxima (mai putin de 2 ore desi drumul s-a aglomerat cu 100 km inainte de Sofia) ajungand inainte de ora 17 la obiectivul despre care am vorbit cel mai mult in perioada concediului.

Asa s-a incheiat un concediu foarte reusit despre care voi scrie pe larg.

Din pacate am fost asa de nervos ca nu m-am gandit sa fac poze in cele doua vami, ar fi fost niste imagini excelente.

---

VIZUALIZĂRI: 5968 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI