Delfi, locul unde pietrele vorbesc de la sine

TIPĂREȘTE

Vechii greci credeau că Delfi este centrul lumii şi, probabil, nu greşeau cu nimic. Din punct de vedere al măreţiei acestui loc şi al importanţei lui spirituale, politice şi chiar economice în lumea antică grecească, lucrurile nu erau de loc exagerate. Pe de altă parte, dacă privim atent o hartă a teritoriilor locuite de greci în epoca modernă, se poate lesne observa că Delfi, este la propriu, geografic vorbind, în centrul lumii greceşti. El se află oarecum la jumătatea distanţei dintre graniţa de nord a Greciei şi insula Creta şi undeva aproape de centru de la vest la est, spre insulele din Egee.

Noi am ajuns la Delfi pornind intr-o frumoasă dimineaţă de iunie, din Itea. Sunt numai câţiva kilometri de drum dar traseul este absolut sppectaculos. Se urcă de jos, din Golful Corint, de la nivelul mării, se trece prin interminabile –parcă- livezi de măslini şi se urcă până în inima munţilor Parnas. Drumul este impecabil, iar din loc in loc se deschid perspective uluitoare spre golf şi spre Itea.

Situl este unul destul de bine conservat, mărginit de versanţi spectaculoşi şi văi ameţitoare. Mărturisesc faptul că situl de la Delfi mi s-a părut cel mai frumos dintre toate cele pe care le-am văzut in Grecia si nu sunt puţine (de la Acropolis-ul Atenei, la Phillipi, Amphipolis, Necromantion etc).

Cel mai important edificiu din care se văd incă impresionante coloane este templul lui Apollo, cel care era venerat pe aceste locuri scăldate din plin de lumina soarelui.

La sanctuarul lui Apollo se ajunge mergând pe asa numita cale sacră care este strajuita de alte edificii interesante dintre care foarte bine conservat este tezaurul atenienilor, ridicat de aceştia drept multumire lui Apollo pentru victoria de la Marathon impotriva perşilor.

De asemenea, de interes si foarte specatculoase sunt templul Atenei Pronaia, aflat in vale, la poalele sanctuarului lui Apollo, izvorul Castalia sau amfiteatrul.

Delfi este plin la orice ora de turisti din toate colturile lumii, toropiti de soarele necrutător, insotiti de ghizi docţi (unii, cel puţin). Dar să ştiţi că nu e nevoie să alergaţi după ghizii altora dacă nu aveţi unul. Pietrele de la Delfi vorbesc de la sine.

Privind asaltul autocarelor pline, nu pot să nu remarc o teză lansata de o revistă de istorie de pe la noi: Delfi este o afacere turistică de succes azi, aşa cum o afacere de succes era şi pe vremea când Pythia dădea consultaţii. Poate ar trebui să învăţăm şi noi, intr-o zi, ce să facem cu pietrele noastre care deocamdată tac, pentru că zac în uitare.

Perioada de maximă inflorire a orasului a fost, potrivit surselor istorice, între secolele VIII-IV înainte de Hristos, iar majoritatea spectaculoaselor ruine ale impozantelor sale edificii datează din acea perioadă.

La Delfi veneau oameni de toate condiţiile din toată lumea greacă, atât pentru a se închina lui Apollo, dar şi pentru a-şi afla viitorul. Faimoasa Pythia, asa numitul oracol, se credea că este doar un vehicul prin care Apollo însuşi le vorbea oamenilor. Inclusiv capete incoronate veneau la Delfi pentru a afla ce sorţi de izbândă ar avea în război sau in alte afaceri de stat sau private.

Imi amintesc cu plăcere că prima dată când am auzit despre oracolul din Delfi a fost la ora de limba română (culmea, nu la istorie), pe la sfârşitul anilor 80, cand doamna profesor Voineag de la Scoala Centrală din Bucuresti (fosta Zoia Kosmodemianskaia) pentru a ne face conştienţi de importanţa punctuaţiei, ne-a povestit un episod legat de Pythia. Se spune că un militar important a calatorit la oracolul din Delfi pentru a afla dacă se va intoarce viu din război. Pythia i-ar fi dat următorul răspuns: "te vei duce te vei intoarce nu vei muri. " Soldatul moare în război, dar îi spune unui prieten despre oracol. Prietenul, furios şi contrariat merge la Delfi pentru a cere socoteală Pythiei şi primeşte următorul răspuns "Nu am spus nici un neadevar. Am spus asa: "Te vei duce. Te vei intoarce? Nu, vei muri. "

Noi n-am mai găsit-o pe Pythia… Ne-am dus. Ne-am întors. Ne-am bucurat… Într-adevăr, acum ca şi atunci drumul până la Delfi merită, dar costă.

---

VIZUALIZĂRI: 2258 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI