ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 12.06.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUN-2017
DURATA: 1 zile
prieteni
5 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
97.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Prin ținutul pietrei – Năeni

TIPĂREȘTE

Zona viticolă Dealu Mare se întinde pe teritoriul județelor Prahova și Buzău, pe o fâșie de circa 65 de kilometri, între Valea Teleajenului și Valea Buzăului. La început de iunie hotărâm să „gustăm” puțin din farmecul rural al unei zone pe care îmi place să o numesc Ținutul pietrei de la Năeni. Am fost fascinat de ingeniozitatea omului, de modul în care a modelat și înfrumusețat piatra, de multitudinea de funcțiuni găsite acestei materii dure.

Masivul de calcar de la Năeni a constituit un loc bun de adăpost pentru omul preistoric care și-a săpat aici grote, arheologii descoperind o serie de unelte de piatră. Cercetări arheologice efectuate cu întreruperi între 1982-2004 au pus în evidență o așezare fortificată în punctul numit Zănoaga, în apropiere de satul Fințești, comuna Năeni. Aici se pare că au existat mai multe nuclee de așezări pe pante, ordonate în jurul unei locuiri centrale, la circa 550 m înălțime. Au fost descoperite fragmente de ceramică, arme de bronz, vetre de foc, piese de port, urme de podine arse. Urmele de locuire datează din epoca bronzului și se încadrează în diferite faze ale culturii Monteoru. Utilizarea pietrei în zonă se face din epoci străvechi, meșterii de azi apreciind că piatra de aici este rezistentă în timp și povestea scoicilor „vorbesc” despre o mare care scălda aceste pământuri.

Spre Năeni. După ieșirea din Mizil pe E 577 (DN 1B) ar fi trebuit să facem stânga spre Năeni în mijlocul satului Săhăteni; din grabă am virat stânga mai devreme, pe DJ 205 spre Fințești pe un drum care apare pe harta obiectivelor turistice din zona Năeni (panou prezent în mai multe locuri) ca fiind asfaltat și accesibil și cu autocarul... a fost asfaltat, odată... acum este pietruit pe circa 80% din distanța între șoseaua națională și centrul localității Năeni. Recunosc că e pietruit bine, iar peisajele au fost foarte frumoase. Pe acest traseu sunt și vreo două crame/vinării (Domeniile Săhăteni, Crama LacertA – aici se află conacul Dorobanțu proiectat în 1901 de arhitectul Ion Mincu).

În multe locuri am văzut cruci de piatră, fie în câmp – adevărate semne de hotar, fie la întretăiere de drumuri ori lângă fântâni. Aceste simboluri trainice, unele având încrustate chiar litere chirilice sau chipuri religioase, constituie o dovadă a utilizării pietrei. Ernest Bernea spunea despre crucile de piatră că sunt „expresia vieții anonime a satelor” (la ultimul Bookfest am achiziționat această interesantă lucrare a sociologului și etnografului Bernea: „Civilizația română sătească”). În Fințești am oprit să fotografiez o astfel de cruce, amplasată lângă o fântână care avea alături un imens jgheb de apă scobit într-o piatră. De altfel multe fântâni au acest jgheab de piatră pentru adăpat vitele care seamănă foarte mult cu mormintele tracice văzute pe creasta dealului Vârf. Gardurile gospodăriilor din Fințești, Proșca, Năeni, Fântânele sunt sprijinite pe pat de piatră brută; temelii de case vechi sunt confecționate din piatră. Doar suntem în „Ținutul pietrei”.

Biserica dintr-o Piatră. Încă de la coborârea spre satul Proșca ne apare măreață pe vârf de deal submontan silueta lăcașului de cult și creasta calcaroasă a dealurilor Istriței. Ajungem în centrul satului Năeni și oprim lângă Căminul cultural pentru a analiza un panou cu o hartă turistică a zonei – în acest Cămin cultural ar fi trebuit să existe un punct de informare turistică: nu am văzut nimic, totul era închis. Pornim mai departe, admirăm din nou biserica de pe culmea de deasupra satului Fântânele. În dreptul lăcașului de cult virăm stânga scurt și urcăm abrupt pe un drumeag îngust circa 200 de metri într-un loc unde se poate lăsa autoturismul; dacă se mai urcă 50 m pe un drum denivelat se ajunge chiar în fața curții bisericii de piatră.

Peisajul e uimitor. Însă... Ceea ce m-a deranjat însă s-a întâmplat imediat ce am coborât din mașină: un grup de copilandri care te înconjoară imediat, te salută și cer 1 leu. Citisem pe diferite bloguri și forumuri despre acești copii care chiar se oferă să te conducă către punctele de atracție principale ale zonei (tabăra de sculptură, chilia lui Ambrozie), dar cred că acum s-au transformat, pretențiile lor sunt altele... La intrarea în curtea bisericii alt grup de vreo 4-5 copilași, mai mici... Ideea e că dacă le spui ceva sau îi repezi riști să rămâi pe creasta dealului... câțiva turiști s-au ales cu două anvelope dezumflate la un autoturism (noroc că nu le-au găsit tăiate/înțepate). Păcat...

Să revenim... Am pătruns în curtea lăcașului de cult, înconjurat de un gard din blocuri de piatră, fără porți de acces (drept urmare, un pic mai târziu au apărut câteva atv-uri care au întors în scrâșnet de pietre chiar în fața bisericii). Biserica era încuiată, deși slujba de Rusalii probabil se terminase de vreo 2 ore; există camere de supraveghere montate la colțurile construcției. Biserica dintr-o Piatră a fost ridicată într-un interval de 10 ani, abia în anul 2008 lucrările încheindu-se. Construcția inițiată de patronii carieirei de calcar Năeni este realizată integral din calcar alb de Năeni – exterior, interior, catapeteasmă. Pictura e realizată de Florin Stan, iar sculptura este opera lui Gheorghe Tarasenco. Ne-am apropiat de pridvorul lăcașului și am pipăit piatra cu striații, urmele vechilor scoici, am privit marea icoană a hramului „Intrarea Domnului în Ierusalim” relizată în tehnica mozaicului. Clopotnița și anexa în stil grecesc completează imaginea acestui ansamblu religios.

Am ieșit din curte prin spatele bisericii și am poposit pe costișă 20 de minute. În fața ochilor se întinde un covor de flori de câmp, căsuțele satului Vârf și cel mai înalt punct al zonei: dealul Istrița (749 m). Culegem un mănunchi de flori, privim norii pufoși care se îngrămădesc pe cer, ne răcorim în bătaia susținută a vântului, încercăm să vedem panglica Dunării.

Mormintele tracice de la Năeni. La câțiva metri de gardul bisericii, pe creastă, se află ansamblul mormintelor tracice, semnalizate prin plăcuțe. Mica necropolă este posibil să fi avut legătură cu așezările identificate pe dealurile din jur. Un panou informativ ne oferă informații de bază: mormintele de piatră acoperite cu plăci (depozitate acum la Buzău) datează din anii 500-600 î. e. n. și au avut un inventar arheologic (vase, arme, resturi de oase, melci). Melcii erau frecvenți utilizați în ritualul de înmormântare din epoca bronzului fiind așezați în urna cu cenușă sau în jurul acesteia; se pare că numărul de cochilii simboliza rangul celui decedat. În cele 13 morminte săpate în piatră de la Năeni au fost descoperiți circa 2000 de melci. Pe creasta de lângă biserică am văzut trei astfel de ciste de piatră, scobite în același calcar cu scoici specific zonei. Apa cu nuanțe roșiatice care băltea într-una din scobiturile funerare îți provoacă o senzație ciudată.

Privim cu nesaț în zare, admirăm încă o dată culmile submontane și satele din zonă și ne pregătim de plecare. Cei care doresc să facă o mică plimbare în zonă pot merge până la Tabăra de sculptură în aer liber, la cele cinci grote preistorice ori la Chilia călugărului Ambrozie (situată ceva mai departe totuși). Pentru cei interesați, în luna octombrie se desfășoară la Năeni serbarea folclorică „Glasul Pietrei” prilej de întâlnire cu meșterii cioplitori în piatră. Zona este deosebit de pitorească și o recomand celor dornici de o ieșire de weekend. Călătorii plăcute!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 12.06.17 08:56:52
Validat / Publicat: 12.06.17 09:44:20
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SĂRATA MONTEORU [BZ].

VIZUALIZĂRI: 3190 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P13 Peisaj submontan - dealurile Istriței.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită
[1300 PMA] [600 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 49400 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

mishu [12.06.17 09:52:41] »

@tata123: Start vot! E frumos ca sfarsitul de saptamana sa te scoata din casa si sa ajungi in locuri deosebite in natura asa cum ai facut tu. Interesante locuri si interesanta Biserica dintr-o piatra.

Cat despre copiii care apar ca ciupercile langa masina cerand 1 leu a devenit o practica generala si daca ii dai unuia apare altul care cere si el, lui de ce sa nu ii dai. Inteleg saracia dar...

Frumoase pozele, si preferatele mele P08 si P14.

Felicitari, votat cu placere.

Dana2008 [12.06.17 09:57:17] »

Frumos articolul! Felicitari!

Călătorii plăcute!

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [12.06.17 13:31:04] »

@tata123: Foarte frumoasă această zonă pe care ai vizitat-o acum, la inceput de vară. Dealul Colarea din zona Năeni este o destinație interesantă, pe lângă Biserica dintr-o piatră și necropola tracică mai pot fi vizitate în apropiere grotele preistorice, dar și tabăra de sculptură de la Năeni (după cum ai amintit și tu). Pentru a ajunge la tabăra de sculptură și apoi pentru a reveni la biserică, unde se parchează mașinile de obicei, ar fi nevoie de aproximativ o oră și jumătate mers lejer, cu pauză de 20-30 de minute pentru a admira în voie sculpturile.

În ceea ce privește grotele preistorice, acestea se află sub peretele de calcar și zona trebuie cercetată cu atenție, deoarece s-ar putea să treci pe lângă acele cavități și să nu le observi.

Anul trecut am vizitat și noi aceste obiective, însă sperăm să ajungem și anul acesta pe acolo, pentru a urca la chilia călugărului Ambrozie și, de ce nu, la releele de pe vârful Istriței.

Felicitări pentru un articol interesant, care mi-a reamintit de una dintre multele zone frumoase ale Buzăului!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [12.06.17 13:51:31] »

@Crazy_Mouse: Am citit cu interes la sfârșitul anului trecut articolul tău și aveam notat în agendă acest punct turistic - ocazia a apărut în primele zile de vară ale acestui an. Mi-a plăcut mult zona și mai am notate câteva locuri interesante pentru care vreau să revin în acest areal. Din păcate atunci când un anumit obiectiv devine prea cunoscut apar și problemele... Pe pajiștea de la poalele dealului, spre grote, câțiva oameni dornici de un picnic la iarbă verde și-au întins păturile lângă autoturisme (nimic rău în asta), dar portierele erau deschise și mulți decibeli melodioși răsunau din interior... Vreo 3 jeepuri își încercau potențele tehnice pe drumul ce urcă spre tabăra de sculptură... Un puști din sat ambala o vechitură de moped prin preajma bisericii... etc.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [12.06.17 13:53:53] »

@mishu: Mulțumesc, am apreciat această ieșire în natură din minivacanța de Rusalii și chiar m-am bucurat că am mers pe un drum neașteptat, din greșeală, dar încărcat de peisaje superbe.

@Dana2008: Mulțumesc pentru aprecieri și vă doresc să ajungeți în destinații frumoase în această vară (și să ne povestiți și nouă).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmaster [12.06.17 17:59:44] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut” (interes crescut din pdv al politicii saitului!)

— e fie (1) dintr-o destinaţie apreciată ca „inedită”, fie (2) despre un obiectiv/destinație la care, la momentul publicării, nu existau impresii recente.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Dan&Ema [12.06.17 18:37:44] »

@tata123:

Nici nu am terminat de citit ecourile la invitatia mea de a calatori in timp pana in neolitic, pomenind si de traci, ca gasesc aceasta noua perla de la Naeni si din tinuturile Buzaului. Curand am fost si eu in zona si voi mai reveni. Trebuie sa mai inventez o fereastra de timp sa va povestesc si eu ce minunatii am mai vazut prin Buzau.

Felicitari pentru acest articol despre locuri care ma intereseaza si pe mine.

Calatorii si istorisiri de exceptie in continuare.

Numai de bine!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [14.06.17 11:47:09] »

@Dan&Ema: Este o zonă apropiată de București care se pretează de minune unei ieșiri de o zi în weekend. Peisajele sunt superbe în zona deluroasă și obiectivele turistice pot împăca toate gusturile (Muzeul „Conacul Bellu” e chiar superb, iar mănăstirea Vărbila are un trecut istoric important). Și eu doresc să mai revin în acest areal, mi-au rămas câteva restanțe. Mulțumesc pentru lectură, urări și aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Lucien [18.06.18 18:23:59] »

Ca de obicei, când citești impresiile ”tăticului123” trebuie să stai cu Dex-ul pregătit în tab-ul învecinat. Și te străduiești să găsești un cusur, de exemplu azi ”cista” tracică. Ce să fie oare? ”CÍSTĂ s. f. (Arheol.) Vas cilindric de metal caracteristic pentru prima epocă a fierului din Italia. [< lat. cista]. ” Na, că l-am prins. Nu se potrivește. Când colo, în partea de jos a paginii mai apare și ”3. mormânt preistoric din piatră în care era așezat cadavrul”. Nu mă mai joc așa. Desigur, @tata123 nu este geolog. Și atunci de ce scrie corect (ca termen geologic) ”strate” în loc de ”straturi”? Asta era în alt articol. Dar a propos de piatra cu multe scoici în el. Când piatra este alcătuită (predominant) din fragmente de moluște (scoici, melci), se numește lumașel (foto 11).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster26 [16.02.20 11:59:07] »

Mutat în rubrica "Prin ținutul pietrei - Năeni, SĂRATA MONTEORU [BZ]" (nou-creată pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, Lucien, mishu, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂPrin ținutul pietrei - Năeni:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.072468042373657 sec
    ecranul dvs: 1 x 1