ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 08.05.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JAN-2017
DURATA: 1 zile
single
1 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Monumente istorice și spirituale - Top 5 biserici bucureștene

TIPĂREȘTE

Toate saiturile cu profil turistic alcătuiesc tot felul de topuri în care încadrează monumentele istorice, minunile naturii, locurile inedite ale Mapamondului. „Cel mai frumos... ”, „cea mai vizitată... ”, „cea mai populară... ” – atracție turistică, destinație, loc inedit: sunt mii asemenea de topuri ce pot fi vizualizate pe Internet. Bineînțeles că ele sunt în mare parte subiective, părerile aparțin realizatorilor; uneori, sunt implicate în aceste topuri și criterii clare de selecție. Rolul acestor clasamente este de a promova respectivele obiective, de a atrage atenția asupra lor, de a invita vizitatorii să le calce pragul.

La începutul anului 2017 publicația britanică „Telegraph” publica un top al celor mai frumoase biserici din lume; în acest clasament se regăsește și România cu biserica fortificată din Viscri (telegraph.co.uk/travel/ar ... rches/romaniaap și varianta în limba română: greatnews.ro/viscri-cele- ... serici-din-lume). De altfel România se poate lăuda cu monumente religioase importante, unele vechi de secole, altele prezente în patrimoniul Unesco: bisericile pictate din Bucovina, bisericile fortificate din Transilvania, bisericile de lemn din Maramureș, catedrale impresionante în Alba Iulia, Cluj și Curtea de Argeș etc.

Fără a ține cont de criterii precise (vechime, stil arhitectural) vă prezint un top al bisericilor bucureștene, un top subiectiv alcătuit după preferințele personale. Sunt lăcașuri spirituale care m-au impresionat prin frumusețea lor, prin forța picturilor, prin delicatețea formelor arhitecturale, prin statornicia în fața nemilosului timp, prin liniștea sufletească ce o transpun vizitatorului, prin valoarea istorică a ansamblului religios.

1. Biserica Stavropoleos. Bijuteria din Centrul istoric al Capitalei oferă privitorului o pată de culoare, și la propriu și la figurat. Lăcașul de cult de factură bizantină este situat pe strada omonimă, la nr. 4, în spatele Muzeului Național de Istorie al României și în apropierea cunoscutului local Caru′ cu Bere. Ctitorie a unui prelat grec, biserica a fost construită în 1724 în curtea unui han care însă nu s-a păstrat. O surpriză plăcută o constituie ansamblul de clădiri din curtea mănăstirii de azi care încadrează un neașteptat spațiu interior proiectat la sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea de arhitectul Ion Mincu. O plimbare pe sub coloanele cu arcade în formă de acoladă îmbrăcate în verdeață, printre frânturi de istorie închise în piatră și vase cu mușcate roșii reprezintă o frumoasă întoarcere în trecut. Apoi pășim în pridvorul deschis – balustrada sculptată și pisania cu litere săpate în piatră, alături de ancadramentul ușii împodobit cu motive vegetale și ușa de lemn decorată reprezintă o filă importantă din cartea de istorie a lăcașului religios. În interior e liniște, iconostasul în nuanțe de auriu și pictura cu o cromatică destul de vie îți atrag privirea.

2. Biserica Domnița Bălașa. Am plasat pe locul al doilea acest lăcaș de cult impresionant, ascuns de frontul de blocuri ce mărginesc Piața și Bulevardul Unirii, vis-a-vis de Palatul de Justiție, accesul efectuându-se pe str. Sfinții Apostoli. Istoria actualului areal începe cu prima ctitorie a Domniței Bălașa (1743-1744), apoi continuă cu cea de-a doua biserică ridicată la doar câțiva ani distanță (1750), lângă prima – ambele au fost demolate în secolul al XIX-lea. Safta Brâncoveanu cea care înființează Spitalul Brâncovenesc, construiește în același spațiu o a treia biserică după anul 1838 care însă rezistă doar câțiva zeci de ani. Edificiul neoromânesc pe care îl vedem azi este cea de-a patra construcție religioasă din acel loc, edificiu ridicat în perioada 1881-1885.

Impunătoarea biserică ne întâmpină în mijlocul unei oaze de verdeață, statuia maestrului Carol Storck care o reprezintă în mărime naturală pe Domnița Bălașa veghind ctitoria. Interiorul bisericii este impresionant, reunind elemente realizate în diverse colțuri ale lumii: pictura neorenascentistă aparțineunor pictori vienezi, monumentul funerar al Domniței Bălașa este sculptat de Ion Georgescu, monumentul Domniței Zoe Brâncoveanu este opera unui sculptor francez, vitraliile sunt executate la Munchen, iar policandrul a fost comandat la Viena. Prezența atâtor opere de artă în această biserică i-au crescut valoarea de monument istoric și atrage permanent numeroși vizitatori.

3. Biserica Sf. Spiridon Nou. Tot în apropierea Dâmboviței și a Pieții Unirii, cu intrare din Calea Șerban Vodă, se află alt monument religios important, considerat cel mai mare lăcaș de cult ortodox din Capitală (probabil până la terminarea Catedralei Neamului). Această adevărată catedrală, restaurată anii trecuți, are rol de Paraclis Patriarhal (ca, de altfel, și biserica Domnița Bălașa). Turnurile înalte îți captează interesul, iar alternanța cromatică a decorațiunilor exterioare (alb, roșu, auriu) măresc impactul vizual asupra bisericii. Construită la jumătatea secolului al XIX-lea, pe locul altui edificiu mai vechi, acest lăcaș de cult impresionează vizitatorul prin mixul de stiluri arhitecturale (eclectic-istorist, bizantin, moldovenesc, neoromanic și neogotic), dar și prin arta decorativă și picturală interioară. Mi-au plăcut picturile realiste ale lui Gheorghe Tăttărăscu (restaurate), frumoasele vitralii vieneze, coloanele de marmură, dar și catapeteasma înaltă (pictată de același Tăttărăscu la 1862). Am intrat în biserica „Sf. Spiridon Nou” în ianuarie când o pătură de zăpadă acoperea bucureștiul, iar în interior încă exista un frumos brad împodobit. Mai multe cuvinte frumoase cititți în articolul @Floriei: vezi impresii.

4. Biserica Bucur Ciobanul. Rustica bisericuță situată pe str. Radu Vodă, peste drum de mănăstirea cu același nume, ne-a atras permanent atunci când treceam prin zonă. Înălțată pe o colină, deasupra coloanei vertebrale a orașului: râul Dâmbovița (despre care am scris un „serial” cu ceva timp în urmă: vezi impresii), biserica Bucur Ciobanul pare a-și trage rădăcinile din secolul al XV-lea, cu transformări radicale în secolul al XVII-lea. Aspectul rural al lăcașului de cult ne este semnalat de pridvorul cu arcade susținute de stâlpi de lemn sculptați, acoperișul de șindrilă, culoarea albă a pereților. Zidurile de cărămidă intercalată cu piatră de râu și clopotnița deosebită dau un farmec aparte construcției religioase, sufocată azi de clădirile înalte din jur. Interiorul simplu, fără pictură, doar cu icoane agățate pe pereți provoacă acea stare spirituală necesară rugăciunii. Oamenii trec continuu pe stradă, unii urcă scările către lăcaș și poposesc câteva minute în liniștea dătătoare de speranțe. Mai multe amănunte despre această biserică găsiți aici: vezi impresii.

5. Biserica Krețulescu. Monumentul brâncovenesc din Piața Revoluției a fost ctitorit între 1720-1722 de marele logofăt Iordache Krețulescu și Doamna Safta. Biserica zveltă este vizibilă pentru oricine trece pe Calea Victoriei, culoarea roșiatică a cărămizilor aparente și ornamentica fațadelor dau prestanță monumentului religios. Este un miracol supraviețuirea acestui așezământ religios chiar sub ochii regimului comunist. În pridvorul deschis se poate admira pictura originală, pisania sculptată în piatră și ancadramentul decorat al ușii. Interiorul, luminat de ferestrele celor două turle, este pictat de același pictor religios de geniu: Gheorghe Tăttărăscu.

Concluzii și aprecieri. De fapt, dacă mă gândesc bine, e greu de alcătuit un clasament al celor mai frumoase biserici bucureștene. Aș mai putea adăuga pe această listă scurtă și alte monumente religioase care ar putea conduce către un top 10. Menționez doar Biserica Colțea (ctitorită de spătarul Mihai Cantacuzino între anii 1695-1698) și Biserica Sf. Gheorghe Nou (ridicată de voievodul Constantin Brâncoveanu în 1707). Toate aceste monumente religioase sunt amplasate în jurul Centrului istoric al bucureștiului sau în apropierea cheiului Dâmboviței putându-se vizita ușor.

Vă invit să adăugați propriile topuri și preferințe ținând cont de experiențele personale și impresiile insuflate de aceste lăcașuri de cult.


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 08.05.17 16:08:26
Validat / Publicat: 08.05.17 16:41:58
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în BUCUREȘTI.

VIZUALIZĂRI: 4676 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Biserica Stavropoleos, pată de culoare în centrul Bucureștiului.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38000 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

Dan&Ema [08.05.17 17:07:50] »

@tata123:

Interesant / inedit clasament.

Ai atasat informatii pretioase ca de obieci si niste poze de exceptie. Multumesc ca mi-ai (re) deschis ochii si pentru Bucuresti.

Felicitari pentru articol, am nevoie uneori sa ma traga cineva de maneca sa imi arata pe unde calc in fiecare zi.

DA!

dalumian [08.05.17 18:02:49] »

Nu m-am gândit niciodată la un astfel de clasament.

Felicitări!

Lucien [08.05.17 19:07:42] »

Excelente impresii și minunate fotografii. Și când te gândești câte comori stau ascunse, îngrămădite între blocuri...

abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [08.05.17 23:15:54] »

Ce să mai adăugăm la lista asta atît de atent întocmită, în care ai luat în seamă atîtea criterii, de la istorie și arhitectură la valoarea picturii... Puțini au asemenea cunoștințe complexe despre bisericile din București, încît să le poată integra într-o evaluare de acest gen. Ce putem însă bănui cu grad mare de certitudine este că Stavropoleos, Bucur sau Krețulescu se găsesc în topurile personale ale tuturor.

Eu nu cunosc așa bine bisericile prin prisma valorii lor culturale. Acum vreo 20 de ani, cînd am început să bat orașul cît de des puteam, în căutare de locuri noi, care să mă surprindă, am ajuns repede la concluzia că cea mai bună cheie de descifrat orașul era găsirea bisericilor sale. Ele erau singurul reper omniprezent, coerent, de organizare a teritoriului, într-un oraș care deja își cam pierduse personalitatea, și își pervertise identitatea „locală”, a cartierelor (vechile mahalale fuseseră uniformizate, nu li se mai cunoșteau granițele, în schimb exista noua identitate a mega-cartierelor de beton, cîntată și de trupele de rap - Sălăjan, Pantelimon, dar evident existentă deja în conștiința locuitorilor).

În 97, chiar la apariție, am citit „București, un oraș între orient și occident” de Dana Harhoiu, o arhitectă care încerca să demonstreze că Bucureștiul nu a fost un sat devenit oraș, ci a fost conceput de la început ca oraș, dar nu după regulile occidentului, nici ale orientului, ci unele proprii Țării Românești. (Din păcate Dana Harhoiu abia a început studiul, și a plecat dintre noi, iar care e soarta ideii ei astăzi nu știu; ar fi urmat o serie de studii mai aprofundate pe care nu știu dacă le-a mai abordat cineva). Așa am descoperit ideea bisericilor (parohiilor) ca centre de mahalale, noduri ale unei rețele după care se dezvolta orașul, și pentru mine asta a rămas partea interesantă a bisericilor din București pînă în ziua de azi. Adică nu le văd prin prisma valorii lor culturale, ci mai degrabă prin cea a importanței comunitar - urbanistice, iar elementele care mă atrag la ele sînt amplasarea și arhitectura. Am probabil privirea deformată în sensul ăsta. Așa că primul aspect care mă atrage la o biserică bucureșteană este amplasarea. De la ea plec cu gîndul apoi la viața de odinioară a mahalalei respective, îmi imaginez evenimentele banale ale ulițelor, eroii locali, înmormîntați în curte și tot așa.

Prin urmare m-au atras mereu bisericile - surpriză, pe care le descoperi unde nu te aștepți, sau bisericile care încă păstrează o atmosferă rurală, avînd în jurul lor o curte și fiind înconjurate de case (iar cu cît sînt mai în centru, cu atît mai interesante), sau bisericile - reper, clădite voit într-o epocă modernă ca să puncteze peisajul, sau bisericuțele mici, de cartier mărginaș, sau cele cu elemente interesante de arhitectură.

Așa că pot înșira și eu niște preferințe personale, rînduite mai ales după amplasare.

Din categoria surprizelor cred că cea mai notorie ar fi Sf. Gheorghe Vechi (întîmplător chiar centrul orașului, după teoria Danei Harhoiu, care amplasează geometric marile mănăstiri și alte repere ale orașului în jurul ei, iar apoi demonstrează cum mutarea centrului la Sf. Gh. Nou a dislocat toată schema). Tot pe acolo era pitită, pînă de curînd, bisericuța Răzvan (azi vizibilă bine). Sau biserica bulgarilor. Astea fiind exemple „originale”, căci în ultimele decenii mutarea unora, sau mascarea lor cu blocuri, a mărit numărul bisericilor ascunse.

Din categoria celor cu curți mari în jur, sau măcar cu un ambient pitoresc bine conservat, aș pomeni biserica Silvestru, a cărei clopotniță mă mir că a fost tolerată pînă în zilele noastre (cîndva se putea circula pe sub ea), dar agresată azi de un (util) centru de îngrijire a bătrînilor, care i-a umplut spațiul verde, Ceauș Radu, Lucaci, Popa Nan (de fapt toată zona Călărașilor - Matei Basarab - Popa Nan - Traian furnizează surprize destule), Precupeții Noi (care îți răsare în față aproape în mijlocul străzii, la doi pași de Piața Romană), Pitar Moș, Broșteni (pe Cuza Vodă), Icoanei, Mavrogheni, Popa Tatu etc. Unele din aceste cartiere încă mai au un farmec liniștit, patriarhal.

La biserici - reper am în vedere Sf. Elefterie Nou, Domenii (Cașin), Sf. Nicolae Vlădica (din dosul Patriarhiei), cea de la Piața Muncii, îmi imaginez că așa era și Spirea Nouă, biserici construite deja după noile reguli urbanistice, ca simboluri arhitectonice ale capitalei, care să puncteze anumite intersecții sau piețe.

Mai ziceam și de marginile orașului. Aici avem și biserici mari (ca în Bazilescu sau Chitilei), dar mai ales mici lăcașuri de importanță locală, cum ar fi cele din Ferentari, probabil cel mai rural cartier (încă) al orașului.

În afară de astea, mă atrag mici detalii, cum ar fi porticul de pe fațada bisericii Sf. Ecaterina (de lîngă Facultatea de Teologie), și de fapt cam toată silueta acelei biserici îmi place, ca și amplasarea ei, jumătate în drum. Pe multe biserici de altfel nu le percep ca întreg, ci doar de la nivelul străzii, din singurul unghi posibil. Sau Sf. Spiridon Vechi (reconstruită), pentru amplasarea sub nivelul străzii și pisania în limba arabă. Sau Slobozia, pentru crucea ridicată de Leon Vodă peste un mormînt comun, în urma unor bătălii duse pe acolo cînd zona era o pădurice în afara orașului.

Evident am o mențiune specială pentru Sf. Ilie Gorgani, probabil cel mai pitoresc amplasament, la concurență cu Bucur (din păcate nu la fel de vizibilă ca Bucur), pe o mică colină, înconjurată de case, cu un șir de trepte ce urcă pînă la biserică.

Alta o am pentru cele cîteva încinte de mănăstiri păstrate în miezul orașului, Radu Vodă, Antim, chiar și Patriarhia (deși cu intervenții făcute chiar de capii bisericii - vezi noua intrare în palat, întreaga colină încă respiră destul de liber).

Iar altă mențiune o acord bisericii catolice pe pe Bălcescu (italiană), care mă fascinează încă de la vîrste preșcolare, cînd îmi aduc aminte cum o priveam din troleibuz ca pe un OZN aterizat de prin altă țară între blocuri, în centrul orașului.

Lucrul de care îmi pare rău este că nu am fotografiat toate aceste colțuri de oraș atunci, la finele anilor 90, cînd le descopeream pe rînd, și cînd încă își conservau ambientul.

Rămîne să ne luăm cu toții, cînd sîntem în pană de idei, ca ținte de plimbare aceste mici repere reprezentative ale orașului nostru.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][11 voturi]
tata123 🔱 [10.05.17 09:16:09] »

@abancor: Mulțumesc pentru aprecieri și pentru ecoul acesta atât de bine scris care, cu puține adăugiri, ar putea constitui un articol în sine. Ipoteza lansată de arhitecta Dana Harhoiu cred că are un sâmbure de adevăr (vezi și articolul de aici: ziarullumina.ro/o-ipoteza ... acru-13617.html), ideea înființării vechilor mahalale fiind susținută și de istorici cunoscuți, ca de ex. Constantin C. Giurescu: primele mahalale se constituie în jurul unor biserici înălţate în vecinătatea Curţii domneşti: Sf. Gheorghe Vechi şi Nou, Stelea, Sfântul Ioan cel Mare, Sfinţii Apostoli, Enei ş. a. (ziarullumina.ro/oameni-si ... esti-19053.html). De altfel, biserica (unde se școleau și copii din împrejurimi) și prăvălia/cârciuma au constituit adevărați poli de dezvoltare a comunității care s-a așezat/închegat în jurul lor.

Aș mai aminti, în legătură cu zone vechi ale urbei de pe Dâmbovița, biserica Sf. Voievozi – Grivița ori biserica Buna Vestire și Sf. Nicolae – Cărămidarii de Sus (lângă CET Grozăvești; își păstrează încă aerul rural). Aș menționa și impunătoarea biserica Sf. Nicolae - Amzei, recent restaurată. Sunt atât de multe lăcașuri de cult încât clasamentul s-ar extinde la cel puțin 25 de monumente religioase.

Pe la biserica Silvestru am trecut tot prin ianuarie-februarie și pot să îți confirm că este deschis accesul pe sub turnul-clopotniță care dă în str. Olari. „Turnul cu ceas” din 1879 a reușit să reziste timpului și vremurilor.

tata123 🔱 [10.05.17 09:23:35] »

@Dan&Ema: „Comori” de tot felul stau ascunse în locuri unde nici nu gândești că ar putea exista ceva valoros. Timp suficient și bună dispoziție - elemente care trebuie să fie prezente pentru a porni la drum și a descoperi lucruri frumoase. Mulțumesc pentru aprecieri.

@dalumian: Clasamentul e subiectiv și constat că poate fi îmbunătățit continuu, lista ajungând la circa 20-30 de edificii religioase valoroase din multe puncte de vedere. Mulțumesc pentru ecou.

@Lucien: Am umblat câteva ore în acele zile în care zăpada acoperea Capitala pentru a surprinde imagini frumoase. Doar prin lectură, documentare și plimbări pe teren putem descoperi zone și obiective inedite. Mulțumesc pentru aprecieri.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
abancor CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.05.17 20:50:56] »

@tata123: Da, ar merge niște reviewuri despre locuri inedite de plimbare. Iar dacă mergi prin zonele alea duminca, poți să prinzi atmosfera liniștită de care zic.

Știu că se trece pe sub clopotnița de la Silvestru, dar pînă acu vreo 15 ani se putea trece și cu mașina.

Știu Cărămidarii de la Grozăvești, într-adevăr un colțișor de mahala rămas într-un peisaj industrial. Uite alta frumos așezată într-o curticică surprinzătoare, în centru: Sapienței. Și Batiștei are o amplasare frumoasă, și Visarion Vechi, o biserică cu o soartă stranie, demolată pe jumătate, avînd astfel o apariție ciudată, se „termină” prea repede, și care dormitează într-o curte pe Căderea Bastiliei.

În fine, să pomenim și de biserica Buna Vestire de la Curtea Veche, care din cîte știu este cea mai veche din București. Și probabil la un moment dat a fost și cea mai importantă (uite că și ăsta ar fi un criteriu de clasificare, dar deja am scris prea mult).

Articolul ăla e singurul de pe net despre Dana Harhoiu, din cîte am căutat și eu. În carte chiar are niște schițe în care suprapune diverse scheme de orașe ideale peste harta Bucureștiului, își expune coerent ideile (atît cît pot eu să judec, care nu sînt nici istoric, nici arhitect).

Nu știu dacă ai Atlasul-ghid apărut pe la finele anilor 90 „Istoria și arhitectura lăcașurilor de cult din București”, în 3 volume, o lucrare impresionantă, alcătuită de mai mulți arhitecți, cu date cuprinzătoare despre absolut toate bisericile, capelele și orice altă formă de lăcaș de cult (sinagogi, case de rugăciune, inclusiv temple masonice) care există sau au existat în București, cu ilustrații, planuri, scurt istoric, descriere arhitecturală etc. Volumul 1 are vreo 200 de pagini de hărți, tabele și considerații generale, volumul 2 are vreo 500 de pagini și se ocupă de toate bisericile și capelele ortodoxe, iar volumul 3 are vreo 350 pagini despre celelalte culte. Îți zic asta ca să știi ce conține fiecare, în caz că vrei să ți le iei de la vreun anticariat (dacă nu le ai). E un efort uimitor, un volum mare de date strînse și de vizite la fața locului.

Eu eram în perioada căutărilor, și eram deja exasperat că epuizasem toate sursele de informații, așa că începusem să indexez eu toate bisericile de care știam într-un caiet, ca să am toate informațiile la un loc, încercînd să copiez și amplasarea pe hartă în diferite epoci (aveam niște hărți vechi), cam cum face Radu Oltean în albumele publicate cu poze vechi, cînd arată, atunci și acum, unghiul pozei și ce se vede. Atunci am dat la librăria de la Dalles (acolo găseai pe vremea aia tot ce era interesant) de Atlasul ăsta, volumul 1, nou apărut, ca un răspuns la căutările mele. Evident, am abandonat și munca de indexare în caiet, mai bine decît ce făcuseră autorii atlasului nu aveam ce să fac. Abia după cîțiva ani au apărut și celelalte volume.

Așa că recomand oricui interesat atlasul respectiv, este cea mai completă sursă tipărită de informații.

tata123 🔱 [12.05.17 11:02:09] »

@abancor: Lăudabilă inițiativa ta (indexarea) și interesul pentru istoria Bucureștiului. Cunosc existența Atlasului menționat, nu l-am achiziționat. Îmi doresc să cumpăr multe cărți despre Capitală (și nu numai), la anticariate descoperi o mulțime de lucrări interesante. Din păcate spațiul insuficient și existența Internetului mi-au mai „barat” această dorință (însă nu renunț la a simți fizic paginile unei cărți și mirosul cernelii tipografice).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
dalumian, Dan&Ema, Lucien, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ[Alte] Biserici, mânăstiri în București și împrejurimi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.063522100448608 sec
    ecranul dvs: 1 x 1