Mormintele Ming, impresionant mausoleu împărătesc

TIPĂREȘTE

Un alt obiectiv care merită vizitat în China și pe care l-am vizitat și eu este complexul funerar Mormintele Ming, vezi impresii, unde, ca de obicei, am mers singuri, cu mijloace de transport în comun și cu taxiul improvizat, ca să nu zic altfel.

Am plecat din Beijing, în jurul orei 10:00 după ce vizitasem Parcul Templul Cerului, cu metroul schimbând trei linii, ca în final, pe Linia Changping, o linie nouă, cu un tren nou, să ajungem pe la 11:30 la Stația Mormintele Ming, o stație nouă, curată, modernă. Nu m-am grăbit, am mai privit, am mai pozat și am pornit după ceilalți turiști, ca de obicei asiatici, cei mai mulți chinezi, ieșind la suprafață.

Aici surpriză!! Stația era amplasată într-un hutong, cam de mahala. În imediata vecinătate erau două minicare, pline, care au și plecat, în altul gol urcând și noi. Biletul costa 5 CNY de persoană. Eram singurii călători, iar minicarul pleca numai plin, 20 de persoane. A venit un piețar care ne-a propus să ne ducă la morminte pentru 50 CNY. După negocieri am plătit 25 CNY, mult pentru 3 kilometri, 15 CNY erau suficienți, și am plecat. Pe drum mi-am dat seama că metrourile circulă la intervale de 12 – 15 minute și că dacă, mai așteptam puțin, mergeam cu minicarul în care urcasem inițial, economisind și ceva bani. A fost bine pentru că taxiul improvizat ne-a dus chiar la intrarea în zona Mormintelor Ming, zonă pusă în evidență de o imensă piatră. Am văzut și autobuzul 872 care avea stație și aici și în multe locuri din zona complexului.

Destul de repede am ajuns la un portal din marmură albă cu cinci arcade. Era primul contact cu complexul funerar al Dinastiei Ming, cunoscut în toată lumea ca Mormintele Ming.

Mormintele Ming, se află la 50 kilometri de Beijing, într-o vale de la poalele Muntelui Huangtu, împărații Ming numindu-l Muntele Veșnicia Cerului. Valea le conferă a poziție de excepție, o armonie totală între arhitectura mormintelor și munții, râurile și vegetația înconjurătoare, întruchipare a viziunii filozofice că omul este parte integrantă a naturii. Muntele din partea nordică se continuă cu dealuri dispuse ca un U imens, ferind valea de spiritele rele ce vin din nord, protejând-o și dinspre est și vest, accesul făcându-se doar prin partea de sud, conform principiilor feng shui, sursă de bun augur și astăzi după circa 600 de ani.

Valea este locul de odihnă veșnică pentru 13 din cei 16 împărați Ming, împreună cu soțiile și o parte din concubinele lor, de aici și numele chinezesc al complexului Ming Shisan Ling, adică Cele Treisprezece Morminte Ming.

La primă vedere, peisajele deosebite ce acoperă cele câteva sute de hectare îți fură privirea, neglijând monumentele imperiale care par aruncate acolo la întâmplare. În realitate, poziția fiecărui mormânt a fost aleasă cu precizia și strategia chinezească a jocurilor antice, rezultatul fiind un site magnific, patrimoniu cultural chinezesc și din anul 2003 patrimoniu mondial UNESCO.

Portalul la care ne-a lăsat taxiul era Arcada memorială, o arcadă peste timp, veche de aproape 600 de ani. Starea aproape perfectă în care se află mi-a permis să-i admir delicatele basoreliefuri cu lei, dragoni și lotuși.

Trecând pe sub ea, mi-am continuat plimbarea pe alee până la Stelele descălecării, două stele de la care se merge numai pe jos, la care m-am oprit și eu, întrebându-mă dacă, în urmă cu sute de ani și împărații descălecau aici, iar împărătesele coborau din trăsuri. Se pare că da, pentru că la circa 300 m se află Marea Poartă Roșie, o poartă cu trei arcade, poarta exterioară a complexului funerar, de unde începe Calea Sacră, lungă de peste 7 kilometri.

M-a impresionat mulțimea pinilor și a chiparoșilor, unii chiar din perioada Dinastiei Ming, care împânzesc complexul și flanchează Calea Sacră. Tot aici se află un Centru de Informare Turistică care avea și pliante.

Pășind pe Calea Sacră am întâlnit mai întâi Pavilionul Stelei, care, semeț așezat în mijlocul căii, adăpostește o stelă fixată pe spatele unei broaște țestoase. Este simbolul amintirii veșnice a împăratului Yongle. Am privit, am pozat și mi-am amintit povestea altei stele comandate de același împărat, o stelă gigant, enormă, cea mai mare stelă concepută până la acea vreme, care, după ce a fost construită, a fost abandonată, pentru că nu putea fi deplasată pentru a fi așezată la mormânt. A rămas astfel la cariera Yangshan acolo unde au fost lucrate multe din vechile stele chinezești. Pavilionul este străjuit în colțuri de patru Stâlpi de Glorie, coloane înalte de marmură albă, terminate în partea superioara cu sculptura unui animal mitic.

Am trecut printre două coloane, câte una pe fiecare parte a căii, cu suprafețele sculptate în design tradițional, designul norilor și cu vârfurile ca un cilindru rotunjit, inițial fiind faruri de semnalizare și orientare pentru sufletul celui ce este condus pe această cale.

Am pășit apoi pe Aleea Animalelor și a Gardienilor de Piatră unde am întâlnit șase tipuri de animale, patru reale și două animale mitice asociate cu semne de bun augur, în ordine, lei, xiezhi (animal ca un leu dar cu un corn), cămile, elefanți, qilini (animal cu coarne, piele solzoasă și copite despicate) și cai, apoi 12 figuri umane, generali sau oficiali civili merituoși. Statuile sunt sculptate dintr-o singură piatră, sunt mai mari decât în realitate și au o mare valoare culturală și artistică datorită designului viu și sculpturilor delicate. Ele reprezintă autoritatea împăraților, arătând supremația lor chiar și după moarte. Admirându-le, nu puteam să nu mă gândesc și la efortul celor care le-au cioplit și al celor care, iarna pe geruri mari, împingeau zecile de tone pe gheața obținută din apa cu are ei inundau aleea.

Am ajuns astfel la o poartă cu trei arcade numită de chinezi Poarta Dragonului și a Păsării Phoenix deoarece împărații cu simbol dragonul și împărătesele cu simbol pasărea Phoenix, pășeau în lumea veșnică pe această poartă. Trecând peste Podul cu Șapte Arcade aleea șerpuia acum 600 de ani doar spre Mormântul Chang Ling, primul construit atunci, astăzi se desprind mai multe alei care șerpuiesc spre cele treisprezece morminte. Dacă până aici Calea Sacră a fost o alee dreaptă, de aici, în lumea veșnică, aleile șerpuiesc pentru ca spiritele rele să nu ajungă la morminte, ele mergând doar în linie dreaptă.

Toată această parte a complexului funerar reiterează ideea potrivit căreia împăratul a coborât din cer, fiind un fiu al cerului, și că, pe Calea Sacră, împăratul face o plimbare spre cer, se reîntoarce în cer.

Contra unei taxe de 30 CNY, seniorii având reducere la jumătate, se poate face o plimbare pe Calea Sacră între orele 08:00 și 17:30, acestea fiind și orele de vizitare ale întreg complexului funerar.

Dintre cele 13 morminte se vizitează doar trei , eu am dorit să văd doar două, cele mai reprezentative, fiecare în felul său: Mormântul Ding Ling pentru că este singurul dezgropat, se vede în interior și Mormântul Chan Ling pentru că păstrează una dintre cele mai mari săli din China.

Nu am continuat plimbarea pe aleile șerpuitoare, ci cu autobuzul 872 am mers 2 stații până la Mormântul Ding Ling, cap de linie, unde am ajuns în circa 10 minute, aici având a doua oprire în zona complexului.

Ding Ling, în traducere Mormântul de stabilitate este mormântul Împăratului Wanli, pe adevăratul lui nume Zhu Yijun, împăratul Ming cu cea mai lungă domnie, 48 de ani, mort în anul 1620 și a două împărătese, soția și mama lui.

Mormântul atrage milioane de turiști din China și din toată lumea. Ca toate mormintele chinezești are o parte supraterană și una subterană, dar, este singurul mormânt dezvelit.

Partea de deasupra solului, ca toate mormintele, cuprinde o zonă pătrată cu trei curți despărțite de trei porți și o construcție circulară, Palatul Subteran, conform conceptului filozofic antic chinez că “cerul este rotund și pământul pătrat”, întreg mausoleul fiind înconjurat de un zid. Palatul Subteran adăpostește sicriele celor trei capete încoronate, este acoperit cu pământ, iar partea de mijloc pare un castel rotund.

Stația în care am coborât este la doar câteva minute de oficiul de bilete de unde am cumpărat tichetele de acces, unul de 60 CNY, celălalt redus la 30 CNY, și am început vizita.

Am trecut prin prima curte, am ajuns la poarta celei de a doua curți în care ar fi trebuit să fie Palatul Binecuvântării și Îndurării din care au mai rămas doar treptele de marmură. Pe balustrăzi sunt sculptate capete de dragoni sau de păsări Phoenix, dar cel mai apreciat este drumul de piatră pe care sunt sculptate un dragon și o pasăre Phoenix ce se joacă cu o perlă. Am mers mai departe, am ajuns la curtea a treia unde se află locul unde se făceau sacrificii în memoria împăratului și celor două împărătese.

În interiorul celei de-a treia curți se află Poarta Cerească sau Poarta Dragonului și a Păsării Phoenix și câteva mese din piatră pe care sunt așezate cinci vase de sacrificiu.

În față se zărește o movilă rotundă de pământ ce acoperă palatul și cele trei morminte. Este acoperișul de pământ al palatului subteran. Singurul palat dezgropat, în anul 1958, din cele treisprezece Morminte, este cea mai valoroasă parte a Mormântului Ding Ling și printre cele mai valoroase din întreg complexul funerar. Vizitându-l în interior m-a decepționat construcția unei scări imense de marmură care strica autenticitatea mormântului, nu se încadra cu restul arhitecturii.

Palatul are cinci săli boltite ce comunică între ele, numite, simplu, sala din față și din spate, sala de mijloc, sala din stânga și din dreapta, cea mai mare și mai importantă fiind sala din spate, acolo aflându-se sicriile celor trei capete încoronate.

În sala centrală există un tron de marmură albă, în fața căruia au fost depozitate tămâie, lumânări și flori, dar și un vas de porțelan albastru care a fost umplut cu ulei de susan pentru lămpile din palat.

În holul din spate se află sicriele împăratului și ale celor două împărătese și se găsesc multe din obiectele prețioase găsite în mormânt, articole de jad, vaze, cutii lăcuite în vermilion, obiecte de argint sau de mătase și multe alte obiecte de valoare.

Cel mai valoros obiect găsit acolo este Coroana Imperială, dar cele mai multe din obiectele descoperite sunt expuse în Muzeul Mormântului Ding Ling, aflat la intrare, vizavi de casa de bilete și pe care l-am vizitat la întoarcere.

Muzeul Mormântului Ding Ling găzduiește cele mai multe obiecte din cele 3.000 de comori naționale descoperite in mormânt, obiecte ce arată dovezi ale vieții de la curtea imperială și ale măiestriei artizanilor Dinastiei Ming.

Mie mi-a plăcut mult coroana împărătesei, delicată și frumoasă, operă de artă deosebită. Are baza confecționată din bambus lăcuit și mătase, iar pe partea de sus sunt montați dragoni de mătase aurită, o pasăre Phoenix de jad, precum și flori realizate din pietre prețioase. Celelalte exponate sunt specifice culturii și civilizației chineze și chiar asiatice.

De la muzeu am mers în stația de autobuze pentru a lua un autobuz până la Mormântul Chang Ling, următorul nostru obiectiv de vizitat. Aici erau câțiva piețari care ne-au spus că nu circulă autobuze spre Chang Ling și au propus să ne ducă ei cei aproximativ 2,5 kilometri cu 20 CNY. Nu i-am crezut, dar, mai apoi ne-am convins, fiind extrasezon autobuzul nu circula, și am decis să mergem pe jos. A fost o greșeală, nu atât pentru distanță, cât pentru că adidașii cu care eram încălțată, începuseră să mă deranjeze. Dar, … cu călcâiele terminate am ajuns la destinație. Plimbarea se merita, se vedeau dealurile verzi, era senin, foarte plăcut ca și vreme….

Am intrat în Centrul de Informare Turistică care ne-a întâmpinat cu aer condiționat și apă rece, am cumpărat două tichete de acces, unul de 45 CNY, altul de 22 CNY, ne-am răcorit puțin și ne-am continuat plimbarea.

Chang Ling, este mormântul Împăratului Yongle, pe adevăratul lui nume Zhu Di, împărat cu o domnie de 22 de ani, destul de lungă pentru Dinastia Ming și acea perioadă, și a soției.

Deși “Yongle” se traduce prin “Fericire permanentă”, doar fericită nu a fost domnia lui. S-a revoltat împotriva împăratului Zhu Yunwen, nepotul său, pe care l-a învins fiind încoronat ca împărat, a avut permanente lupte intervenind în disputele dintre diferite clanuri chineze sau luptând împotriva dușmanilor din exteriorul Chinei (a murit în timp ce conducea personal, la 64 de ani, o campanie militară împotriva mongolilor). Pentru a-și stabili legitimitatea ca împărat a distrus sau falsificat înregistrările referitoare la copilăria și revolta sa, a distrus pe acei învățați care îi contestau dreptul la domnie, și odată cu ei le-a distrus și familiile, chiar până la 10 grade de rudenie. A făcut o epurare masivă în rândul confucianiștilor și a dezvoltat, tot masiv, poliția secretă a eunucilor. A avut peste 25 de consoarte și concubine, dar numai 9 copii. În același timp a susținut dezvoltarea budismului, a daoismului și chiar a confucianismului cu o nouă abordare. A construit două moschei, a reparat mai multe și, foarte important, a interzis transformarea acestora în altceva. A susținut dezvoltarea civilizației chineze

Mormântul este cel mai grandios și mai bine conservat mormânt din cele treisprezece. Partea supraterană, pătrată, este la fel ca la celălalt mormânt vizitat, alcătuită tot din trei curți înconjurate de ziduri, iar partea subterană, rotundă, este acoperită și astăzi cu pământ. Se repetă aceleași obiective cu mici excepții….

Am trecut de Poarta Mormântului, bogat ornată cu email colorat, cu trei mici uși roșii și am pătruns în prima curte, oprindu-mă la Pavilionul Stelei, o clădire cu acoperiș cu două streșini și uși arcuite pe toate patru laturi ce adăpostește o stelă cu design unic: dragonul chinezesc a luat locul broaștei țestoase tradiționale. Inițial stela nu conținea nici o inscripție. În timp au fost gravate pe trei fețe în chineză și manciuriană edicte imperiale și pe fața din spate poemul Vizită la Mormintele Ming al unui împărat Qing.

Am ajuns apoi la Poarta Binecuvântării și Îndurării intrarea în cea de a doua curte în care se află două Ruguri pentru Mătase, unde se ardeau ofrandele de mătase aduse împăratului. Sunt deosebite și foarte întreținute, mai văzusem așa ceva la Templul lui Confucius în Beijing, diferind doar culoarea, galben în loc de verde. Am mers la cea mai importantă clădire a mausoleului, Palatul Binecuvântării și Îndurării, care cu dimensiuni impresionante este una din cele mai mari clădiri de lemn din China. Susținută pe 32 coloane gigantice din lemn de Phoebe Nanmu en.wikipedia.org/wiki/Phoebe_nanmu, patru de peste 14 metri înălțime și cu diametrul de aproape un metru și douăzeci de centimetri, celelalte puțin mai mici, dar toate din câte un singur trunchi de copac, rămâne și astăzi după mai mult de 600 de ani o capodoperă a arhitecturii chineze.

Sala adăpostește statuia de bronz a împăratului Zhu Di stând pe tronul decorat cu nouă dragoni, dar și multe din realizările sale, aflate într-o expoziție. Tot aici am admirat în dreapta sălii, în vitrine, diferite obiecte realizate din acest lemn prețios nanmu, jenant de scumpe: casete, mărgele și alte suveniruri… Înăuntru era un grup de francezi mai tomnatici, cam ca noi, ce priveau înmărmuriți prețul la obiectele de vânzare….

Prin Poarta Interioară Roșie am pătruns în a treia curte, unde se află iar Poarta Cerească, locul celor cinci vase de sacrificiu și Turnul Sufletului un turn ce închide zidul ce înconjoară palatul subteran din care se zărește Baoding, movila rotundă de pământ ce acoperă camera mormintelor.

Trecuse de ora 16:30 când cu păreri de rău am părăsit Chang Ling și cu el Mormintele Ming, îndreptându-ne spre stația de autobuze aflată lângă parcare, unde așteptau piețarii, dar, acum știind lecția am negociat cu unul din ei și pentru 15 CNY ne-a dus în stația de autobuze Ding Ling, de unde cu autobuzul 872, care oprește în mai multe stații, cost 5 CNY cu Smart Card, ne-am întors în oraș la Stația de autobuze Deshengmen. A fost bine pentru că în altă zi am mers la Marele Zid și ne-am orientat rapid cum vom ajunge acolo pentru acea vizită. Recomand mersul la Mormintele Ming mai ușor și mai ieftin cu autobuzul, dacă nu este perioadă de trafic intens în Beijing. Noi am preferat la ducere metroul pentru a ajunge mai sigur acolo, temându-ne de traficul intens, și bine am procedat pentru că la întoarcere am avut și o porțiune cu stagnare în trafic. În jurul orei 19:00 eram la hotel și îmi oblojeam călcâiele…

Mormintele sunt impresionante prin fastul și grandoarea lor, prin arta și arhitectura cu care au fost construite, dar și prin atmosfera solemnă de liniște și pace pe care o degajă, influența feng shui.

A fost, zic eu, o zi plină de lucruri noi și frumuseți de care îmi voi aminti mereu cu plăcere. Recomand această vizită oricărui turist care ajunge în Beijing, fie pe cont propriu cu transportul în comun, fie prin agenții turistice care de regulă o cuplează cu o vizită pe fugă la Marele Zid și fără a avea siguranța că te va plimba la toate obiectivele. Dacă stai mai puțin în Beijing atunci agenția este cea mai bună alegere, chiar dacă este mult mai scump…...

Se merită oricum!!!

---

VIZUALIZĂRI: 2444 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI