Eforie Sud - deşi liniştită, o statiune a contrastelor

TIPĂREȘTE

Eforie Sud poate fi descrisă în multe moduri, mai ales că e destul de întinsă şi are zone distincte, să nu le spun chiar cartiere.

Numai într-un singur mod NU poate fi descrisă: distracţie maximăăăă...

Dacă asta căutaţi, n-o să găsiţi aici.

Este o staţiune liniştită şi veche, dacă nu mă înşel e chiar prima staţiune de pe litoralul românesc, fondată de boierul Ioan Movilă, al cărui hotel mai dăinuie cred şi a cărui statuie se află în centrul unuia dintre parcurile din localitate.

O staţiune încărcată de istorie, nu neapărat fericită - cred că mai există încă (lângă actualul Parc Movilă) Hotelul Movilă despre care scria Gala Galaction, care numea staţiunea "Techirghiol-Movilă", într-o însemnare de călătorie ("În vara anului 1924" - "Un ceas la Techirghiol (Movilă) ") din care nu lipsesc aluziile la corupţia care afecta şi atunci turismul. Sunt şi alte edificii relativ vechi precum "Vila Săbărel", privatizată se zice fraudulos după revoluţie.

Eforie Sud poate fi descrisă ca dărăpănată, prăfuită, melancolică. Pe alocuri, descoperi cum natura revendică teritoriul abandonat de om. Să vedeţi ce spectacol oferă "poieniţele urbane" din Eforie Sud pe vreme ploiasă: explozie de culoare exact ca pe câmpul înflorit. De fapt, asta şi sunt, după ploaie: pajişti înflorite. Aşa ceva se găseşte mai ales în nordul staţiunii, printre câteva hoteluri închise, pe lângă tabăra de dincolo de sanatoriu şi pe toată lungimea falezei înalte (dacă nu o cosesc). Dar dacă vremea e foarte uscată, florile se transformă în paie uscate.

Asta este impresia dacă te plimbi pe faleză (unde am impresia că s-a închis sau şi-a restrâns activitatea şi "The One", clubul din vechiul cazinou acum aproape gol - în 2016 nu am văzut nicio activitate acolo), pe plajă sau printre vechile hoteluri comuniste şi vile neobrâncoveneşti căzute în paragină.

Însă pe aleile liniştite, dindărătul zonei de promenadă de pe malul mării, străjuite de copaci bătrâni şi vile de un fast discret, adesea abia întrezărit prin perdelele de verdeaţă, descoperi surprins o zonă rezidenţială de nababi. Nu ştiu cine stă în vilele alea, dar cu siguranţă oameni care întorc banu' cu lopata şi au destul cap să nu epateze.

Printre casele de vacanţă somptuoase, sunt presărate din loc în loc pensiuni şi mici hoteluri. Unele îmi fac impresia de unităţi cu circuit închis - prea au aer de pensiune de lux sau hotel cochet, însă fără firmă şi însemne (şi arată prea bine ca să-mi imaginez proprietarii, la negru, cu cheile pe marginea şoselei). Trăgând linie, asta este impresia mea despre Eforie Sud: în declin ca statiune, dar în avânt (şi încă departe de a-şi fi atins potenţialul) ca zonă rezidenţială.

Apropo de natura din Eforie Sud, despre care am scris mai sus: doar aici am întâlnit lebede pe mare care mănâncă pâine de la turişti, la Capul Turcului (par rezidenţi permanenţi, căci le-am întâlnit ani la rând în acelaşi golfuleţ, la adăpostul digului mare). Recomand plimbările de seară pe dig, pentru aerosoli şi întâlniri cu lebede şi crabi.

În apă, peşte din belşug, anul trecut am prins împreună cu fiul meu cu paharul de plastic (le-am dat drumul înapoi, nu vă îngrijoraţi!). După câteva zile de mare agitată, nu ştiu de ce, au venit în masă, încât înotam în mijlocul unor bancuri de peşti minusculi, puiet bănuiesc. Din păcate, nu lipseau nici algele, dar erau şi porţiuni curate, aveai pe unde intra în apă.

Nisipul plajelor este fin şi sunt destul de late, în afară de câteva porţiuni. Există diguri care asigură adăpostul, din loc în loc.

La vest, există plaja de la Techirghiol, cu trei zone: nudişti pe laturi şi textilişti în mijloc. Intrarea e cu plată, dar nu e scump (cu accesul pe sub calea ferată, de fapt se intră pe sub un pod). Lacul Techirghiol este superb: ideal pentru înotătorii neperformanţi. Spre deosebire de majoritatea lacurilor sărate, este adânc şi de aceea foarte bun pentru înot, nu te stânjeneşte fundul, iar înotul e lejer şi evident apa te ţine la suprafaţă. Nămolul este fin, mai fin decât la Lacu Sărat de exemplu. Se poate privi apusul dincolo de lac, drept prin ţepuşa turnului de comunicaţii de pe malul opus.

Eforie Sud nu e din cale afară de aglomerată - nici staţiunea, nici plaja de la mare, nici cea de la Techirghiol. Plajele nu sunt ideal de curate, dar nici nu vă hingheresc privaţii cu şezlonguri ca în alte locuri, dacă vreţi să staţi pe nisip.

Am vizitat statiunea o zi în 2011,10 zile în 2013,5 zile în 2014 şi în 2016. De fiecare dată am tras la pensiunea Camelia şi am mâncat, de regulă, la terasa Cocktail, un loc placut pe malul mării, cu mâncare bună, accesibilă şi servire bună, cu excepţia anului 2016 când au avut o echipă de chelneri cam deficitară.

---

VIZUALIZĂRI: 2856 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI