ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.01.2017
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Brăila
ÎNSCRIS: 25.06.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
OCT-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Itinerar de spiritualitate prin câteva mănăstiri nemțene (3)

TIPĂREȘTE URM de aici

Mănăstirea Tazlău

Cu mănăstirea Tazlău se încheie periplul nostru, dintr-o frumoasă zi de toamnă, prin câteva mănăstiri nemțene. Ca și mănăstirea Pângărați (dar nu numai) și acest sfânt locaș a avut de îndurat vitregiile vremurilor, evenimente ce i-au marcat puternic existența.

Însă mai întâi să ajungem la mănăstire și apoi să dăm câteva informații despre ea.

Plecăm de la Pângărați spre casă (adică Bacău) și ne propunem ca în drumul nostru să ne oprim un pic și la mănăstirea Tazlău, ctitoria lui Ștefan cel Mare și Sfânt din anul 1497 și având hramul “Nașterea Maicii Domnului”, unul dintre cele mai valoroase monumente ale județului Neamț.

Trecem de Piatra Neamț și apoi în centrul Roznovului facem dreapta pe DJ156A. După ce parcurgem aproape 35 km din P. Neamț ajungem în satul Tazlău. Șoseaua este bună, porțiunea dintre Roznov și Ardeoani fiind reparată acum câțiva ani, făcând dintr-un drum “iadul mașinilor” o rută bună de parcurs, care te îmboldește la drum.

Traversarea localității Borlești ne îndeamnă să ne abatem pe la mănăstirea Nechit (aflată la o distanță de cca. 10 km de drumul principal), locaș pe care l-am mai vizitat în 2010, însă ora înaintată nu ne-a lăsat, scopul nostru primordial fiind acela de a vedea mănăstirea Tazlău înainte de a se însera. Dar, cum orice renunțare de acest fel e o poartă deschisă spre revenire, la mănăstirea Nechit ne vom întoarce cu altă ocazie, spre aducere aminte a impresiilor din 2010 și pentru un nou review.

Ne continuăm calea, intrăm în satul Tazlău și urmăm șoseaua de asfalt, preferând să facem cca. 3 km în plus pentru a evita drumul pietruit care se face la dreapta, chiar la intrarea în localitate și care, după cca. 1,5 km ne-ar scoate la mănăstire.

Ajungem la o troiță unde găsim un indicator rutier care ne lămurește încotro s-o apucăm: stânga - spre Moinești, dreapta (DJ156C) – obiectivul nostru. De aici după 2 km. ajungem la mănăstire, amplasată într-un loc pitoresc la poalele culmii împădurite a Măgurii Tazlăului.

La poartă ne întâmpină, ca orice gazdă care se repectă, Ștefan cel Mare și Sfânt (de fapt un bust al domnitorului) care-și ține în brațe macheta în piatră a ctitoriei sale (macheta bisericii este așa cum arăta aceasta la costruirea ei, adică fără pridvor, element de construcție ce a apărut mai târziu în timpul domnitorului Alexandru Lăpușneanu). Ne înclinăm în semn de respect, iar urarea noastră “Să trăiești Măria ta! ” este și o cerință de ni se permite să-i vizităm ctitoria. Și cum suntem niște ghiauri de treabă, avem încuviințarea, tacită, de a-i fi oaspeți.

Intrăm în prima incintă, o curte largă, împrejmuită cu un gard de uluci, ce are în partea dreaptă chiliile călugărilor și un tăpșan larg, iar în partea stângă o livadă de meri și un cimitir.

La ora vizitei noastre în curtea cimitirului era un localnic, cântăreț în corul bisericii din sat și îngrijitor al țintirimului, cu care am intrat în vorbă. Am aflat de la dumnealui câteva date interesante privitoare la istoria mai recentă a mănăstirii, printre care și faptul că timp de un secol, sfârștul sec. 19 – sfârșitul sec. 20, mănăstirea a funcționat ca parohie, în anul 1990, prin hotărâre a Sinodului BOR, revenind la statutul de mănăstire.

Ne-am întreținut cu omul vreo juma’ de ceas, timp în care am aflat că lucrase în domeniul petrolier (la una dintre schelele din apropiere) și că după restructurare, remarcat fiind, pentru glaul său, de preotul din sat, a ajuns cântăreț bisericesc. Convorbirea noastră cu el ne-a fost cu folos prin informațiile căpătate, dar și pentru că n-am plecat de acolo cu mâna goală, omul dându-ne o sacoșă plină cu mere foarte gustoase.

Străbatem alene o alee pietruită, îngrijită (normal, doar suntem într-o mănăstire), străjuită de ambele părți de copaci înalți umbroși ce-ți mângâie fruntea cu adierea răcoroasă a frunzișului într-o zi fierbinte de vară (hopa! O să ziceți “păi stai d-le, despre ce fierbințeală vorbești, că ai fost acolo în octombrie! Da, dar am mai vizitat-o și în 2010, vara, pe vremea când nu scriam la AFA. Așa că știu ce spun. ”) . La umbra copacilor sunt așezate bănci făcute din butuci de lemn, care te îndeamnă la odihnă și să-ți tragi răsuflarea dac-ai obosit după drum lung, iar pe partea stângă o fântână te îmbie să-i sorbi apa rece (noi n-am băut că aveam apă la “pachet”).

Pășim, prin gangul de sub clopotniță, în cea de-a doua incintă, mai mica decât prima, înconjurată de ziduri groase de peste 1m, construite din piatră de râu.

Legenda spune că amplasarea altarului bisericii mănăstirii, la poalele Măgurii Tazlăului, a fost stabilită de Măria Sa Ștefan Voievod, care s-a urcat în vârful măgurii de unde a tras o săgeată cu arcul și în locul unde a căzut săgeata a hotărât ca acolo să fie ridicată ctitoria sa. Pe acest loc a fost mai înainte o mica bisericuță din lemn, ctitorie a voievodului Alexandru cel Bun.

În partea stângă se observă ruinele fostei case domnești, construcție distrusă de un incendiu, ca și turnul de la intrare, la sfârșitul veacului al 19-lea. Spre deosebire de turn care a fost refăcut, asupra casei domnești nu s-a intervenit, fiind lăsată în ruină.

O alee construită din piatră mare de râu ne conduce la ușa de intrare în biserică, o ușă solidă din stejar întărită cu piese metalice. Biserica este o construcție masivă din piatră, însă datorită înălțimii sale pare destul de zveltă, iar streașina foarte largă, îțí lasă impresia că biserica ar avea o pălărie. Are patru încăperi: pridvorul, construit, așa cum spuneam mai sus, în timpul lui Alexandru Lăpușneanu, pronaos, naos și altar.

Pridvorul închis are numeroase icoane așezate pe pereți, unele foarte vechi, care zugrăvește momente prezentate în biblie. În afară de acestea, pe peretele din stânga intrării se află o placă comemorativă pe care sunt menționați eroii localității morți în cele două războaie mondiale. În partea dreaptă a ușii de intrare în pronaos este pisania, care ne informează că monumentul a fost zidit în anii 1496-1497: “Io Ștefan Voievod cu mila lui Dumnezeu Domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înălțat acest hram întru numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și cinstitei ei Nașteri, ca să fie întru ruga sieși și a doamnei sale Maria și a fiilor lui Alexandru și Bogdan; care a început a se zidi la anul 7004 (1496) luna lui iulie 4 și s-a săvârșit la anul 7005 (1497) iar al domniei lui al 41-lea curgător, luna noiembrie 8”.

Pronaosul are, în afară de alte icoane, deasupra portalului tabloul votiv al ctitorilor bisericii: Domnitorul Ștefan cel Mare, Doamna Maria (care țin în brațe macheta bisericii așa cum era ea la data construirii ei, adică fără pridvor) și cei doi fii Alexandru și Bogdan. Tot aici este și un balcon (cafas), realizat mult mai târziu (deceniul 5, sec. 20) din care pot fi ascultate slujbele religioase.

Trecem în naos pe sub o arcadă în formă de semicerc. Încăperea nu este foarte mare și are deasupra sa turla de formă circulară. Catapeteasma actuală, din lemn sculptat, cu icoane frumoase, este mult mai nouă față de biserică, datând din 1852.

Atât naosul cât și pronaosul sunt luminate de ferestre înguste, așezate spre sud și spre nord, de formă trapezoidală în secțiune transversală, cu baza mică spre exterior, ceea ce arată clar că biserica era un loc și cu destinație de apărare la invazii sau alte evenimente belicoase, în acest sens stând mărturie și zidurile groase ce împrejmuiesc locașul de cult. Dealtfel întâmplări de acest gen, invazii, atacuri armate având drept scop jefuirea, incendii ș. a., precum și perioadele în care mănăstirea a fost închinată Sfântului Mormânt, au provocat de-a lungul timpului, decăderea acestui însemnat centru al vieţii monahale, căderea treptată în ruină a construcţiilor, risipirea odoarelor, a manuscriselor şi a întregului său tezaur. Însă de fiecare dată, după un astfel de eveniment nefericit, biserica a fost reconstruită.

Spuneam mai sus că unele părți de construcție (turnul clopotniță, catapeteasma, amvonul, cafasul, și altele) au fost edificate mult mai târziu de alți ctitori ai bisericii (Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Grigore Ghica, Barbu Știrbei, Alexandru Ion Cuza) care au contribuit la lucrările de refacere a mănăstirii.

Și pentru că, în general, starea construcțiilor nu este prea bună, s-a hotărât reabilitarea Mănăstirii Tazlău printr-un proiect de finanțare. Astfel toate imobilele din cadrul Mănăstirii Tazlău, respectiv: biserica „Nașterea Maicii Domnului”, casa domnească, turnul clopotniță, turnul de apărare și zidul de incintă vor fi reparate, pentru ca acest monument să fie integrat în circuitul turistic al județului Neamț.

Ne încheiem vizita la Mănăstirea Tazlău și cu aceasta periplul nostru prin cele câteva lăcașe de cult nemțene, cu promisiunea de a reveni pe aceste locuri cu prima ocazie pentru vizite, întru îmbogățirea spiritului dar și a paginilor AFA cu noi impresii.

Drumuri bune și excursii frumoase!


[fb]
---
Trimis de Mitica49 in 02.01.17 20:01:24
Validat / Publicat: 02.01.17 20:50:22
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.

VIZUALIZĂRI: 1696 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

9 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Mitica49); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 Mănăstirea Tazlău, Neamț - Biserica mănăstirii cu hramul “Nașterea Maicii Domnului"
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 23600 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

9 ecouri scrise, până acum

webmaster26 [02.01.17 20:49:33] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă zona Piatra Neamț, PIATRA NEAMȚ" (deja existentă pe sait)

elviramvio [02.01.17 21:33:07] »

@Mitica49:

Documentat articol, imi place. A devenit biserica de parohie la cativa ani dupa secularizarea averilor, dupa legea lui Cuza, asa ne-a spus cineva cu multi ani in urma cand am fost pe acolo. Din pacate restaurarile au stricat mult din frumusetea ei, s-au facut fara documentare. Poate ce se va face de acum inainte sa tina cont de arta bisericeasca din sec, XV-XVI.

Un an bun va doresc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
mprofeanu [03.01.17 13:35:41] »

@Mitica49: Mi-a plăcut acest review despre locașuri de cult din zona Piatra Neamț ca și celălat despre Mănăstirea Pângărați.

Sunt zone de cultură și de trăire sufletească intense! Frumoase și pozele!

Nu am vizitat aceste mănăstiri dar am aflat de ele citind reveiwurile tale și le-am privit prin pozele tale.

Am vizitat mai demult Piatra Neamț, chiar de 2 ori și am vizitat mănăstirile arhicunoscute din zonă: Agapia, Văratec... este o zonă încărcată istoric și religios...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Mitica49 [03.01.17 15:53:02] »

@webmaster26: Mai întâi "La mulți și buni ani! ". Referitor la rubrica la care a fost încadrat review-ul meu, gândesc că mult mai potrivit ar fi fost la Circuite / mini-circuite 'Mănăstirile Moldovei', #CĂLĂTORII prin MOLDOVA sau eventual la La pas prin ținuturi nemțene, #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.

webmaster [03.01.17 16:04:28] »

@Mitica49: colegul care s-a îngrijit de articol a considerat potrivit a fi mutat în secţiunea PIATRA NEAMŢ în ideea de a fi util celor care se documentează despre acest oraş - să afle, direct din rubrica localităţii, că poate vizita relativ uşor cele două mănăstiri recomandate mai sus (Tazlău şi Nechita)

Pe de altă parte, şi localizarea în cele două secţiuni sugerate de tine are logica şi avantajele sale.

E greu să iei "cea mai bună" decizie. În acest caz am mers însă "pe mâna ta" şi mutat recomandările, la reorganizare, în rubrica "Circuite / mini-circuite 'Mănăstirile Moldovei', #CĂLĂTORII prin MOLDOVA".

Mitica49 [03.01.17 16:16:11] »

@elviramvio: Spuneam în articol că dorința noastră mare a fost ca, în această călătorie, să revedem Mănăstirea Tazlău. Dorinţa noastră era motivată, în afară de ceea ce reprezintă această vatră de spiritualitate pentru cultura noastră generală, și de faptul că la vizita din 2010 ne-a impresionat liniştea care domnea acolo, chiar şi pentru o mănăstire. Nu am întâlnit nici atunci, nici acum, vizitatori, nici călugări de la care să cerem câteva informaţii despre acest lăcaş de cult. Din spusele omului (cântăreţul bisericesc) am aflat că acolo nevoiesc cam 4 - 5 călugări, cu stareț cu tot, și atunci asta ar putea fi explicația nedumeririi mele de mai sus.

În restaurările făcute fiecare dintre domnitorii menționați în articol și-a pus amprenta personală și a epocii în care viețuia, astfel încât unele inovații au îndepărtat ctitoria lui Ștefan cel Mare de forma ei originală.

Mulțumesc pentru vot!

Să aveți un An Nou bun, plin de sănătate, bunătate și dorințe împlinite.

La mulți și buni ani!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Mitica49 [03.01.17 16:19:26] »

@mprofeanu: Dacă ajungeți prin zonă nu ratați Mănăstirea Nechit. Merită vizitată și admirată.

Mulțumesc pentru vot!

Un An Nou bun cu realizări minunate!

La mulți ani!

Mitica49 [03.01.17 16:34:50] »

@webmaster: Mulțumesc!

elviramvio [03.01.17 17:24:53] »

@Mitica49:

Multumesc mult.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, Mitica49, mprofeanu
Alte impresii din această RUBRICĂCircuite / mini-circuite 'Mănăstirile Moldovei':


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.082706928253174 sec
    ecranul dvs: 1 x 1