Biserica Fortificată din Miercurea Sibiului

TIPĂREȘTE

Obiectivul turistic despre care o să scriu în acest articol nu este prea cunoscut, dar sunt sigur că majoritatea dintre dv. aţi trecut pe lângă el. Şi noi am trecut poate de peste o sută de ori pe lângă el, dar până în luna septembrie nu am oprit. Este vorba despre Biserica Evanghelică Fortificată din Miercurea Sibiului. Aşai că aţi trecut pe lângă ea?

Miercurea Sibiului este cel mai nou oraş din judeţul Sibiu. A trecut la statutul de oraş în anul 2004. Istoria localităţii începe încă de pe vremea Dacilor şi a Imperiului Roman. În secolul al XIII-lea aici se stabilesc saşi, care contribuie la dezvoltarea urbei. În Miercurea Sibiului trăiesc într-o armonie deplină, ortodoxi, reformaţi şi catolici. Printre personalităţile născute aici îl amintesc pe sculptorul Corneliu Medrea – care a făcut şcoala de Arte şi Meserii la Zlatna.

Principalele obiective turistice din localitate sunt Cetatea Ţărănească în interiorul căreia se află Biserica Evanghelică, apoi Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă şi staţiunea balneo climaterică.

Chiar în centrul oraşului este o parcare mare care are următoarele coordonate GPS: N – 45.887646 şi E – 23.793683. Aici am oprit şi noi apoi am pornit prin urbe să-i descoperim nestematele. Am admirat frumuseţea pieţei centrale din localitate şi curăţenia, apoi am pornit spre biserica catolică. Biserica are hramul Buna Vesire. Biserica era închisă aşa că ne-am mulţumit şă o admirăm de afară. Ne-am îndreptat spre colţul din nord-est al pietei unde se află Cetatea Ţărănească şi biserica Evanghelică. În faţa cetăţii era un bătrânel care făcea curat. L-am salutat apoi l-am întrebat dacă putem vizita biserica. A lăsat mătura din mână şi ne-a poftit înăuntru.

Cum am trecut de poarta de la intrarea în curte, domnul în vârstră ne-a spus că îl cheamă Huter şi că se ocupă împreună cu soţia de biserică şi cetate apoi ne-a poftit în biserică. În curtea cetăţii, pe lângă zidurile fortificaţiei sunt plantate flori pe care începutul toamnei încă nu le-a afectat. La etaj în zidul cetăţii se află şi locuinţa familiei Huter. Cetatea din jurul bisericii dintr-o încintă cu ziduri cu două galeri de acces suprapuse, cea inferioară fiind plasată deasupra cămărilor boltite construite din cărămidă. În partea de sud se păstrează turnul de apărare al porţii.

Am intrat în biserică, aici se simţea răcoarea, cauzată de grosimea zidurilor. Apoi ghidul nostru înainte de începe povestea bisericii şi a cetăţi, ne-a întrebat de unde suntem şi unde mergem. I-am răspuns, apoi l-am întrebat cât ne coastă. Cât doriţi a fost răspunsul. I-am dat o mică sumă formată din două cifre, de care omul a fot mulţumit, spunând că e prea mult.

Omul a început povestea. Biserica aparţine comunităţii săseşti din localiatate şi a fost construită în secolul al XIII-lea ca bazilică în stil romanic. Biserica are trei nave una centrală şi două laterale. Nava centrală iniţial avea un turn mic. La sfârşitul secolului al XV-lea navele laterale sunt supraînălţate şi înglobează şi micul turn al navei centrale. Tot atunci forma ferestrelor este schimbată şi se trece la forma semicrculară, iar la intrarea sudică se montează ancandramentul gotic. O altă intervenţie majoră a avut loc în anul 1783 când nava principală şi cele laterale primesc bolţi baroce susţinute de stâlpi masivi iar corul vechi este îndepărtat şi se construieşte o absidă nouă poligonală unde este amplasat noul cor. Tot în perioada respectivă se montează şi clopotniţa. Ultima renovare majora a bisericii a avut loc între 1980-1982.

Interiorul bisericii are o arhitectură în stil baroc transilvănean. Cel care iese cel mai bine în evidenţă este altarul. Tema altarului este rastignirea lui Isus. Altarul este flancat de statuile lui Moise şi Aaron. În faţa altarului se află cristelniţa. Amvonul este zugravit în alb şi arată foarte bine. Deasupra amvonului se află o statuie aurită. Am observat la toate bisericile evanghelice fortificate că undeva în interiorul sau exteriorul bisericii sunt trecuţi cei care au decedat în cele două Războaie Mondiale, şi aici se regăseşte acest lucru în interiorul bisericii. Am văzut în biserică un steag negru cu o înscripţie în limba germană, l-am întrebat pe ghid dacă a murit cineva iar acesta mi-a zis că acel steag negru este steagul saşilor din localitate. L-am intrebat şi dacă se mai ţin slujbe în biserică pentru că pe o bancă am văzut mai multe biblii. Mi-a zis că biblile sunt mai multe decât enoriaşi, şi că din două în două săptămâni vine un preot pentru a sliji în biserică.

Nu v-am zis nimic despre orgă. Ghidul nostru simpatic ne-a făcut o surpriză pentru că, cum a zis dânsul ia plăcut de noi, ne-a învitat sus la balconul unde e amplasată orga. A zis că de obicei nu mai urcă aici dar acum face o excepţie. Şi l-am înţeles de ce nu mai doreşte să urce sus, pentru că trebuie urcată o scară din lemn foarte abruptă iar la vârstra dânsului o face cu greu. De data acesta a urcat. Orga nu este mare, are doar două mi de tuburi cum ne-a zis ghidul. Dar cea mai mare supriză ne-a făcut-o când a pornit maşinăria. Ne-a învitat şi pe noi să apăsăm clapele orgii şi să-i auzim sunetul. A fost un sunet jalnic pentru că nu ne pricepem. Apoi ghidul a apăsat şi dânsul câte clape iar sunetul a fost mai blând. Am mai avut ocazia de a auzi sunetul unei orgi de biserică la mine în Zlatna, la Biserica Catolică din oraş (am prieteni catolici în oraş). Dar acolo cânta un profesionist şi suna foarte bine. Am privit biserica de sus de la balcon şi arătă foarte bine. Ghidul ne-a explica şi cum se aşezau oamenii în biserică pe vremuri, unde stăteau oficialităţile (primarul, dascălul), bărbaţii, femeile, fetele nemăritate şi copii. În tunul clopotniţă care este dotat cu un ceas cu mai multe cadrane nu am putut urca deorece scările sunt distruse, iar de reparat nu le mai repară nimeni.

După ce am mai văbovit puţin cu ghidul am plecat foarte mulţumiţi de ce am văzut. Ne-am plimbat puţin prin parcul din centrul oraşului, am admirat statuia lui Corneliu Medrea şi clădirile în stil săsesc din centrul oraşului, apoi am ne-am îndreptat spre maşină şi am plecat la Zlatna.

Vă doresc concedii plăcute.

---

VIZUALIZĂRI: 2131 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI