Aule / Amfiteatre „regale” în România

TIPĂREȘTE

Există în multe orașe din România clădiri impresionante, multe având statut de monument istoric, care ne atrag privirile de fiecare dată când trecem pe lângă ele. Din păcate în interior nu putem pătrunde după bunul nostru plac, ele nefiind parte a unui sistem de vizitare regulat. Din când în când, ușile acestor clădiri se deschid pentru publicul larg sau avizat cu ocazia unor evenimente, de regulă acțiuni de factură culturală. Găsim astfel de exemple postate pe sait: Cercul Militar Național din București (@Dan&Ema: vezi impresii), Teatrul Național (vezi impresii), Castelul Țepeș din Parcul Carol (vezi impresii).

Interioarele acestor clădiri ascund scări monumentale, săli imense, decorațiuni și tablouri, mozaicuri și coloane etc. Am avut ocazia să văd câteva asemenea clădiri în București și Iași, am admirat spații interioare deosebite, am făcut fotografii. Doresc să vă prezint, pe scurt, trei asemenea obiective, dar mai ales vă invit să priviți fotografiile.

Amfiteatrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” București.

Cei care vizitează zonele centrale ale Bucureștiului, urmând Calea Victoriei (fostul Pod al Mogoșoaiei), ajung la un moment dat și în Piața Revoluției, în fața fostului Palat Regal (actualmente Muzeul Național de Artă al României). Vis-a-vis se află Palatul Fundațiunii Universitare „Carol I” în fața căruia a fost amplasată statuia ecvestră a regelui mai sus menționat.

Fundațiunea Universitară „Carol I” apare în anul 1891 la dorința regelui, proiectul fiind încredințat unui francez care confirmase prin realizarea Palatului CEC și a Palatului Regal, arhitectul Paul Gottereau. După 4 ani de construcții și dotări, Palatul Fundațiunii este ianugurat în martie 1895 în prezența Regelui Carol I. În actul de întemeiere regele scrie: ... vroim a înființa un așezământ spre binele tinerimei universitare de la toate facultățile din țară, al căruia scop va fi de a procura studenților un loc de întrunire, înzestrat cu o bibliotecă totdeauna deschisă, unde vor putea satisface iubirea lor de studiu; de a veni în ajutorul acelor dintre dânșii cari întreprind lucrări speciale sub direcțiunea profesorilor lor, sau pentru tipărirea teselor, cum și de a da subvențiuni acelora cari, din lipsă de mijloace, ar fi siliți să întrerupă studiele lor în dauna culturei generale a țărei. În anul 1914 clădirea capătă forma de astăzi prin completarea fațadei în arc de cerc și adăugarea unei noi aripi.

Amfiteatrul a fost construit în timpul extinderii din 1911-1914 cu scopul de a găzdui conferințe, prelegeri și alte evenimente culturale. Am fost de mai multe ori prezent la astfel de evenimente desfășurate în Amfiteatrul BCU București, de fiecare dată am intrat pe ușa din fața edificiului, pe sub frontonul cu ceas. Un hol mare te întâmpină, urci câteva trepte, depășești un șir de coloane și apoi alegi unde vrei să stai. Sus, în chenare de marmură, litere aurii te informează că acolo este accesul în Amfiteatru, Tribune ori Galerie. Holul și coloanele sunt placate cu marmură albă și roșie, corpuri de iluminat retro atârnă din tavanul casetat. Amfiteatrul poate găzdui circa 500 de persoane, scaunele sunt tapițate acum cu un material textil albastru (inițial au fost din piele). Există două loje situate în dreapta și stânga scenei, una este „Loja Regală”, cealalată „Loja Profesorilor”. Ele au acces separat și invitații prezenți în aceste loje pot coborî direct pe scenă. Un acoperiș din sticlă sub formă de semicerc, cu model floral, iluminează natural amfiteatrul. Locurile sunt dispuse pe mai multe niveluri: tribune și două etaje la galerie. Deși la prima vedere sala nu pare foarte mare, modul de construcție și arhitectura decorativă contribuie la mărirea spațiului.

La ultima participare am avut prilejul de a vedea în Loja Regală pe Principesa Margareta. Pe unul din holuri se află Galeria Directorilor – o serie de tablouri care îi înfățișează pe toți directorii instituției. Am avut acces și în Salonul „Carol I”, situat la etajul 1, chiar în fața Palatului Regal. Ferestre înalte luminează încăperea, o nișă decorată găzduiește prezidiul, pe pereți în două chenare se află portretele Reginei Elisabetei și a Regelui Carol I.

Închei acestă prezentare cu descrierea dată de Alexandru Tzigara-Samurcaș în cartea dedicată Fundațiunii (1933): Amfiteatrul, ..., cuprinde 500 locuri numerotate, iar la nevoie poate adăposti până peste opt sute de persoane. În afară de emiciclul central, cu intrare deosebită, sunt trei galerii, de asemeni aparte deservite, ca și trei tribune, la care conduc scări speciale din două părți. Loja Regală, ca și cea a profesorilor, au ambele intrări separate și comunicări directe cu scena. Amfiteatrul mai este în nemijlocită legătură și cu sălile de lectură ale studenților. Un aparat de proiecțiuni, așezat în galeria centrală, e deservit de ecranul din mijlocul scenei, deasupra lambriului de lemn. Mobilierul de lemn și piele a fost furnisat de renumita firmă Maple din Londra. Lustrurile metalice, ca și vitrourile figurate și colorate, de la loja Regală și de la aceea a profesorilor, provin din refacerea Castelului Peleș, dăruite fiind de Regele Carol I.

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași.

Al doilea rege al României, Ferdinand I, decide în primul sfert al secolul al XX-lea să întemeieze la Iași o instituție culturală similară celei fondate de Carol I la București. În 1925 apare Fundațiunea Universitară „Regele Ferdinand I”, Palatul Fundațiunii fiind construit în 1931-1934, de antrepriza inginerului Emil Prager. Clădirea monumentală are același aspect de templu al culturii, coloanele și fațada fiind executate din piatră de Rusciuk (la fel ca la București). Un dom central și două aripi formează corpul palatului situat în actuala Piață Mihai Eminescu, la intersecția bulevardului Carol I cu strada Păcurari.

Urcăm câteva trepte, traversăm o mică galerie circulară și pătrundem în interiorul clădirii; un hol circular pavat cu un mozaic ce cuprinde mai multe însemne heraldice ne conduce către o scară monumentală de marmură. La nivelul intermediar al scării se află o ușă monumentală – este intrarea în Loja Regală a Aulei. Un fronton împodobit încadrează ușa de acces; deasupra lui, într-o nișă largă, este amplasată statuia Regelui Ferdinand I. Marmura de Carrara predomină în interior, un frumos luminator oferă lumină naturală deasupra scării.

Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iași (mutată aici în 1945 și unită cu biblioteca Fundațiunii) are o capacitate de circa 300 de locuri, întinse la parter și etajul 1. În apropierea Lojei regale, stânga-dreapta, se află câteva separeuri. Scaunele sunt tapițate cu piele, decorațiuni florale împodobesc tavanul în mijlocul căruia se află alt luminator natural. Loja regală e străjuită de două coloane de marmură cu capiteluri împodobite și un fronton decorat; deasupra scaunelor, pe arcadă, e prezentă monograma regală a Regelui Ferdinand I. În toată sala predomină o culoare gălbuie-roșiatică indusă de lumina pătrunsă prin plafonul de sticlă.

Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București.

În Piața Romană din București găsim altă clădire grandioasă, care a purtat titlul de Palatul Academiei Comerciale, construcție edificată de asemenea în timpul regalității. După ce timp de 13 ani a funcționat într-un spațiu închiriat, în anul 1926 se ridică primul corp al Palatul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale, proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, Edmond van Saanen-Algi și Arghir Culina (mai multe amănunte în articolul ce l-am dedicat clădirii în 2014: ).

Intrarea oficială în clădire se face prin ușa rotativă de sub cupola cu celebra bilă, din acest prim vestibul se accede printre uși batante către holul principal (Holul de Onoare). Ne aflăm în fața siglei Academiei, alcătuită pe podea dintr-un mozaic; în fața noastră se deschide scara monumentală ce urcă spre cele două etaje, scară luminată de un luminator central. Piesa de rezistență a Palatului este Aula Magna, situată la parter, în fața ușilor principale de acces.

Deși inițial numărul locurilor a fost mult mai mare, după modernizările din anii 2002 și 2008 și din motive de siguranță acestea au fost reduse. Astfel, la parter avem 190 de scaune, 120 de locuri la balcon (pe banchete semicirculare) și 30 în lojele laterale. Una din loje era desemnată drept Loja Regală. Scaunele de la parter sunt așezate în stil amfiteatru și tapițate cu material textil. Un luminator, măiastră operă de îmbinare a feroneriei cu sticla colorată, oferă lumină naturală.

Peretele din spatele prezidiului, încheiat cu o cheie de boltă care are drept decorațiuni un medalion cu însemnele AISCI și cornul abundenței, este decorat cu o frumoasă pictură. Realizată în 1932-1933 Istoria negoțului românesc este opera pictoriței Cecilia Cuțescu-Storck. Pictura murală se întinde pe 100 mp, e realizată în ulei și prezintă în spirală scene din istoria comerțului din diferite epoci istorice. Pictorița scria rectorului Academiei Comerciale la predarea picturii: Cu emoție greu stăpânită vă predau această pictură murală impunătoare prin proporțiile ei, cu a cărei concepție și realizare m-am identificat sufletește de la început și până acum. Am admirat de multe ori această pictură, am privit la zecile de personaje, la corăbiile de lemn ce aduceau mărfuri din țări îndepărtate, la carele cu coviltir, la târgul medieval sau la vapoarele moderne și vagoanele tren. Totul se înșiră într-o armonie perfectă și beneficiază de o cromatică plăcută.

Pe culoarele Academiei de Studii Economice, în sălile de lectură ale bibliotecii ori în birouri se află tablouri ale unor pictori cunoscuți, o adevărată pinacotecă. Universitatea beneficiază și de un mic muzeu la etajul 2 care prezintă elemente din istoria primei instituții de învățământ superior economic din țară.

Recomandări. Toate cele trei obiective prezentate mai sus se pot vizita cu ocazia unor evenimente culturale ori în anumite momente desemnate special. Astfel, BCU București oferă tururi ghidate pentru cei nou înscriși; clădirea Fundațiunii se poate vizita cu ocazia Nopții Muzeelor sau a Străzii de Carte. De asemenea, BCU Iași a introdus tururi ghidate. Spațiile ASE se pot vizita cu ocazia Zilei Porților Deschise, iar Aula o puteți vedea cu ocazia desfășurării diverselor evenimente. Toate aceste aule/amfiteatre ne stârnesc admirația prin frumusețea lor arhitecturală, iar clădirile ce le înglobează sunt adevărate monumente arhitectonice care și-au păstrat rolul educativ și cultural.

---

VIZUALIZĂRI: 1592 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI