Geiranger - un hotel situat pe fiordul de patrimoniu UNESCO cu același nume

TIPĂREȘTE

Geiranger este o stațiune micuță, aflată la capătul fiordului cu același nume din Norvegia și a fost prima oprire din cele 3 pe care le-am avut pe drumul prin inima Norvegiei, de la Oslo până la cel mai pitoresc oraș al ei, Bergen.

Deasupra fiordului Geiranger, înscris în patrimoniul UNESCO, este un punct de panoramă cu vedere spre stațiune, imagine care se poate vedea în toate ghidurile de promovare a Norvegiei. Stațiunea este mică, are doar câteva hoteluri și terase pe malul fiordului, câteva, adică 3-4 și vreo 2000 de locuitori doar, dar este foarte bună pentru tranzit sau ca punct de plecare pentru explorarea obiectivelor din zonă, unele de patrimoniu UNESCO, cum spuneam.

Am ajuns la Geiranger, ceas, așa cum prevăzuse de dimineață șoferul nostru când am plecat din Oslo. Adică a zis că vom ajunge la ora 20 și fix la această oră intram în stațiune. Chiar dacă a fost o zi lungă, cu mulți km și multe opriri pe cel mai spectaculos drum din Norvegia.

Hotelul nostru Geiranger, de 3*, este așezat chiar pe malul fiordului. Cred că este cel mai mare din stațiune și oferă o vedere panoramică atât asupra muntilor care înconjoară stațiunea dar și asupra fiordului. Dar binențeles că nu toate camerele au vedere la fiord și așa cum eram deja obișnuiți nici noi nu am avut. În plus am ajuns la ora 20, ce pretenții să avem? Am luat ce am mai găsit.

După același model, am făcut o simulare pe booking pentru a afla un preț pe care să-l trec în caseta tehnică și mi-a oferit la această dată, pentru august 2017, adică aceeași perioadă în care am fost și eu, 205 EUR/noapte. Mult și aici. La fel, nota este mică, 8,2 și la fel nu știu de unde se trage pentru că notele din 2016 sunt foarte mari. În orice caz raportul calitate-preț trage în jos în toate cazurile și după cum am mai spus cine dă atâția bani pentru o noapte de cazare are și niște pretenții. Și-apoi aici vorbim de 3*... și mie mi se pare exagerat.

Hotelul de o formă mai ciudățică, foarte frumos din exterior, cu flori roșii la balcoane, are în jur de 150 de camere. Clădirea este destul de veche, după cum mi-am dat seama, dar este un loc primitor. Și era plin. Are un restaurant imens unde urma să luăm micul dejun, dar am fi vrut să mâncăm și atunci seara numai că totul era rezervat, nu am putut să ne apropiem. Alături de hotel au și un bistro (Nordic) , deschis până târziu, cu prețuri mai mici și o terasă exterioară cu vedere spre fiord, unde ne-au recomandat să mâncăm, dar de ciudă că n-am avut loc la restaurantul lor unde și noi eram oaspeți, am ales altă terasă.

La Geiranger, la ora la care am ajuns, cred că erau doar câteva grade peste 10, poate 12-13 grade. Așa că ne-a plăcut căldura care ne-a întâmpinat când am intrat în recepție. O cameră de lounge mare cu multe canapele, măsuțe și fotolii, toate colorate, un bar, TV, un mic magazinel de suveniruri, decorațiuni tradiționale norvegiene, iar când ne-am dezmeticit mai bine am văzut că la recepția deschisă non-stop găsești și schimb valutar.

După ce am primit cheia am constatat că suntem destul de împrăștiați, hotelul având două corpuri care comunică printr-o pasarelă de lemn, închisă în geamuri. Noi am avut cameră în celălalt corp, nu cel cu recepția, am trecut prin pasarela de lemn, la etajul 2 sub nivelul mării, dar cu geam afară. În lift apăsam pe -2 ca să ajungem în cameră, dar camera era cu geam și priveliște afară. Lifturile indică mai multe etaje decât se văd de afară, o parte sunt mai jos... cam ciudat!!

Camera de la Geiranger a fost printre cele mai mari din tot sejurul dar nu și cea mai frumoasă. În afara patului, am avut și o canapea mare, o masă din lemn, un fotoliu, birou cu încă un scaun, TV, 2 noptiere fără sertare (ca niște scăunele), oglindă... simplu mobilată, mobilier din lemn, nu ceva sofisticat dar foarte primitoare. Ne-am odihnit bine și aici după plimbarea până după miezul nopții prin Geiranger.

Camera mare, mochetată, nu avea balcon, dar nici aici nu i-am simțit lipsa. În schimb priveliștea de la geam era destul de frumoasă, verdeață, flori și munți.

Holul mochetat și el, cu dulapul de haine și cuier cu poliță pentru depozitarea bagajelor dar și cu intrarea în baie, așa ca să fiu eu mulțumită.

Baie cu cadă, mai mare și ea decât altele, dar la fel de comună. Toate cele trebuincioase acolo, foehn, curățenie, prosoape albe, dar nimic spectaculos.

Restaurantul hotelului cu un decor traditional, foarte mare, dar plin tot timpul, așa cum ne dădusem seama din seara în care am ajuns. Cel mai mult mi-a plăcut că avea două laturi în geamuri, iar vederea către fiord și munți era excelentă.

Micul dejun bun, îndestulător, dar dacă aș face un top, cel de aici ar fi pe ultimul loc. Nu înțelegeți că nu era ce trebuia pe masă, a fost modest doar prin comparație cu celelalte.

În port foarte aproape de hotel este un supermarket de unde poți achiziționa câte ceva la prețuri mai omenești.

WiFi gratuit, disponibil în camerele hotelului şi este gratuit, dar, de asemenea, este la nivel de informație. Nici eu, nici soțul meu nu folosim telefonul decât pentru câteva apeluri, iar tablete, laptop-uri nu avem în vacanță.

Au și aici cameră de bagaje dar nu a fost cazul, am plecat destul de devreme de la ei.

Eu mi-aș dori să mai ajung la Geiranger și chiar la acest hotel dar cine știe…. M-aș bucura însă să citesc pe AFA că cineva a fost.

---

VIZUALIZĂRI: 2524 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI