Cetatea Ardud sau Cu ce să-ți umpli timpul când mergi la Tășnad

TIPĂREȘTE

Beneficiind de un mic sejur la Băile Tășnad, am încercat să găsim câteva obiective turistice de vizitat în zonă. La centrul turistic din băi nu ne-au dat prea multe detalii, dar am primit o hartă turistică a județului Satu-Mare.

Astfel, am ales Ardudul, ignorând cele două trasee sugerate de ViaMichelin și alegând DN 1F până la Supuru de Sus, și apoi E81 (Zalău - Satu Mare) până la Ardud (sunt doar 10 km in plus și ai siguranța că mergi pe un drum circulat și acceptabil calitativ).

Ardudul este cel mai mic oraș al județului Satu-Mare, situat la 20 km de reședința de județ.

Ajunși în micul orășel, pe dealuri diferite se înalță semețe atât Biserica romano-catolică, cât și Turnul cetății de odinioară. Ambele au fost construite la sfârșitul secolului al XV-lea de Voievodul Bartolomeu Dragfi.

Drumul șerpuit ocolește biserica, dându-ți posibilitatea să o admiri în întreaga ei splendoare și continuă domol spre ieșirea din Ardud, unde străjuiește turnul. Am parcat la poalele dealului (se putea urca până la 50 m de cetate), unde un banner uriaș anunța Festivalul MedievArtFest Ardud (drept îi că din 2015, dar am înțeles că se organizează anual și nu e singurul...) Turnulețe mici cu pivinițe sunt presărate pe dealul împânzit cu stegulețe ce anunțau că Ardudul a împlinit, anul trecut, 800 de ani de la prima atestare.

Având ca scop apărarea împotriva otomanilor, cetatea sub formă poligonală a fost construită ca fortăreață din lemn și piatră întărită cu tunuri, ziduri și șanțuri de apărare.

După ce în 1555, familia Dragfienilor (Drăgoşeştilor) s-a stins fără urmaşi a început o mare bătălie pentru obţinerea moşiilor acestora. Astfel, fortăreața trece prin mai multe asedii, trecând de la un stăpân la altul și fiind apoi distrusă de otomani.

La intrarea în cetate se află bustul ctitorului, Bartolomeu Dragfi, realizat de Radu Ciobanu. Interesantă este povestea creării bustului, am citit un interviu în care sculptorul spune că nu a avut izvoare de documentare despre chipul lui Dragfi. „Prin urmare, am folosit ca sursă fizionomia lui Decebal de pe Columna lui Traian. Ținuta și tunsoarea este una specifică nobilimii medievale din această zonă a Transilvaniei. Totodată, am ales o expresie a feței mai mohorâtă. M-am gândit că în acele vremuri nu prea aveau motive de a zâmbi, cu toate atacurile la care erau supuși”, a declarat sculptorul Radu Ciobanu transilvaniareporter.ro/s ... -chipul-decebal

Turnul care a rămas "în picioare" a făcut parte din cetatea ridicată de Alexandru Karoly în secolul al XVIII-lea, folosindu-se fundația și pereții vechii fortărețe, ruine ce pot fi admirate și azi. Turnul este amenajat printr-un proiect european și în interior se găsește un muzeu care prezintă o mică colecție de costume medievale și arme, și o colecției de imagini ale cetății, blazoanele familiilor care au stăpânit aici. O scară principală te conduce în turn și apoi scări în spirală te plimbă prin istoria cetății...

Mai este un al doilea turn în care se pot vedea costume populare și unelte ale iobagilor și ceramică din perioada respectivă, dar și unde puteți lua o cafea sau o răcoritoare de la automat.

Puține lucruri știam despre voievozii transilvăneni, dar m-a bucurat că site-ul Ardudului (unde sunt precizate obiectivele turistice, dar și monografia zonei, servindu-mi ca bibliografie) este foarte bine pus la punct, promovând și activitățile ce se desfășoară în zonă. Aici am aflat că, pe lângă Festivalul Medieval ce se desfășoară în iulie, în august se sărbătoresc Zilele Ardudului și Festivalul Cetatea Codrului și urmează, la început de septembrie, Tabara internaţională de artă contemporană.

În concluzie, dacă știi să apreciezi lucrurile mărunte care își spun poveștile lor, Ardudul este o destinație ideală.

---

VIZUALIZĂRI: 1499 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI