ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.08.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Miercurea Ciuc
ÎNSCRIS: 29.01.13
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
AUG-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
100.00%
Încântat, fără reproș
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
80.00%
Mai degrabă mulțumit
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 12 MIN

Piatra Singuratică din Munţii Hăşmaş - Feerie în patru anotimpuri

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Piatra Singuratică este o stâncă impunătoare, bine individualizată, vizibilă de la mari depărtări (foto), situată pe creasta principală a Carpaţilor Orientali, în partea centrală a Munţilor Hăşmaş (sau Hăghimaş), între culmile impunătoare şi prăpăstioase ale Muntelui Hăşmaşu Mare (1792m, la nord) şi Ecem (sau Hăşmaşu Mic, la sud). Piatra Singuratică face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş.

Această stâncă este numită în ungureşte Egyeskő, de unde şi denumirea uzitată uneori de Piatra Unică.

Piatra Singuratică este emblema turistică a oraşului Bălan situat la poalele Hăşmaşului, în valea Oltului şi reprezintă un punct nodal al mai multor trasee turistice.

1. Acces

1.1. Fiind situată pe creasta principală a Carpaţilor Orientali, la Piatra Singuratică se poate ajunge pe marcajul turistic de creastă fie dinspre nord, din şaua Pângăraţi (prin această şa trece DN12C Bicaz - Cheile Bicazului - Lacu Roşu - Gheorgheni), fie dinpre sud, din zona Muntelui Naşcalat, pe care l-am prezentat anterior (vezi impresii)

1.2. Dinspre Lacu Roşu, situat la circa 6 ore de mers, se poate ajunge pe Pârâul Oii (marcaj turistic bandă albastră până în poteca de creastă Hăşmaşu Mare cu bandă roşie, cu pornire din DN12C amonte de Lacu Roşu), sau pe Pârâul Bicăjel (pornind din staţiunea Lacu Roşu pe un drum până în satul Trei Fântâni şi de aici pe drumuri nemarcate până în creasta Hăşmaşu Mare), sau pe o potecă cu marcaj bulină albastră care porneşte tot din staţiunea Lacu Roşu şi urcă pe creasta dintre pârâurile Oii şi Bicăjel, amintite mai sus, până la intersecţia cu banda roşie din creasta Hăşmaşu Mare.

1.3. Dinspre Gheorgheni, de la marginea estică a oraşului, din zona complexului turistic "Kilometrul 5" (DN12C Gheorgheni - Lacu Roşu - Bicaz) porneşte un frumos traseu turistic marcat cu cruce albastră care urcă până în zona culmii (cătunului) Covaci Peter situată la cumpăna apelor Oltului şi Mureşului şi de aici, pe Valea Fierului se îndreaptă spre Hăşmaşu Mare unde întâlneşte cărarea de creastă (cu bandă roşie).

1.4. Principala cale de acces la Piatra Singuratică, definitorie pentru acest obiectiv turisitic, este însă oraşul Bălan (jud. Harghita). Aici se ajunge numai cu mijloace auto, şi anume din DN12 (DE578) Miercurea Ciuc - Gheorgheni, din intersecţia din comuna Sândominic, se continuă pe Valea Oltului 11 Km pe DJ125 modernizat până în Bălan. Cu trenul puteţi ajunge în comuna Sândominic (staţia Izvoru Oltului), iar de aici cu autobuzul sau "ia-mă nene" până la Bălan.

Din Bălan, localnicii ştiu să ajungă la Piatra Singuratică pe mai multe drumuri forestiere şi cărări, dar pentru noi, turiştii sunt indicate două trasee marcate, accesibile şi vara şi iarna.

1.4. 1. Traseul marcat cu bandă albastră este cel mai cunoscut şi mai indicat. Porneşte din centrul oraşului Bălan, de la biserica romano-catolică (865 m) şi urcă uşor printre case pe strada/Pârâul Fierarilor (Kovaci Potok) până la marginea oraşului (foto). Aici, după confluenţa cu un pârâu din stânga (afluent de dreapta), vedem panoul indicator al Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş (foto), părăsim drumul şi urcăm foarte abrupt, pe un picior de munte împădurit. Distanţa până la cabana Piatra Singuratică (1504 m) nu e mare, doar vreo 4-5 Km, dar diferenţa de nivel poate pune probleme, aşa că aveţi grijă să vă dozaţi corect efortul. Teoretic, în două ore ar cam trebui să ajungeţi la cabană. Cam la 2/3 din drum, când aţi deja în zona calcarelor, lăsaţi spre dreapta poteca marcată spre Vârful Ecem (Ascuţit, Hăşmaşu Mic, 1707 m). Traversaţi un mic torent şi ajungeţi la un izvor cu apa teribil de rece care iese de sub o stâncă calcaroasă (foto). După câţiva paşi vă intersectaţi cu "drumul" care vine din stânga pe celălalt marcaj turistic (triunghi roşu) şi ajungeţi la baza "pârtiei de schi" (foto) unde vă aşteaptă ultimul asalt până la cabană.

O variantă a acestui traseu, nemarcată, dificilă şi foarte periculoasă (este obligatoriu să aveţi echipament bun şi să ştiţi exact ceea ce faceţi) este ca din Bălan să nu părăsiţi Velea Fierarilor (Kovaci Potok), ci să continuaţi pe vale (pe lângă o stână) spre izvoare. Veţi ajunge la baza impresionantului şi uimitorului grohotiş numit Moara Dracului, de referinţă pentru geomorfologia României, situat sub Muntele Ecem (Hăşmaşu Mic). De aici, va trebui să vă luaţi inima în dinţi şi să urcaţi în patru labe, din piatră în piatră, uneori instabile, până în creastă (fotografii).

1.4. 2. Traseu marcat cu triunghi roşu. Este mai scurt (circa 3 Km), dar mai abrupt, în special spre capăt. Pentru început străbateţi oraşul Bălan spre nord pe drumul de pe malul Oltului, trecând pe lângă ceea ce a fost vestita Mină Bălan (zăcământ de cupru şi pirită). Înainte de a ajunge la barajului lacului de acumulare Bălan (sau Mesteacănul), trecând pe lângă casa pădurarilor (885 m), dinspre dreapta (afluent de stânga al Oltului) vine un pârâu numit Frumos (în ungureşte Szép), după alţii numindu-se Pârâul Scaunului sau marcat Şarpotoc pe o hartă turistică. Urcaţi pe drumul forestier din lungul acestuia circa 1,5 Km, printre case (foto) după care, în partea finală, înainte de a ne întâlni cu traseul anterior la baza pârtiei de schi de sub cabană, drumul este abrupt şi plin de pietriş instabil.

2. Cabana Piatra Singuratică

Cabana este situată la altitudinea de 1504, la baza Pietrei Singuratice (1608 m). Nu este accesibilă cu mijloace auto obişnuite. A fost construită în 1932, de atunci fiind renovată de mai multe ori, în 2010 fiind complet refăcută şi dotată în 2011 cu panouri solare care asigură apa caldă.

Cabana este destinată împătimiţilor muntelui şi mai puţin celor cu mari pretenţii. Pentru turişti sunt disponibile două camere totalizând 28 paturi (maxim 50 în timpul verii). La nevoie, în podul cabanei se poate dormi pe saltele, maxim 25 locuri, dar spaţiul nu este încălzit.

O sală de mese alăturată are circa 20 locuri. Cazarea costa 20 lei/persoană/noapte. Cabanierul, la cerere, vă poate pregăti mâncare caldă (plus palincă, vin fiert, cafea etc.). Cabana dispune de curent electric asigurat de un generator şi de la panouri solare. Încălzirea se face cu lemne în sobe de tablă.

Pe pajiştea din faţa cabanei este permisă instalarea corturilor (5 lei/cort/zi).

a. Un număr de telefon pentru informaţii suplimentare şi rezervare, găsiţi pe internet, pe websitul cabanei

3. Turism în zona Piatra Singuratică:

3.1. Escaladare Piatra Singuratică. Traseul foarte scurt, dar cu o diferenţă de nivel de 104 m, prezintând trei segmente cu dificultatea în creştere. Merită orice pas făcut, iar premiile (priveliştile) sunt din ce în ce mai "ameţitoare" (foto). Pentru început, porniţi de la cabană şi urcaţi pe cărare, uneori pe grohotiş instabil, sau ţinându-vă de copaci până la prima "şa" dintre stânci.

Următorul segment presupune ca la început să vă ţineţi de peretele de stâncă, iar apoi să urcaţi pieptiş, în patru labe, pe "treptele" şi fisurile din stâncă până la a doua "şa" (posibil să aveţi nevoie de cineva sub Dvs. care să vă ghideze aşezarea piciorului).

Ultimul segment presupune escaladarea hornului, necesitând ceva experienţă, îndemânare, forţă şi curaj. În prezent, ascensiunea este facilitată de un cablu de oţel fixat pe stâncă în anul 2008, dar când eram mai puţin vechi, am reuşit pe când nu era instalat acest cablu.

Cei care ajung însă în vârf (1608 m) vor fi răsplătiţi cu o panoramă "înălţătoare". În zilele cu atmosfera limpede, de pe Piatra Singuratică, dar şi de pe celelalte vârfuri din zonă, veţi putea vedea munţii Ceahlău, Bucegi, Ciucaş, Piatra Craiului etc.

De asemenea, pe Piatra Singuratică sunt mai multe trasee de escaladă (alpinism). Aici se găseşte prima (linie de) Highline din România. Are o lungime de 13 metri şi se află la o înălţime de 30 metri. Traseele de escaladă de pe hornul Pietrei Singuratice au între 6 - 50 m lungime şi un grad de dificultate uşor-mediu (între 6+ şi 9+, conform scării UIAA).

3.2. Festivalul de escaladă şi highline "Lonely Rock" are loc în fiecare vară la Piatra Singuratică pe parcursul a trei zile.

3.3. Traseu Cabana Piatra Singuratică (1504 m) – Şaua Curmătura – Hăşmaşul Mare (1792 m). Circa 2 ore, marcaj (parţial) bandă roşie. Porniţi din spatele cabanei, la început în coborâre accentuată până în Şaua Curmătura unde găsiţi un izvor. Continuaţi apoi în urcare traversând păşuni şi păduri. Poteca marcată continuă spre nord spre Şaua Pângăraţi, cu variante spre Lacu Roşu (prezentate anterior), dar dacă vreţi să ajungeţi chiar în vârful Hăşmaşul Mare (1792) vă abateţi puţin spre stânga, loc deschis, reper fiind o cruce de fier situată la circa 100 m de vârf.

Din zona de creastă puteţi admira prăpastia şi marea panoramă care se deschide spre vest, spre valea Oltului. Veţi remarca contrastul şi anume zona de platou domoală spre est. Vara, puteţi vedea şi vestitele flori de colţ, chiar şi capre negricoase, cu puţin noroc. Dacă sunteţi în drum spre Bălan, nu trebuie să reveniţi la Piatra Singuratică: cu ghete bune, risc şi îndemânare, coborâţi direct la vale pe unul din ogaşe până întâlniţi o cărare sau drum de tractor.

3.4. Traseu Cabana Piatra Singuratică (1504 m) – Lósósdis-nyak – Vârful Ascuţit (sau Hăşmaşu Mic, sau Ecem, 1707 m). Circa o oră, marcaj (parţial) bandă roşie. Din faţa cabanei porniţi prin pădure pe marcajul bandă roşie. După vreo 400 m treceţi prin şaua dintre vârfurile Piatra Singuratică şi Păstorului, după care începeţi urcuşul spre Vf. Ascuţit (Hăşmaşu Mic, Ecem).

Când vedeţi vârful, părăsiţi poteca marcată cu bandă roşie care continuă spre sud pe la marginea pădurii ca traseu de creastă Munţii Naşcalat (1553), cu variante spre Munţii Tarcău (1462) sau zona Ghimeşului (Valea Rece, Lunca de Sus) prezentate anterior. Deci părăsiţi poteca marcată şi vă îndreptaţi prin poiană spre SW, spre un prim vârf (1696) cu o frumoasă panoramă din vârf.

Sub acest vârf este impresionantul şi vestitul grohotiş Moara Dracului, de referinţă pentru geomorfologia Carpaţilor, aşa cum am menţionat anterior. În continuare, prin păşune, vă îndreptaţi spre SE spre vârful Ecem (Ascuţit, sau Hăşmaşu Mic, 1707 m), un frumos punct de belvedere.

3.5. Zbor cu parapanta de pe crestele Hăşmaşu Mare şi Hăşmaşu Mic spre vest, peste valea Oltului (Bălan)

4. Obiective turistice în zona Bălan - Piatra Singuratică (desigur, listă incompletă):

4.1. Drumul Molidului. Un circuit de circa 90 Km (?!) care parcurge în parte traseul de odinioară al unei căi ferate înguste. Se parcurge pe jos, cu bicicleta, călare, pe schiuri şi sănii trase de câini pe traseul Bălan, cătunul Kovaci Peter, valea Belcina, şaua Pângăraţi, Lacu Roşu.

4.2. Competiţii de sprint cu atelaje canine

4.3. Orfelinatul ursuleţilor de la Bălan. Rezervaţia se întinde pe o suprafaţă imensă în Munţii Hăsmaş, în zona de izvoare a Oltului, amonte de Bălan. Accesul oamenilor este interzis. Urşii sunt reperaţi prin radiolocaţie şi sunt ţinuţi sub observaţie cu ajutorul unui motodeltaplan.

4.4. Monumentul lui Bathory. Este situat în zona vârfului Fagul Ciobanului (între Bălan şi Sândominic, la est de valea Oltului) marcând locul în care a fost omorât cardinalul Báthory Endre, principele Transilvaniei.

4.5. Sândominic: Biserica de lemn (sec. XIX), Biserica romano-catolică „Sfântul Dominic” (sec. XIII), muzeul Márton Áron

4.6. Tomeşti (comună lângă Sândominic): Biserica Ciuntită, Lacul Fără Fund şi Băile Sfânta Ana, trei obiective alăturate situate la marginea comunei

4.7. Staţiunea Izvorul Mureşului (între Sândominic şi Gheorgheni) şi mănăstirea de maici Izvorul Mureşului, relativ recent înfiinţată

4.8. Peştera Şugo (cu lilieci, în apropiere de comuna Voşlobeni, acces auto până aproape)

4.9. Gheorgheni: Biserica armeano-catolică, monument istoric din secolul XVII; Biserica romano-catolică „Sfântul Nicolae” din secolul XV; Casa Vartan, monument istoric construit în stil baroc la sfârşitul sec. XVIII, găzduind acum Muzeul orăşenesc „Tarisznyás Márton”, cu colecţii de istorie, etnografie, arte plastice, geologie, zoologie, carte veche armenească.

4.10. Avenul Licaş (monument al naturii, suprafaţă 5 ha, peşteră de tip aven), situat la nord şi aproape de Şaua Pângăraţi prin care trece drumul Gheorgheni - Lacu Roşu - Bicaz

4.11. Lacu Roşu şi Cheile Bicazului

5. Rezervaţia naturală de tip mixt Hăşmaşu Mare - Piatra Singuratică - Hăşmaşu Negru.

A fost înfiinţată în 1980 şi declarată arie protejată de interes naţional în anul 2000. Are 800 ha şi face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş. Din punct de vedere geologic aparţine Zonei cristalino-mezozoice a carpaţilor Orientali, în partea de jos (valea Oltului, zona Bălan) fiind şisturi slab metamorfozate (cu mineralizaţia cupriferă de la Bălan) peste care stau şisturi şi gnaise mezometamorfice. În partea superioară, în zona de creastă, apar formaţiuni sedimentare calcaroase mezozoice ce constituie atât Piatra Singuratică, cât şi crestele Hăşmaşul Mare şi Hăşmaşul Mic.

În rezervaţie sunt prezente mai multe tipuri de habitate: păduri acidofile cu molidişuri, păduri dacice de fag, păduri aluviale cu arin şi frasin, tufărişuri alpine şi boreale, versanţi cu vegetaţie de stâncărie, pajişti calcifile alpine şi subalpine, fâneţe şi păşuni montane, ori izvoare şi mlaştini alcaline. Specii arboricole: conifere (molidişuri) în asociere cu fag, stejar, gorun, tei, frasin, carpen sau arin. Arbusti: corn, zmeur, afin, alun. Vegetaţia floricolă ±ocrotită: papucul doamnei, floare de colţ, sângele voinicului, coşaci, vulturică, bulbuc de munte, tulichină, tămâioară, ciucuşoară, păştiţă, firuţă, piciorul cocoşului de munte, schinduc, astragalus. Mamifere: cerb, capră neagră, urs brun, lup cenuşiu, căprioară, mistreţ, jder, râs, vulpe, pisică sălbatică. Păsări: cocoş de munte, corb, acvila de munte, presura de munte, pietrar, pietrarul cu creastă albă, piţigoi mare, auşel cu cap galben, ţiclean, codobatură, corcodel, măcăleandru, huhurez mare, ciocârlie. Reptile, amfibieni, batracieni şi peşti: triton cu creastă, triton carpatic, năpârcă, salamandră, broasca cu burta galbenă, zglăvoacă, mreană vânătă, păstrăv.


[fb]
---
Trimis de Lucien in 23.08.16 14:02:51
Validat / Publicat: 23.08.16 15:32:45

VIZUALIZĂRI: 10360 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Lucien); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P07 Peisaj de iarnă cu Muntele Ecem (Hăşmasul Mic) şi cu impozanta formaţiune de grotiş Moara Dracului de sub acesta, fotografiat în timpul urcării spre Piatra Singuratică
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24050 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

webmasterX [23.08.16 15:32:26] »

Excelentă recomandarea

Mutat în rubrica "La pas prin Munţii Hăşmaş, M-ții TARCĂU / HĂŞMAŞ" (nou-creată pe sait)

mishu [23.08.16 15:58:25] »

@Lucien: Un articol minunat, iar minunat e un cuvant modest. Atat de tehnic si totodata artistic. Iar pozele mi s-au parut cu totul si cu totul deosebite, cand pe vara, cand pe iarna, natura in toata frumusetea ei.

Felicitari, votat cu mare drag.

mogly [23.08.16 16:48:50] »

Totul e minunat, iat fotografiile iti taie rasuflarea!

Felicitari!

Lucien [23.08.16 17:06:34] »

@mishu: Multumesc tare mult pentru aprecieri!

webmasterX [23.08.16 17:10:18] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată de autor a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Lucien [23.08.16 17:18:43] »

@webmasterX: Deoarece Piatra Singuratică este în Munții Hășmaș și avand in vedere existența Parcului Național "Cheile Bicazului - Hășmaș” care acoperă 3 mari atracții turistice ale României (Cheile Bicazului, Lacu Roșu și Munții Hășmaș), precum și altele mai mărunțele, propun mutarea acestui articol într-o secțiune care să se refere la această zonă. Arealul Cheile Bicazului - Hășmaș este plin de trasee turisitce care se leagă între ele. Pe de altă parte, Munții Hășmaș, deși se învecinează tangențial cu Munții Tarcău, nu prea au legătură turistică și nici geografică sau geologică cu aceștia.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
elviramvio [23.08.16 17:22:14] »

@Lucien:

Frumos, dureros de frumos pentru cine a sarit de "cota 60".

Felicitari pentru tot!

webmaster [23.08.16 17:31:36] »

@Lucien: Cele trei destinaţii amintite de tine (Cheile Bicazului, Lacu Roșu și Munții Hășmaș) au secţiuni distincte pe siat.

Nu se pot crea (din pdv tehnic) "superrurbici" care să acopere 2 sau mai multe secţiuni...

Rămâne aici, în rubrica "La pas prin Munţii Hăşmaş"; cine este interesat de "drumeţii montane în zona Hăşmaşului", aici o găseşte cel mai uşor...

webmaster [23.08.16 19:34:18] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

mprofeanu [23.08.16 20:04:04] »

@Lucien: Felicitări pentru review și pentru poze!

Am fost și eu acolo cu soțul meu cred că acum 9 ani venind special de la Tușnad unde eram cazați la Bălan pentru Piatra Singuratică.

Văzând pozele constat că s-a schimbat cabana fiind refăcută. Forma pare aceiași dar parcă este mai mare. Pe stâncă urcau tineri dar noi ne-am mulțumit doar să-i privim. Prin pădure am mers circa 3 ore în ritmul nostru și cabana și Piatra Singuratică au apărut brusc după un urcuș final, asta îmi mai amintesc.

Am mers cu bilet la Tușnad mai mulți ani și mereu mergeam în zonă în drumeții. Dar pe unde nu am fost!

Sunt zone deosebite!

Zoazore [23.08.16 21:26:40] »

@Lucien - Așa cum ne-ai obișnuit: superb, inspirat și bine documentat! Mai ales partea geologică.

Mi-era dor de scrierile tale!

Pozele... de revistă, de ilustrată. Iar descrierile pozelor... fără cuvinte!

viorica purdel [04.07.22 23:06:57] »

Felicitari pentru cel mai complet review. Felicitari si pt. poze!

Vom merge si noi, in 17 iulie, un grup in care sunt multi pensionari 60+ si 70+ pana la piatra Singuratica. Speram sa pytem face fata.

Multumesc pentru informatii!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, Lucien, mishu, mogly, mprofeanu, viorica purdel, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂDrumeții prin Munţii Hășmaș:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.075962066650391 sec
    ecranul dvs: 1 x 1