ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 04.08.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Râmnicu Vâlcea
ÎNSCRIS: 28.06.12
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUL-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Cetatea Rupea - aşa da

TIPĂREȘTE URM de aici

Drumul de îtoarcere de la Saschiz la Râmnicu Vâlcea a fost următorul : Saschiz – Rupea – Braşov – Fagăraş –Sibiu – Râmnicu Vâlcea, am ales acest traseu pentru că am citit un articol într-un ziar, care făcea referire la cele mai frumoase zece drumuri din ţara noastra. Intre aceste zece drumuri era şi Sigişoara – Braşov. Si pot să afirm că autorul articolului a avut perfectă dreptate.

Nu am plecat bine din Saschiz, că la aproximativ 30 de kilometric ne-a apărut în faţă, cocoţată pe un deal cetatea Rupea, imediat ne-am îndreptat spre ea. De la drumul naţional am urmat drumul spre Rupea, apoi din localitate spre cetate. In faţa cetaţii sunt două parcari mari. Pentru una din acestea coordonatele GPS sunt următoarele: N – 46.036609 şi E– 25.211907. Am parcat maşina şi ne-am îndreptat spre casa de bilete. Aceasta se află în afara cetaţii, iar pe lângă ea se află mai multe choşcuri cu suveniruri. Am achitat contravaloarea biletelor de intrare în cetate, care a fost de 10 lei de persoană şi am pătruns în interiorul cetăţii. Prima impresie pe care ne-a lăsat-o această cetate a fost una bună. Se observă ca s-a investit mult în restaurarea ei. Pe fiecare clădire sau zid este trecută o istorie a acesteia.

Anul primei astestari documentare a acestei cetăţi este 1324 dar cetatea are o vechime mai mare. Cetatea aşa cum arată astăzi acoperă o suprafaţă de 11 hectare şi este împărţită ân trei : Cetatea de jos, Cetatea de Mijloc şi Cetatea de Sus. Fiecare parte se identifică printr-o centură de zidărie aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, marcate de evoluţia armamentului, a tehnicilor de asediu sau de nivelul dezvoltării aşezării.

După ce am trecut de poarta cetăţii, am admirat din interior frumuşeţea construcţilor. Am uract pe “ Drumul Strajei” acesta a fost construit în secolul al XVII-lea iar acum este restaurant. A servit supravegherii exteriorului cetăţii şi tragerii cu armament de foc. De pe acest zid am urcat în Turnul Porţii. Acesta datează din prima jumătate a secolului al XVII-lea, a suferit mai multe reparaţii de în secolele următoare. Turnul este prevăzut cu un pod mobil ce se pune peste şanţul capcană din exteriorul său. Pe faţada de nord se păstrează scripeţii şi cadrul podului de lemn. Următorul obiectiv care se vizitează este Fântâna, acesta se află în apropierea Turnului Porţii. Fântâna a fost construită în anul 1613 pe vremea judelui regal David Weirauch. Ea a avut iniţial un zid de piatră şi grilajele şi instalaţia de ridicare a apei din fier.

Am trecut apoi în Cetatea de Mijloc trecând pe sub poarta care delimitează Cetatea de Mijloc de cea de Jos. Acestă poartă a fost construită în jurul anului 1421 după ce Cetatea de Jos a fost distrusă de către turci. După ce am trecut de poartă am urcat în Turnul Ungrei. Acesta este un turn de colţ al Cetăţii de Mijloc care a suferit dedeliorări ân mai multe rânduri, de-a lungul secolelor XV-XVII. Fundaţiile întretăiate şi adăuguate trădează trecerea de la o planimetrie rectangular la una cu muchie în ax. Următorul obiectiv vizitat a fost Turnul Cercetaşilor. Acesta este un turn de flancare cu trei nivele ampalsat pe latura de vest. A fost construit în secolul XV. Este prevăzut cu goluri de tragere pentru arme de foc, pe toate cele trei laturi exterioare. Numele său iniţial a fost Turnul Greavilor de la Adam Greb jude regal în anul 1491. Turnul a fost refăcut şi completat ân secolul XVII.

Ca şi orice cetate şi acesta are o Capelă. Capela este o construcţie pe patru nivele lipită de peretele laturii de vest a Cetăţii de Mijloc. A avut rol la început de apărare. In secolul XVII construcţia a avut rol de locuinţă pentru capelanul Cetăţii. Două inscripţii cu character religios din anii 1650 şi 1718, astăzi pierdute, par să justifice funcţia de lăcaş de cult a construcţiei. A urmat o construcţie numită Rondela. Rondela este o veche instalaţie militară care adeservit cetatea pentru o perioadă scurtă de timp din secolul al XV-lea. La refacerile ulterioare o parte a fost dezafectată şi legată de pânzele de curtină vizibile şi astazi. Conturul Rondelei se distinge foarte bine mai ales din exterior.

Zidurile care separă Cetatea de Mijloc de Cetatea de Sus au fost clădite în decursul secolelor XIV-XV şi au suferit mai multe modificări ân funcţie de tehnicile de asediu existente la momentul respectiv. In Cetatea de Sus, primul obiectiv vizitat a fost Turnul Pulberii. Acesta a fost iniţial un turn de poartă în prima de funcţionare a fortificaţiei. A fost construit la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea. In evoluţia lui se disting două etape majore de construcţie, cu material diferite. Din faza initial se păstrează nivelul de la intrare cu două arce de susţinere. La partea superioară există un nivel prevăzut pe latura de vest cu trei guri de tragere. Peretele de vest s-a menţinut până în 1900, restul turnului dispărând în 1809, cu ocazia demolării parţiale a fortificaţiei.

Mergănd mai departe prin cetate am dat de Camera Scaunului. Acesta este o construcţie impunătoare, ridicată pe două nivele, datând din mijlocul secolului al XV-lea. Clădirea era destinată întrunirilor şi funcţionării administraţiei scaunului Rupea. Prăbuşită parţial în anul 1865, din clădire se conservă în present două laturi, de est şi de sud.

A urmat apoi o construcţie numită Căsuţa C. Din cele aproape 100 de case construite în interiorul cetăţii în secolele XVI-XVII, acesta este singura conservată până la acoperiş. De obicei primul nivel al unei astfel de căsuţe era destinat depozitării alimentelor, iar etajul era amenajat pentru locuit. Mai sunt câteva căsuţe care se pot vizita, Căsuţa D, Căsuţa din Deal. Unele din ele sunt amenajate cu mobilier.

Următorul obiectiv a fost Turnul Căpos. Acest turn s-a conservat aproape de nivelul fundaţilor, la mijlocul laturii de nord al Cetăţii de Mijloc. A urmat Turnul Scribilor. Acest turn adăpostea vechea poartă a Cetăţii de Mijloc. Intrarea de la etaj conservă singurul ancadrament gotic din lemn, din tot ansamblul fortificaţiei. Utilizarea turnului de către dascălii scaunului este cea mai plauzibilă destinaţie a acestui turn până la parasirea lui.

Am coborât în Cetatea de Jos, pentru că mai aveam şi aici de vizitat câteva obiective. Primul a fost Magazia Militară. Este o clădire anexă a Cetăţii de Jos, destinată iniţial unor grajduri sau depozite. In secolul al XVIII-lea a fost lărgită iar în preajma anului 1819 a fost supraetajată. Lânga aceasta magazine se află Turnul Slăninii. Este o construcţie pe patru nivele, amplasată în cloţul nord-estic al Cetăţii de Jos, prevăzut cu amenajări defensive pentru arme de foc, afost construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Numele provine de la funcţia mai tîrzie pe care a vut–o turnul cea de magazine pentru produsele sătenilor. Lângă acest turn se află Căsuţa Paznicului. Acesta este concepută pe două nivele, adaptată terenului ân pantă, datând din secolul XIX. A servit ca locuinţă pentru paznicul cetăţii.

Cu acestă Căsuţă a Paznicului am âncheiat vizita nostră la Cetatea Rupea. Informaţile despre clădirile vizitate sunt luate de pe panourile informative care se găsesc pe fiecare obiectiv.

Ca şi o concluzie pot spune că ne-ar plăcea să vedem cât mai multe cetăţi renovate cum este aceasta.

Vă doresc concedii plăcute.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de zlatna in 04.08.16 09:16:36
Validat / Publicat: 04.08.16 11:58:56

VIZUALIZĂRI: 1446 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (zlatna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 zidurile cetatii
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 37550 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

mishu [04.08.16 12:10:36] »

Foarte frumos prezentat totul. Nu am vazut aceasta cetate si asa cum se prezinta ea si cum ne-o arati si tu in poze merita sa fie vizitata. Cinste gospodarilor care s-au ingrijit sa arate asa.

Pentru mine insa anul acesta nu intra in calcul, dar o sa o am in vedere.

Despre poze, pot spune ca sunt superbe, totul arata minunat, cetate, natura.

Felicitari, votat cu foarte mare placere.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [04.08.16 16:12:17] »

@zlatna - Un loc drăguț care merită un superbonus. Am vizitat cetatea Rupea anul acesta și mi-a plăcut să privesc orașul e la înălțimea „Căsuței din vârf” (ar fi fost excelend dacă acolo s-ar fi amenajat o mică cafenea).

„Melcul fortificat”, cum am denumit eu fortificația concentrică (vezi impresii), va fi una din gazdele manifestărilor ocazionate de Săptămâna Haferland, cel mai mare festival dedicat culturii săsești din Transilvania, care se va desfășura între 10 și 15 august (vezi aici programul: haferland.ro).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
zlatna [05.08.16 12:03:05] »

@mishu - Multumesc pentru aprecieri. Aceasta cetate este dovada ca daca se vrea se poate. Mai sunt cateva cetati in tara care au fost renovate (inca nu am urcat la cea din Deva). Dintre toate cele renovate cea din Alba Iulia este cea mai frumosa, dar aceasta nu a fost chiar o ruina.

Pentru anul urmator treceti cetatea din Rupea la locuri care merita vizitate.

Va doresc concedii placute.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
zlatna [05.08.16 12:07:15] »

@tata123 - Am citit articolul tau despre acest "melc fortificat" si mi-a placut de atunci aceasta cetate. Stiu ca v-a fi una din gazdele Saptamanii Haferland (am vazut tot programul la gazdele de la pensiunea Maria si Elena).

Ideea ta cu cafeneau in "Casuta din varf" este excelenta, daca ar citii aceste randuri cei care se ocupa cu cetatea ar fi bine sa prea aceasta idee.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
mishu, tata123 🔱, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂCetatea Rupea:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.07423210144043 sec
    ecranul dvs: 1 x 1