Antalya intre democratie si dictatura

TIPĂREȘTE

Vreau sa incep sa scriu despre cum ne-am simtit in vacanta pe care tocmai am petrecut-o la acest minunat hotel si nu pot, pur si simplu parca cineva sau ceva mi-a sters cu buretele toate clipele frumoase si a lasat in mintea mea doar spaima ca nu mai suntem in siguranta si ca nu ne mai putem intoarce la timp acasa. Pentru prima oara in viata mea, nu am simtit nici un regret si nici o urma de parere de rau ca vacanta s-a sfarsit si ca trebuie sa plecam. Abia asteptam sa fiu acasa, in siguranta. Numai cand m-am vazut in avion, am rasuflat usurata si am linistit-o pe mama care toata ziua plansese si ne astepta ingrijorata. Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu am fost in pericol iminent nici o clipa, dar numai gandul ca o parte din turci au ceva cu cealalta parte m-a inebunit si am avut tot felul de scenarii in cap. Totusi sa incerc sa astern cateva lucruri despre acest hotel.

Am rezervat aceasta vacanta inca din februarie si abia asteptam sa inceapa. A venit si ziua plecarii, fix de ziua mea, am avut un zbor cu un charter de dimineata. Am ajuns cu bine, iar la aeroport am primit un buchet de flori din partea agentiei partenere din Turcia. Soferul care ne-a preluat, ne-a dus foarte rapid la hotel, in aproximativ 40 de minute, deoarece am avut un transport privat numai pentru familia noastra.

In jurul orei 12, am ajuns la hotel, iar la receptie am dat actele si imediat am primit si camera care era pregatita din timp. O camera mare, in corpul 4 la nivelul 4 Terrace Houses, cu vedere la gradina superba a hotelului, pe partea dinspre mare, cred ca daca am fi fost la ultimul nivel al corpului, etajul 6, am fi avut si vedere la mare, dar din cauza copacilor, de la nivelul nostru nu se vedea. In camera erau 2 paturi uriase pentru noi adultii, lipite intre ele, iar inspre terasa, despartite de restul camerei printr-o draperie, se aflau pregatite 2 paturi pentru cei 2 copii ai nostri. Pe langa mini barul gratuit umplut zilnic cu ce se consuma din el, bere, sprite, fanta, coca cola normala si zero, apa minerala sau plata, se mai afla si doua sertare mari umplute cu dulciuri sau diverse obiecte de igiena, contra cost, de exemplu ciocolatele sau niste bomboane, pachete mici 5 Dolari/buc., crema mica pentru corp 10 Dolari/ buc, etc. Mobilierul din camera este ceva mai vechi, avand in vedere ca hotelul nu a mai fost renovat de ceva vreme, dar foarte curat.

Piscinele se intindeau pe o suprafata mare, cele pentru adulti aveau adancimea de 150cm, iar cele pentru copii 45cm. De jur imprejurul piscinelor erau asezate saltele pentru plaja, si la umbra si la soare, iar in gradina erau asezate sezloange. Desi hotelul era destul de plin, nu a fost aglomerat si chiar gaseai locuri fara sa le rezervi de dimineata la prima ora. La piscine s-a organizat in doua zile o petrecere si intr-o alta a fost un animator care a facut o mica demonstratie de flyboarding. Echipa de animatie este destul de slabuta, doar la copii, la Rixy Club, ceva mai prezenta.

Aqua parcul pentru adulti si copii mai mari are foarte multe tobogane, cu sau fara colace, si era destul de aglomerat, avand in vedere ca era deschis doar cateva ore pe zi. La Rixy Club, unde erau piscinele pentru copii, parcul cu leagane si ferma, se afla si un mini aqua parc cu 3 tobogane.

Plaja este lata si foarte lunga cu 2 pontoane, o parte din ea fiind zona vip, afereta acestei zone este si un ponon. In apa sunt pietre, destul de alunecoase, asa ca e musai sa ai pantofi speciali. Toata saptamana aproape, inainte de ziua de vineri, ziua revoltei esuate a turcilor, am vazut 2 avioane de tip F care faceau manevre, si, cum am spus intr-o discutie din CMR, parca se pregateau de ceva. Am avut un sentiment foarte ciudat cand le-am auzit si le-am vazut in prima zi. Se auzea un zgomot foarte mare si prima senzatie pe care am avut-o a fost ca a inceput razboiul si in zona Turciei. Groaznic.

Hotelul este este enorm, cel mai mare in care am stat pana acum, dar ne-am descurcat. Gradinile sunt de asemenea foarte mari si cu tot felul de flori si arbori exotici. Desi a fost destul de plin hotelul in perioada in care am fost, nu am avut senzatia de aglomeratie nici o clipa, tot timpul am gasit mese libere si tot timpul bauturile comandate veneau repede, atat la piscine cat si in restaurant. Intr-adevar rusii au lipsit, nu erau foarte multi, erau doar cei din zonele asiatice, foste tari ale URSS si ucrainieni, am fost cateva familii de romani, cativa scotieni si olandezi. Multi, foarte multi, in schimb, au fost turcii. Pana acum nu am stat in nici un hotel in care majoritatea turistilor sa fie de-ai lor. Mi s-au parut usor mai nerusinati decat rusii, in sensul ca, daca erai la vreun rand la mancarurile gatite pe loc, imposibil sa nu se bage cativa in fata si sa ceara in limba lor sa li se puna in farfurie. Deh, avantajul limbii. Mancarea a fost cam aceeasi tot timpul, dar era foarte proaspata si gaseai absolut tot timpul ce sa mananci. Am mancat ton, somon, crabi, creveti uriasi, scoici, miel, cotlete de berbecut. Am gasit tot timpul cateceva care sa ne incante. Multe, foarte multe feluri de baclavale, pe care aici le serveau calde, pana acum la alte hoteluri in Turcia, le-am mancat doar reci. Fructe multe: ananas, pepene galben, rosu, prune, piersici, mere, pere, caise, cirese, kiwi, portocale… din abundenta. Dimineata erau si borcanele cu fructe pasate pentru copii, fresh de portocale si diverse iaurtele cu fructe. Inghetata toata ziua la piscine si seara la restaurante. Sucurile au fost din gama Coca-Cola, ambalate la cutie, bere Efes la sticla 330ml si cateva soiuri de whisky din import, vinul rosu autohton a fost foarte bun; noi asta am baut, dar nu inseamna ca nu erau si alte bauturi.

In fiecare seara erau diverse spectacole care incepeau la ora 22, iar dupa aceea era un DJ care mixa muzica. Cat am fost acolo am prins si Summer Fest cu concerte live ale unor artisti din Ucraina, a cantat si Inna chiar in seara de vineri 15 iulie (a prins-o si pe ea revolta turceasca).

Una peste alta, pot spune ca a fost un sejur frumos, dar care ma bucur ca a luat sfarsit sambata 16 iulie, deoarece nu stiu daca as mai fi rezistat sa raman dupa cele intamplate.

Cu multa parere de rau trebuie sa spun ca, daca lucrurile nu se asaza si se duc si mai rau in jos, acesta a fost ultimul an petrecut de noi in Turcia, in vacanta.

Dupa sperietura pe care am avut-o in noaptea “loviturii de stat”, cred, ca Turcia isi face singura rau si isi alunga incetul cu incetul turistii. Nu pot spune ca am fost vreo clipa in pericol, dar numai gandul ca nu mai puteam pleca in siguranta din Turcia, nu mi-a dat pace toata noaptea dinaintea plecarii.

Ajunsi acasa si vazand la tv cum au plecat cei care trebuiau sa asigure securitatea in aeroportul Ataturk (respectiv granita tarii lor) lasand oamenii pur si simplu sa dea navala, nu pot sa nu ma intreb daca oare mai pot asigura securitatea turistilor. Si ma mai intreb oare cat mai rezista turismul in Antalya, pentru ca lucrurile iau in Turcia o intorsatura periculoasa pentru drepturile omului si tare imi este teama ca vor cadea intr-o dictatura. Dar asta e parerea mea. La anul voi cauta o destinatie de vara de care sa ma pot bucura in liniste si pace.

---

VIZUALIZĂRI: 3418 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI