ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.06.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
MAY-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

Complexul „La Vâltori” – Lisa (jud. Brașov)

TIPĂREȘTE URM de aici

Instalațiile tehnice populare ilustrează inventivitatea ființei umane și capacitatea de adaptare a oamenilor la condițiile oferite de mediul natural. Un asemenea complex tehnic întâlnim în localitatea Lisa, județul Brașov, la doar câțiva kilometri distanță de Stațiunea Climaterică Sâmbăta.

Vâltoarea. Definiția acestui cuvânt este simplă: un vârtej format într-o groapă/adâncitură pe cursul unei ape curgătoare. Dar mai există o definiție: „vâltoarea” este o instalație tradițională acționată de forța apei, instalație utilizată pentru spălarea, baterea și limpezirea țesăturilor. Vâltoarea este formată din scânduri groase, așezate conic - apa este dirijată printr-un jgheab (debitul este închis/deschis de o ecluză de lemn) în această instalație formând un vârtej puternic ce rotește țesăturile aflate în interior și le spală/îndesește.

Acces. Pentru a intra în lumea apei și a țesăturilor tradiționale nu trebuie decât să ajungem pe drumul județean DJ 104A, o șosea pitorească ce se strecoară pe sub munții Făgăraș, pornind de la Perșani (E68) și Șinca Veche, trecând prin Sâmbăta de Sus, până în orașul Victoria. Distanța între stațiunea Sâmbăta și Lisa este de circa 11 km. Complexul „La Vâltori”, cum se numește ansamblul de la Lisa, este poziționat pe Str. Principală nr. 194, de fapt la 300 metri după ieșirea din satul Lisa spre comuna Sâmbăta de Sus. Un panou mare ne semnalează existența complexului îndemnându-ne să vizităm prima instalație tradițională de prelucrare a lânii integrate în circuitul turistic. Se intră pe un drum lateral pietruit, printre culturile verzi, până la clădirile ce găzduiesc instalațiile tehnice fiind circa 750 metri. Privind din drumul județean nici nu bănuiești ce se ascunde în acel pâlc de copaci. O mică parcare este amenajată chiar la intrare în gospodăria meșterului popular.

Program și tarife. Vizita instalațiilor tradiționale se poate face zilnic între orele 09.00 – 18.00, excepție fiind ziua de sâmbătă – când e închis (datorită religiei familiei). Familia Greavu cooperează cu Muzeul Județean Brașov pentru întreținerea instalațiilor și promovarea acestui meșteșug popular. Drept urmare există și o taxă de vizitare (5 lei/persoană) care include și demonstrații live. De asemenea, se mai percepe o taxă de 3 lei/persoană pentru filmat – nouă nu ne-a fost cerută nici o sumă pentru fotografiat.

Istorie întinsă de-a lungul mai multor generații. Întreaga activitate de prelucrare a lânii în această gospodărie se desfășoară de peste 150 de ani, până acum cinci generații ale familiei Greavu ocupându-se de producerea cergilor mițoase. Pe la 1840 străbunicul lui Viorel Greavu (care are acum peste 80 ani), un anume Gheorghe Greavu se așează în satul Lisa și întemeiază pe râul satului prima vâltoare. De atunci toți au deprins meșteșugul lânii și a țesăturilor de lână transmițăndu-l mai departe copiilor. Noi am fost conduși de dna Angelica, fiica lui Viorel Greavu, cea de-a cincea generație a familiei.

Descrierea complexului. Deși am ajuns cu mai puțin de o oră până la încheierea programului de vizitare, am fost conduși cu amabilitate de dna Angelica în incinta complexului. Am vrut să vizităm vâltorile vineri după-masă întrucât citisem că sâmbăta e închis. Traversăm un podeț peste firul de apă ce vine de la iazul din curte (construit pentru a regulariza debitul apei) și intrăm prima dată în clădirea dedicată expoziției cu vânzare de țesături. Doamna ne povestește despre istoria familiei și ne arată produsele ce se produc aici și care se pot achiziționa la prețuri bune. E posibil ca unele prețuri să ni se pară mari, dar după ce am văzut întreg procesul de producție și am conștientizat munca depusă am concluzionat că prețurile sunt chiar bune (comparând și cu ce se găsește prin târgurile de profil). Straie de diverse dimensiuni (denumirea locală a „cergilor”), trăistuțe, felurite țesături stau frumos aranjate pe rafturi; etichetele personalizate le dau valoare. În această cameră se află expus și un costum tradițional din Lisa, ce a aparținut familiei de zeci de ani.

Ieșim afară pentru a vedea etapele producerii „straielor” – firul de apă înaintează vijelios printr-un tub chiar pe sub casa familiei și iese în spatele gospodăriei. Aici se desparte în două: un jgheab îngust forțează apa să cadă de la înălțime într-o primă vâltoare, iar al doilea jgheab, mai lat, conduce apa către marea roată de lemn. Prima operațiune prin care trece straiul țesut de femei este introducerea în vâltoare - învâltorit. Aici țesătura este lăsată să se rotească între 6 și 12 ore, în funcție de calitatea lânii și temperatura apei – astfel este spălată și îngroșată. Având în vedere greutatea țesăturii ude pentru extragerea din vâltoare se utilizează un fel de macara. Apoi straiele se întind la soare la uscat. Urmează trecerea straielor prin coșul de păruit. În anexa alăturată se află această instalație populară hidraulică acționată de un sistem de role: se deschide o trapă în jgheabul mare și forța apei învârte roata mare de lemn – aceasta transmite mișcarea la instalațiile aflate în clădirea-anexă. „Coșul de păruit” este un cilindru lung de lemn pe care se întind straiele – în podea este fixat un suport în care se află înșirate rânduri de mărăcini, protejate la margine de un șir de cuie cu vârful în sus. Prin rotirea cilindrului straiele sunt trecute peste acele șiruri de mărăcini pentru a se scoate firele, a se scămoșa țesătura („a o face lățoasă”). Nu se utilizează energie electrică, totul e acționat hidraulic prin intermediul unor axe, roți zimțate, role și curele de piele.

Urmează operațiunea de îngroșat a straielor, care se desfășoară într-o cameră alăturată. Aici se face focul și se încălzește aerul la o temperatură de 70-90 grade Celsius. Straiele se introduc în interiorul coșului de lemn (un cilindru de lemn identic cu cel de păruit) prevăzut cu un fel de cuie de lemn la interior și se udă în permanență. Prin învârtire, udare și căldură țesătura „se bate” și își reduce dimensiunea la jumătate și se fixează „lațele” scoase la păruit.

Există în complex și o interesantă instalație de răsucit lâna și format gheme din fire de lână. Sunt operațiuni care conduc la transformarea lânii brute în fire ce se utilizează la urzeală. Urmează etapa țesutului la război. Noi nu am văzut și aceste operațiuni, probabil trebuia să ajungem în cursul zilei. Am citit că familia Greavu deține un interesant atelier de tâmplărie și un gater vechi din anii 60.

Mulțumind doamnei pentru explicații și amabilitate am ieșit din nou la vâltori, amenajate din 2003 ca punct turistic. Am fost invitați să privim zbuciumul apei în coșul conic de lemn și chiar să urcăm pe podul de deasupra instalațiilor. Apa ce iese din prima vâltoare merge pe un canal și antrenează o bulboană în cea de-a doua vâltoare. Am admirat minute în șir rotirea apei în vâltoare minunându-ne de ingeniozitatea strămoșilor noștri care au inventat aceste instalații hidraulice țărănești.

Recomandări. Pe malurile pâraielor și râurilor ce traversează aproape fiecare sat se aflau în vechime diverse instalații tradiționale: mori de apă, vâltori, gatere, instalații de obținere a uleiului. Complexul „La Vâltori” – Lisa joacă un triplu rol: acela de perpetuare a meșteșugului și de producere efectivă a straielor, de obiectiv turistic, punct de comercializare a țesăturilor și de promovare a instalațiilor tradiționale, dar și rol de „spălătorie” naturală pentru localnici (care aduc aici covoare, pături, țesături). Cred că ar fi bine să ajungeți la Lisa în cursul zilei (nu la sfârșitul programului) pentru a beneficia de o vizită completă: vâltori, instalație de răsucit lâna și format gheme, război de țesut, atelier de tâmplărie și gater. Recomand vizitarea acestei pagini din trecutul meșteșugurilor tradiționale și chiar achiziționarea unei țesături naturale, produsă cu tehnici de lucru populare. Timpul lucrează cu înverșunare, mentalitățile se schimbă permanent, preferințele oamenilor sunt în continuă transformare – cine știe cât vor mai rezista aceste instalații hidraulice tradiționale (aici, la Lisa, ele chiar funcționează – nu sunt piese de muzeu).

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 10.06.16 13:46:58
Validat / Publicat: 10.06.16 14:41:05
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SÂMBĂTA de SUS [BV].

VIZUALIZĂRI: 6506 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

17 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P11 Roata cea mare și covoare spălate la vâltoare - Lisa, jud. Brașov.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 35750 PMA (din 39 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

17 ecouri scrise, până acum

elviramvio [10.06.16 15:16:55] »

@tata123 -

Sa-ti dee Dumnezeu sanatate, maica!

Am o cerga maramureseana care trebuie curatata si dupa multe incercari prin zone mai apropiate noua, singura rezolvare era sa o trimit la Baia Mare dar cum e destul de grea, era ca un nod gordian pe care l-am rezolvat cu ajutorul tau. Luna viitoare sunt la Lisa. Chiar nu stiam de valtori pe aproape, asa ca tu mi-ai rezolvat problema. Si ma aleg si cu o noua vizita in zona. Multumesc fain.

Dana2008 [10.06.16 16:27:17] »

Felicitări! Prolific! Foarte frumos și complet articolul! Pa!

costy69 [10.06.16 17:16:37] »

@tata123 - Am prins SB pentru un review foarte bine documentat.

Am fost și noi la ”La Vâltori” ș ne-a plăcut zona și tot ce am văzut acolo. Faptul că tradiția se transmite din generație în generație, că au reparat și utilizează încă acele utilaje cu o vechime de peste 100 de ani, că trăiesc simplu și încearcă să-și producă în gospodăria proprie cele mai multe dintre alimentele pe care le consumă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dana2008 [10.06.16 18:45:13] »

Obs. Când am scris prolific m-am referit la frecventa crescută cu care postezi articole. Bravo! Spor în continuare!

Zoazore [10.06.16 20:42:56] »

@tata123 - Foarte interesant! Și câtă ingeniozitate la prinderea ”doagelor” la vâltoare P18.

tata123 🔱 [10.06.16 20:59:30] »

@elviramvio - Mulțumesc... hi, hi. Uite o utilitate imediată a unui articol. Într-adevăr o cergă (chiar și de mici dimensiuni) e greu de curățat/spălat. Vâltoarea e soluția cea mai logică - iar cele din Lisa sunt situate la o distanță acceptabilă. cred că poți utiliza numerele de telefon din P08 pentru mai multe detalii. Cred că e bine să duci cerga într-o zi, va sta circa 6 ore în vâltoare (după spusele dnei Angelica) apoi va fi pusă la scurs și uscat, iar a doua zi o luați (bineînțeles nu va fi uscată complet - dar măcar se scurge apa din ea). Atenție, familia nu lucrează sâmbăta. Succes!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [10.06.16 21:12:01] »

@costy69 - Mă bucur că ați vizitat și voi aceste instalații hidraulice tradiționale - dacă adulții mai cunosc câte ceva legat de aceste vâltori și tradiția țesutului, în schimb copiii vor fi încântați de jocul apei în vâltori și de roata cea mare de lemn. Mulțumesc pentru vot.

@Dana2008 - Mulțumesc, am înțeles sensul . Am avut ceva mai mult timp liber săptămâna asta și am considerat că trebuie să scriu cât mai repede, oferind informații proaspete. Aștept și articolele tale (și foto de la Bâlea).

@Zoazore - Tehnicile populare sunt atât de naturale. Românii au găsit mereu soluții pentru rezolvarea problemelor de orice natură - la începuturi utilizând ceea ce au avut la îndemână: lemn și piatră, mai târziu fier.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvio [10.06.16 21:33:27] »

@tata123 -

Le-am dat mail, ce crezi. Astept raspuns saptamana viitoare, stiu ca ei se pregatesc de vineri seara pentru slujbele de sambata, deci clar ca doar de duminica-luni vor raspunde. Daca reusesc sa o curat, va spun, insa cred ca vor fi doua drumuri.

Zoazore [10.06.16 21:47:06] »

@tata123 - Dacă ne gândim la tehica îmbinării lemnului coadă-de-rândunică (prezentă și la Sarmizegetusa) și la prima cheia yale, putem spune DA, românii sunt inventivi și găsesc soluții oriunde.

liviu49 [12.06.16 08:52:44] »

@tata123 - Ce se poate adauga dupa ai citit acest articol? Poate ca ai citit descrierea unui muzeu in stare de functionare. Nu stiu cum suna asta, dar " n-am gasit alta rima ". Sunt impresionat de ce am vazut in poze si imi aduc aminte de o vizita cu multi ani in urma la Muzeul Tehnicii Populare de la Sibiu, unde am vazut multe minuni tehnice, dar erau doar expuse. Unele poate erau functionale, dar majoritatea cred ca erau doar expuse. Un muzeu in stare de functionare este cu totul altceva si toata stima mea pentru stradania acelor oameni de a pastra o traditie de sute de ani pe aceste meleaguri. Imi mai amintesc ca in iunie 1971, militar fiind, intr-o misiune de pregatire a unei aplicatii, ofiterul pe care il insoteam m-a condus intr-o gospadarie din Apuseni, unde am vazut o alta minune tehnica. E vorba de o moara de apa, in perfecta stare de functionare (atunci, acum cine stie...), cu pietre de moara care isi faceau treaba. Mi-am pus neuronul la treaba sa imi amintesc in ce localitate se afla, nu imi da nici-un semn, dar banuiesc ca era in zona Rieni, Vascau, Nucet, unde am stat cam o saptamana.

Oricum cred ca asemenea instalatii tehnice populare se mai gasesc si e mare pacat ca nu sunt descoperite si puse in valoare.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [12.06.16 15:15:37] »

@liviu49 - Mulțumesc pentru aprecieri și pentru amintirile expuse în fața cititorilor AmFostAcolo.

Poate răspunsul îl găsești în rubrica saitului următor: tarabeiusului.ro/tara-bei ... talatii-tehnice. Se pare că în mai multe localități din zonă au supraviețuit diverse instalații tehnice populare acționate de forța apei. Și din fericire tot mai multe comunități locale încearcă să restaureze și să păstreze în stare de funcționare aceste mostre ale tehnicii populare tradiționale.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [15.06.16 14:16:15] »

@elviramvio - Vreun răspuns de „La Vâltori”? Dacă nu v-au răspuns la email poate ar fi bine să sunați. mai am câteva numere de telefon fotografiate pe un panou de lângă intrarea în complex - le pot trimite pe PM.

Adina - addcont [04.07.16 00:03:47] »

Foarte util review-ul, vom merge cu siguranta si noi, ma bucur ca l-am gasit tocmai acum, cand eram in cautare de locuri noi de vizitat in august, cand vom face un circuit de maxim o saptamana in zona Sighisoara - Sambata - Balea.

Voi cauta si review-rile postate de @Dana2008 despre zona Balea

Ma intereseaza starea drumului dintre Victoria si Sambata, pe care noi il vom parcurge invers decat Dvs.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [04.07.16 17:10:01] »

@addcont - Mulțumesc pentru aprecieri și mă bucur de utilitatea acestui articol. Tradițiile și meșteșugurile populare sunt din ce în ce mai greu de gait în starea lor naturală. Familia de la Lisa lucrează din generație în generație aceste „straie” (cergi) utilizând forța hidraulică a apei în procesul de fabricație.

Moara de apă de la Ohaba este alt exemplu viu de utilizare a forței apei în obținerea făinei în mod tradițional, arhaic (amănunte aici: vezi impresii).

Bucata de drum ce am parcurs-o între Sâmbăta de Sus și Drăguș este în stare bună, nu sunt gropi, doar câteva denivelări. Și dincolo de localitatea Drăguș se întrezărea o șosea bună.

Vacanță plăcută!

Adina - addcont [04.07.16 19:33:22] »

@tata123 - Multumim de urare, calatorii frumoase asemenea!

Am salvat ca favorit si review-ul despre Moara de apă de la Ohaba, deja lista noastra de locuri de vizitat prinde forma si imi place

tata123 🔱 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [01.04.22 11:14:12] »

@all: Cu o vechime seculară complexul de instalații de prelucrare a lânii de la Lisa continuă să funcționeze în această epocă a vitezei și informatizării. Trei generații s-au ocupat de prelucrarea tradițională a acestei materii prime și de mai mulți ani întreg procesul poate fi văzut de turiștii interesați.

În martie 2022 autoritățile specializate brașovene au depus un dosar de candidatură pentru titlul de Tezaur Uman Viu (proiect UNESCO) pentru doamna proprietar a instalației tehnice populare din Lisa (agerpres.ro/cultura/2022/ ... -unesco--895088).

Felicitări! Succes!

webmasterX [16.02.23 09:14:00] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Complexul La Vâltori [Lisa]» (nou-creată, între timp, pe sait)

[Rubrica inițială: Descoperă Sâmbăta de Sus și împrejurimile]

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Adina - addcont, costy69, elviramvio, liviu49, tata123 🔱, Zoazore
Alte impresii din această RUBRICĂComplexul La Vâltori [Lisa]:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.056269884109497 sec
    ecranul dvs: 1 x 1