Monumentul de la Bobâlna, punct turistic pe nedrept neglijat

TIPĂREȘTE

Profitand de cateva zile insorite si de o mica vacanta de sarbatori am vizitat un loc istoric deosebit. Nu numai istoric, ci si pitoresc. Se afla la o distanta de 60 de km de Cluj-Napoca si 25 de km de Dej.

Este vorba de monumentul comemorativ al rascoalei de la Bobalna din 1437.

Daca doriti sa-l vedeti, nu-l cautati in localitatea Bobalna, pentru ca n-o sa-l gasiti aici. Monumentul a fost inaltat pe Dealul Bobalna, (693 m) exact acolo unde taranii din nord-vestul Transilvaniei, (in primavara anului 1437) s-au retras si au construit o tabara intarita, facuta din care (carute) mestesugit legate intre ele, cu lanturi. Locul are o semnificatie deosebita, deoarece aici a inceput cea mai importanta rascoala din Regatul Ungariei, inainte de marele razboi taranesc din 1514.

Cum ajungem la monument?

Daca plecati din Cluj-Napoca va recomand sa urmati drumul judetean 109 A, inspre nord, pe care il urmati pana in localitatea Caprioara. Drumul va va conduce prin sate mai mari sau mai mici, cu specific transilvanean. Cea mai importanta localitate de pe traseu este Panticeu, unde puteti gasi un magazin Profi, (bun pentru aprovizionarea de ultim moment). Dupa inca 10 km, drumul se intersecteaza cu DJ 108 B, pe care il urmam inspre directia Bobalna si Dej. Inainte de Bobalna, in localitatea Oşorhei abordam drumul 109 B inspre Cornesti si oprim masina in satul Igriţia, aproximativ la 10 km de Oşorhei. Dupa cateva sute de metri de tabla de intrare (Igriţia, ) ne intampina, de data aceasta pe partea stanga a drumului, o pancarta pe un suport de lemn, in stil rustic, cu inscriptia: Monumentul de la Bobalna - 3,6 km. In apropiere veti putea gasi usor un loc de parcare, unde va recomand sa lasati masina pentru aproxomativ doua ore si jumatate, timp cat dureaza drumul pe jos si vizitarea monumentului.

Urmam drumul indicat de sageata si strabatem 3 kilometri. Drumul serpuieste lin printre pajisti deosebit de frumoase si pitoresti, pictate cu floricele albastre, cu flori de fragute si pomi in floare. Este o revarsare de verde, acel verde inegalabil de primavara timpurie. Pasarile ne rasfata auzul cu ciripit vesel. Pe ambele laturi ale drumului, din loc in loc, pasc turme de oi, insotite de “caini barbati”, intr-un peisaj bucolic cu tuse de Miorita… Numai duiosul fluier al ciobanului nu se aude… se pare ca “fluieras de os/mult zice duios” a fost inlocuit cu castile de la telefonul mobil, unde se asculta de mama focului muzica… Ce fel de muzica? Va las pe voi sa va inchipuiti!

Traseul pietruit poate fi parcurs cu usurinta pana in locul unde intalnim o cladire cu mai multe antene, care este un punct releu Radio-TV. Mai departe drumul se bifurca.

Sunt 2 posibilitati de a ajunge la momument:

a) Ramura din stanga urmeaza urcusul pe Dealul Bobalna dinspre vest. Are o lungime de 0,5 km si cateva portiuni cam abrupte. Poate fi urcat numai cu piciorul. Nu prezinta dificultati deosebite daca avem incaltaminte adecvata si inima usoara! Zona este deosebit de frumoasa, cu peisaje fermecatoare. Dupa 15 minute ajungem!

b) A doua posibilitate de a ajunge la monument este urcusul care incepe dinspre est si care urmeaza un drum de carute. De la releul Radio-TV, urmam ramura din dreapta drumului, care ocoleste Dealul Bobalna, si dupa un kilometru, o luam pe o noua ramificatie inspre stanga, care ne conduce la monument, dupa inca 0,5 km. Aceasta varianta este mai lunga cu un kilometru, dar nu prezinta portiuni abrupte si tot timpul urmeaza drumul de carute.

(Eu va recomand sa urcati pe ultima varianta descrisa si coborasul sa-l faceti pe varianta abrupta si mai scurta.)

Cum este monumentul?

Este asezat in cel mai inalt punct de pe platoul Dealului Bobalna, are un soclu patrat cu latura de aproximativ 6 m si este sub forma de turn, cu varful piramidal.

Cu putin efort si curaj se poate urca in turn prin interior, pana la nivelul celor 8 ferestre (cate 4 pe fiecare latura), de unde se pot admira imprejurimile.

Monumentul are pe partea estica un basorelief patrat, cu latura de un metru, care prezinta scene ale grupului de tarani rasculati. Pe partea sudica este prezenta o alta placa cu inscriptia: ” In acest loc, taranii romani si unguri din Transilvania, in primavara anului 1437, au dat lupta cu nobilimea pentru a scapa de povara de neandurat si a scutura jugul de nesuferit al şerbiei”

Am fost foarte impresionati de maretia si semnificatia monumentului, precum si de frumusetile naturale ale imprejurimilor. Ce pacat ca locul zace intr-o trista si ingrata uitare! In prima zi luminoasa de mai… au batut cu piciorul aceste meleaguri numai doua persoane, eu … si “jumatatea” mea!

Ne-am intors la Cluj-Napoca inaintand pe drumul 109 B de-a lungul Vaii Lujerdiu, pana la Fundatura, de unde am urmat soseaua E 576. Gaurile din asfaltul drumului 109 B mi-au lasat un gust amar. Ce locuri frumoase! Ce monument impresionant peste care incet-incet se cerne uitarea, neglijenta, necunoasterea…

Sper sa reziste monumentul pana in 2037, si mult mai mult… doar asa ne cinstim inaintasii, ne respectam si cunoastem istoria, care de multe ori a fost scrisa cu jertfe si sange. Atunci se vor sarbatori 600 de ani de la vitejia taranilor liberi din aceasta zona, care nu au vrut sa mai fie inrobiti!

---

VIZUALIZĂRI: 3202 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI