GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Ascultând dulcele grai al pâinii
Al vostru neam din vremi bătrâne,
Vă desluşiţi în negre rânduri,
Voi, dătătorilor de pâine,
Cinstite mâini, de soare arse,
Şi înăsprite de sudoare:
Din truda săptămânii voastre,
Trăieşte-a lumii sărbătoare.
 
Atunci când este zămislită cu dragoste, cu pasiune, cu pricepere, despre pâine se spune că primeşte suflet din sufletul făuritorului ei, iar la rându-i îşi îndeplineşte nobila misiune pentru care a fost creată, aceea de a oferi viaţă.
Dragii mei, in continuare am să încerc să vă povestesc, atât cât mă pricep eu, de ce am început aşa acest review.
Deşi iarna nu ne-a lăsat în pace, oricând putându-şi arăta colţii, iar eu nu eram aşa de hotărât să plec pe undeva, accesam totuşi diversele site-uri de turism, în căutarea şi eventual descoperirea unor locaţii de cazare noi, în locuri pe unde nu am mai trecut.
Ajung la judeţul Sibiu, intru pe zona Avrig - Porumbacu de Sus, ştiam pensiunile de acolo, la unele petrecând clipe frumoase în trecut, însă una de care nu auzisem până atunci mi-a atras atenţia în mod deosebit: pensiunea Porumbacu 295 din Porumbacu de Sus. Pensiune nouă, la prima vedere condiţii de cazare bune, o ofertă de week-end pentru două persoane, cu demipensiune, la 400 lei, însă mi-a stârnit curiozitatea altceva: cei de la pensiune aveau un atelier artizanal de pâine. Cum adică artizanal? Ce mare scofală, se face pâine şi gata! Închid calculatorul, dar ceva nu-mi dădea pace, aşa că îl deschid din nou şi sun la pensiune. Discut chiar cu administratorul, spunându-i că dorim să venim trei persoane, iar acesta îmi oferă două camere, cu demipensiune, la 650 lei, doar nu era să-mi las juniorul acasă!
Şi uite-aşa am ajuns să plecăm la munte! Parcurgând de-acum familiarul drum pe Valea Oltului, intrăm pe DE 68. După un scurt popas pe Valea Avrigului, unde am servit masa la restaurantul unei pensiuni, ne-am continuat drumul, am traversat comuna Porumbacu de Jos, iar la ieşirea din aceasta am virat la dreapta, către Porumbacu de Sus, pe DJ 105 J, intrând în această localitate după parcurgerea a 5 km, în faţă având o splendidă panoramă a munţilor Făgăraş. Pensiunea Porumbacu 295 este situată la aproximativ 200 m de la intrarea în sat, pe partea dreaptă, imediat după ce se trece de biserica ortodoxă, pe poarta mică a pensiunii observându-se chiar numărul 295. Ne întâmpină administratorul, domnul T., care ne deschide poarta, şi intrăm în curtea pensiunii, destul de mare, cu posibilitate de parcare pentru 8-9 autoturisme. În stânga, lângă gard se observă tradiţionalul grătar, iar la o distanţă de 10-12 metri în dreapta grătarului este amplasat un foişor. Ne luăm bagajul din maşină şi intrăm în pensiune. Nu este o locaţie de cazare mare, are doar patru camere, toate la mansardă, intre acestea fiind un living. Fiecare cameră are baie proprie, însă băile nu sunt mari, proprietarul explicându-mi că pe locul unde se află pensiunea a existat o şură, construită în anul 1876, pe structura acesteia fiind ridicată pensiunea, iar băile nu sunt micuţe deoarece nu s-a dorit să se modifice nimic din vechea construcţie. Livingul amplasat între cele patru camere este destul de spaţios, cred că are circa 35 mp, dispune de lcd, masă cu opt scaune, bucătărie complet utilată. În camere nu sunt televizoare, însă cei care doresc sa vizioneze programele tv pot face acest lucru în living. Am beneficiat de un foarte bun semnal wirelless, iar problemele legate de căldură n-au existat.
La parter, în dreapta pensiunii, gazdele au amenajat o bucătărie, cu sobă tradiţională, cu plită şi cuptor, aşa cum aveau pe vremuri bunicii noştri, iar în continuarea acesteia, în altă cameră se poate admira atelierul artizanal de pâine, piesa de rezistenţă a pensiunii.
N-au existat obiecţii nici în ceea ce priveşte mâncarea servita aici, pe parcursul şederii noastre fiind delectaţi de gazde cu grătar, tochitură ardelenească, platou tradiţional, stropite cu un excelent vin roşu, iar înainte de masă ne-a fost oferită tradiţionala palincă. De asemenea, micul dejun a fost destul de consistent, cu produse din zonă.
Să trecem la atelierul artizanal de pâine al pensiunii. Proprietarul mi-a explicat modul de funcţionare al acestuia, iar eu, ca un elev silitor ce am fost, am ascultat, am învăţat şi am procedat conform indicaţiilor! Domnul T. este pasionat de arta producerii pâinii, o face cu multă dragoste, fără a avea beneficii de pe urma acesteia, pâinile sau alte produse de panificaţie fiind destinate doar consumului familiei sale și a turiştilor cazaţi aici. Am asistat la această plăcută activitate, începând cu plămădeala lăsată în malaxor, la dospit, peste noapte, apoi a doua zi, dimineaţa, cum aluatul a fost frământat şi lăsat încă o oră la dospit, pe urmă porţionat și pus în coşuleţe de răchită, căptuşite cu pânză de in, şi lăsat la dospit încă o oră. Conform tradiţiei din zonă, vatra se închide cu o prescură, adică o pâine în formă de cruce, ştampilată numai de o femeie văduvă, aşa cum cere obiceiul, această prescură, după coacere, fiind dusă la biserică. La final, pâinile au fost introduse în cuptorul de cărămidă, încălzit cu lemne, iar după o oră a ieşit produsul finit, pâini gustoase, cu coaja groasă, cum făceau odată înaintaşii noştri. Pe lângă pâine, la cererea turiştilor se pot face şi alte produse de panificaţie, precum cozonacii, diverse sortimente de prăjituri, pizza. De asemenea, de sărbători, în cuptorul unde se coace pâinea se pot lăsa peste noapte, „la odihnă", conform tradiţiei, sarmalele şi alte produse din carne.
Nu în ultimul rând, trebuie să menţionez că pe lângă discuţiile cu proprietarul, am avut plăcutul prilej de a discuta subiecte din diverse domenii cu tatăl acestuia, domnul M., un om extraordinar, cu o vastă experienţă de viaţă, un navigator care a cutreierat lumea, veritabil „lup de mare".
Cum timpul petrecut aici s-a scurs destul de repede, am plecat cu părere de rău, gazdele smulgându-ne promisiunea că într-o bună zi le vom trece din nou pragul. Până atunci, dacă doriţi, puteţi veni la pensiunea Porumbacu 295, unde sunt sigur că vă veţi simţi minunat alături de cei de aici.
Vacanţe frumoase vă doresc!
Trimis de Safta Radu in 07.02.16 22:11:08
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PORUMBACU de SUS [SB].
30 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Safta Radu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 45.71530030 N, 24.47350260 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest review
30 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Casa de oaspeți Porumbacu 295 [Porumbacu de Sus], AVRIG" (nou-creată pe sait).
===
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
Salutare!
Acest review îmi aduce aminte de cuptorul bunicii de prin anii '55-'60. Cea mai bună pâine este cea făcută pe vatra cuptorului cu lemne.
De atunci am mai mâncat pâine pe vatră, dar mai bună şi mai gustoasă ca cea a bunicii nu am mai întâlnit niciunde.
Felicitări pentru review!
@Safta Radu - Ați avut parte de o experiență plăcută și interesantă. Întotdeauna pâinea de casă, coaptă în cuptor cu lemne, ieșită din mâinile bunicilor și părinților noștri este „cea mai gustoasă” și „de neuitat”. Rar mai întâlnim ocazii când gustăm o pâine ce ne aduce aminte de „gustul copilăriei”.
Mi-ai amintit de pâinea făcută la țest prin părțile Teleormanului - o minunăție. Observ că mai există chiar producători de asemenea „ustensile” (testuripaine.ro/shop).
Există un adevărat curent de întoarcere la pâinea „artizanală”, ce a trecut de la atelierele de făcut pâine pentru copii la cele pentru adulți.
Radu, elev cuminte si silitor: toate painicile alea minunate tu le-ai facut? Sau te-ai bagat la poza langa ele in mod inspirat?
Pare un loc minunat si acum ca ne cunoastem cat de cat pasiunile dupa ultimul Craciun, sunt sigur ca este o recomandare de urmat. Felicitari pentru articol. Mi-e dor de Porumbacu si pe vale in sus, in sus, in sus, de Negoiu.
@webmaster - Coordonatele GPS sunt setate corect.
@tata123 - Se face sau se facea in Teleorman, prajitura de malai, la test.
@traian. leuca - Vă salut, dom' Traian! Aveţi dreptate, şi eu am constatat că pâinea coaptă în cuptor încălzit cu lemne este specială, are un gust deosebit, aşa ceva mâncam doar la bunica, la ţară. Suntem nostalgici, ne e dor de produsele de odinioară, naturale şi gustoase. Mulţumesc de vizită şi vot.
Imi place articolul si cum sunt mare mancatoare de paine calda - sa nu razi, imi place teribil cu mere, pepene sau ciocolata - am citit articolul in tramvai, pe telefon, l-am notat si cum am ajuns acasa am deschis calculatorul sa vad pozele. Stii ca toti sultanii Imperiului Otoman aveau o meserie invatata de copii, obligatoriu si de obicei aleasa dupa talente, in caz de nevoie sa aiba din ce trai. Vad ca ai inceput sa te pregatesti si sincer de brutari buni e nevoie!
O zi buna, ma duc sa incalzesc putin painea mea cu ceapa in ea!
@tata123 - Într-adevăr, am avut un sejur plăcut la Porumbacu 295. Gazdele, chiar dacă sunt la început de drum, s-au străduit ca totul să fie ok. Pâine făcută la ţest? Păi, eu trăiesc în Teleorman, ştiu ce înseamnă pâinea la ţest, e minunată. Din păcate, tradiţia s-a cam pierdut, prea puţine gospodine mai fac aşa ceva, preferă să cumpere pâine de la magazinul din colţ, e mult mai comod şi necesită mai puţin timp. Mulţumesc pentru lecturare şi pentru vot.
@Dan&Ema - Salutare, Dan!
Aşa m-ai cunoscut tu pe mine? Crezi că mi-aş permite să dau informaţii eronate de prin locurile pe unde ajung? Ce vor spune oamenii dacă vor constata că lucrurile de fapt stau tocmai invers? Referitor la pâini, să ştii că totul este real. Să fim înţeleşi, nu am făcut eu toate pâinile, dar m-am implicat activ la frământare, la introducerea şi scoaterea lor din cuptor, şi mi-a plăcut. Mulţumesc pentru lecturare şi pentru vot.
@Safta Radu:
Nu am acuzat de informatii eronate! Vreau sa subliniez ca, cititorii se pot baza pe articolele tale.
Daca mai deschid mult ecourile la acest articol, miroase a paine calda...
Chiar articole cu mirosuri si arome ar fi mai sugestive decat emoticonele!
@elviramvio - Sărut mânuţele!
Să ştiţi că şi eu sunt consumator de pâine, când eram mic mâncam pâine cu pepene roşu, şi tare bune erau!
Referitor la Imperiul Otoman, îmi place istoria şi am citit multe despre turci, numai că nouă ne-au fost prezentate în cărţile de istorie numai părţile rele ale acestora, dar cu siguranţă aveau şi calităţi, ca orice popor.
Ziceaţi ceva de prăjiturile din mălai coapte pe vatră, am prins şi eu puţin acele vremuri, când se mânca aşa ceva, erau gustoase, li se mai spunea turte de mălai.
Mulţumesc pentru vizită şi vot.
@Dan&Ema - Doamne fereşte! N-am zis că tu m-ai acuza pe mine de informaţii eronate, probabil nu m-am exprimat eu bine. Eşti prietenul meu, te respect şi ştii asta. Cam ai dreptate, adie un miros de pâine caldă. Chiar, ca informaţie, în zona Porumbacu, după ce se scoate pâinea din cuptor, se consumă cu unt. Ştii cum e? Magnific! Mulţumesc pentru apreciere.
@Safta Radu - Măi, nici nu mai pot spune nimic! Am gura plină cu apă! Fericiți ați fost! răsfățați cu parfumul pâinii
și cu aerul curat, cu sfaturile ”lupului de mare”...
Tare bine-ți șade mânjât cu făină! Zi tu că n-ai făcut singur o pâine! Jură-te tu că n-a fost CEA MAI BUNĂ pâine aia făcută de tine!
Ați avut doar mic dejun și cină? Și prânzul? Așa cum vă știu, n-ați stat într-un loc! Pe unde v-ați mai plimbat și ce-ați mai văzut?
P.S. Untul era din lapte de la vacă, sau de cumpărat? C-ăl de cumpărat rar vede laptele.
Bine v-o fi fost! Bravo vouă!
@Zoazore - Şi cum îţi plouă în gură? Mocănească, torenţială? Aşa e că-mi stă bine? Mi-am ratat cariera, trebuia să mă fac brutal... pardon, brutar. Regimul de masă a fost demipensiune. Mulţumesc de lecturare şi de vot.
@Safta Radu:
Mai dai si cu unt pe aroma aia de paine calda din acest articol. Vezi ca nu merge cu palinca de gutui sau cu palinca in general.
@Dan&Ema - Pâine caldă cu unt, curcubeu pe cerul gurii! Palinca e din alt film. Dar la pâine cu unt am avut vin roşu, aşa se serveşte la Porumbacu. Încerc să adaug o fotografie, care să susţină spusele mele.
@Dan&Ema - Ba merge! Unsă!
@Safta Radu - Torențial și-n rafale! Mai dă și cu unt! Dacă pui și miere, m-ai terminat!
Gata, că ne-o luăm toți trei!
Doamne, cum ar spune unii curcubeu pe cerul gurii, paine calda cu unt si un pahar de vin, cred ca nici nu mai conta unde dorm, puteam dormi si pe jos, o paine ca la bunica acasa? In copilarie cand mergeam la tara vedeam cum se facea painea la test si statea acolo cu obrajii rosii de la caldura asteptam sa fie painea gata. Felicitari
Finule, mie imi ploua a torentiala... ca pe aici pe unde sint eu e doar lipie "ca cirpa".
Si te hotarasti cu baile alea? erau mici sau nu erau mici?
@adri-nico - Sărut mânuţele, năşico!
Îţi plouă în gură rău de tot, nu? Încearcă să mergi odată acolo, şi ai să te convingi ,,pe viu'', cum se spune. Într-adevăr, ai dreptate, bine ai făcut sesizând micuţa mea greşeală. Cum ar zice Arşinel într-o reclamă, băile sunt micuţî, mititeli, dar fiind obosit după atâta amar de drum, am introdus din greşeală şi cuvântul ,,nu''. Chiar rog cu această ocazie pe webmaster să-l scoată din text. Toate cele bune!
@Safta Radu -
”am introdus din greşeală şi cuvântul ,,nu''. Chiar rog cu această ocazie pe webmaster să-l scoată din text.
Negația suplimentară a fost tăiată.
@mishu - Da, chiar aşa, gazdele ne-au oferit pâine caldă, unt şi un pahar cu vin. O pâine atât de gustoasă, ca odinioară la bunica! Mergeţi acolo şi convingeţi-vă. Mulţumesc pentru vizită şi pentru vot.
Asta ca sa vezi ca am citit cu atentie si n-am votat ca primaru'.
Salutari din Liban!
@adri-nico - Ai grijă ce spui, că se poate întoarce împotriva ta! Am un unchi care e primar, poate-i spun că semnezi ca el :-)) Distracţie plăcută în Liban!
Foarte frumoasă experiența trăită. Iar P23 juri că e un tablou. Felicitări pentru review.
@ungureanica - Mulţumesc pentru aprecieri şi pentru vot.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Feb.2020 O surpriza placuta — scris în 27.02.20 de ctc din SIBIU - RECOMANDĂ