Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești

TIPĂREȘTE

Acest review se adresează unei destinaţii (poate) mai putin cunoscute, Muzeul Arhitecturii Populare Gorjeneşti, amplasat într-un cadru natural deosebit, în localitatea Curtişoara, situată la 10 km nord de Târgu-Jiu. Acesta mai este cunoscut și sub denumirea de Muzeul Satului Curtișoara și face parte din patrimoniul Muzeului Județean Gorj.

La muzeu se ajunge uşor, plecând din Târgu-Jiu se merge pe DN 66 spre oraşul Bumbești-Jiu, iar după aproximativ 8 km se virează la dreapta pe DJ 665 (este indicator) şi după alți 2 km se ajunge la destinaţie.

Începuturile muzeului pornesc din anul 1966, când au fost organizate mai multe expoziții de etnografie cu tema ”Portul popular în Gorj” și au fost achiziționate câteva case construite în secolele XVIII-XIX. În perioada 1966-1975, a continuat procesul de achiziție și de amenajare a acestor monumente de arhitectură populară în jurul Culei Cornoiu, care este una din piesele reprezentative ale muzeului, alături de Ansamblul “Gheorghe Tătărescu”.

Muzeul a fost inaugurat în luna august 1975, iar de-a lungul timpului și-a dezvoltat continuu colecţia, ajungând să numere peste 35 de monumente de arhitectură.

În anul 2006, urmașilor lui Constantin Neamțu, ultimul proprietar al Culei Cornoiu, le-a fost retrocedată o suprafață de peste 5 hectare, reprezentând mai mult de jumătate din suprafața muzeului, precum și mai multe clădiri reprezentative, printre care cula amintită mai sus, Conacul Constantin Neamțu, casa slugilor și turnul de apă. Interesant este faptul că pe terenul retrocedat se găsesc amplasate alte 16 case și pivnițe țărănești, aflate în patrimoniul Muzeului Arhitecturii Populare Gorjeneşti.

Programul şi tarifele pentru vizitare, fotografiere, filmare, oficiere evenimente pentru partea care aparţine secţiei de etnografie a Muzelui Judeţean Gorj sunt prezentate în fotografia nr. 3.

Pentru Cula Cornoiu şi celelalte case care sunt acum în proprietatea urmaşilor acestei familii, se plăteşte separat. Aici nu există un tarif prestabilit, dar cel care ne-a fost ghid aici stabilește tariful “din ochi” și ne-a cerut 10 lei la finalul vizitei. Probabil că încearcă cu toată lumea la fel, dar eu consider că la modul în care arată cula, nu face acești bani. Eu i-am dat această sumă, dar nu pentru faptul că am considerat că merită, ci pentru că nu aveam bani schimbați.

Deşi era o duminică frumoasă de toamnă care părea mai de grabă o zi de sfârșit de vară, la ora sosirii noastre aici (11.30), în incinta muzeului erau doar 2 vizitatori, iar la puțin timp după acest moment, au rămas... tot 2 (adică eu și soția).

După achitarea taxei (modice) de intrare, am început turul de vizitare a muzeului în compania ghidei acestuia, o doamnă care ne-a vorbit cu mult entuziasm și ne-a dat multe detalii despre case și ne-a răspuns cu promptitudine la toate întrebările.

Prima casă prezentată a fost una dintre cele care ne-a atras atenția, Casa Colțescu din Cărbunești-Sat, o casă cu etaj, care pare foarte bine închegată, cu două camere de locuit care comunică între ele, dar au și intrări separate. Casa are o verandă laterală care duce la toaletă.

În continuare ghida ne-a prezentat și celelalte case din cadrul muzeului, însă nu voi putea descrie fiecare casă în parte, ci voi menționa câteva caracteristici ale acestora. Casele au fundația din bolovani, sunt construite din bârne și sunt acoperite cu șindrilă. O bună parte dintre acestea, au primul nivel destinat pivniței, utilizată pe post de loc de depozitare (în special a alimentelor), iar etajul, destinat camerelor de locuit (de regulă două). Unele casele au și anexe, precum și unelte folosite în gospodărie sau la muncile câmpului. Interiorul caselor este văruit în alb și are mobilierul specific perioadei din care provin, precum și țesături, obiecte de port, ceramică și instalații tehnice populare.

La final, ghida a lăsat piesa de rezistență a muzeului: Ansamblul “Gheorghe Tătărescu”, strămutat în perioada 2000-2002 din zona Poiana (acum cartier al oraşului Rovinari). Acest ansamblu a fost donat de Sanda Maria Tătărescu-Negropontes, fiica fostului premier liberal. Acesta cuprinde:

Cula Poenaru-Tătărescu este o casă boierească veche construită la mijlocul secolului al XVIII-lea de către familia Poenaru. În anul 1919, familia Tătărescu a cumpărat casa, a consolidat-o şi i-a adus multiple îmbunătăţiri (parchet, curent electric, instalaţii sanitare, baie la etaj). Deşi în documentele muzeului este înregistrată cu denumirea de “culă”, casa nu are toate caracteristicile unei astfel de construcţii fortificate.

Aici am putut vedea biroul lui Gheorghe Tătărescu, prim-ministru al României în perioadele 1934-1937 şi 1939-1940, precum şi pe cel al soţiei sale, Aretia Tătărescu, preşedinta Ligii Naţionale a Femeilor Române din Gorj, cea care și-a adus o importantă contribuție în ridicarea monumentelor lui Brâncuşi la Târgu-Jiu.

Valoarea culturală a casei este dată şi de faptul că în aceasta a fost găzduit şi sculptoul Constantin Brâncuşi pentru câteva luni de zile, în anii 1936-1937, când a fost adus de la Paris de către Aretia Tătărescu, pentru a ridica Ansamblul de la Târgu-Jiu închinat eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Biserica, în care se oficiau slujbe doar pentru familia Tătărescu, este una de mici dimensiuni și are catapeteasma împodobită cu icoane ce datează din secolul al XIX-lea.

Poarta din lemn de stejar sculptat, a fost poarta de intrare în curtea bisericii.

Casa Antonie Mogoș, cumpărată şi strămutată de către Aretia Tătărescu în anul 1934 cu destinaţia casă de oaspeţi. Această casă a suferit multiple transformări de-a lungul timpului şi are aceeaşi destinaţie şi în prezent.

Obiecte din antichitatea daco-romană, reprezentând doi lei funerari romani şi capiteluri romane, au fost aduse de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa şi sunt dispuse în faţa Culei Tătărescu.

Ansamblul “Gheorghe Tătărescu” are o deosebită valoare istorică, deoarece aici au avut loc multe întâlniri cu personalităţi ale vieţii politice şi sociale din acele timpuri: Carol al II-lea, regina Elena, regele Mihai, Nicolae Iorga, Ionel Brătianu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu.

După ce am terminat de vizitat partea care aparține secţiei de etnografie a Muzelui Judeţean Gorj, ne-am îndreptat pașii către partea ”privată” a muzeului, compusă din Cula Cornoiu, Conacul Constantin Neamțu, casa slugilor, turnul de apă, precum și cele 16 case țărănești care au rămas pe terenul retrocedat moștenitorilor familiei Neamțu.

Cula Cornoiu datează din anul 1785 şi este cea mai mare şi una dintre cele mai bine păstrate construcţii de acest tip din zona Olteniei. Cula este o construcţie fortificată cu trei niveluri, cu creneluri de tragere la fiecare nivel şi două beciuri cu uşi masive din stejar. Intrarea in culă se face printr-o uşă masivă din lemn cu zăbrele tăiată în zidul gros de 90 de cm al parterului. Ultimul nivel al culei este prevăzut cu cerdac cu arcade şi coloane, oferind o bună vizibilitate asupra zonelor învecinate. Cula a fost construită cu scopul de a oferi protecţie împotriva atacurilor turcilor, însă cu timpul şi-a pierdut rolul defensiv, devenind un simbol al apartenenţei la clasa marilor boieri.

În anul 1927, bancherul craiovean Constantin Neamţu a cumpărat cula de la familia Cornoiu. Noul proprietar a efectuat câteva lucrări de modernizare și a mai construit un conac în stilul boieresc al acelor vremuri, un turn de apă și o casă pentru slugi. Până la retrocedarea sa conacul conținea o importantă colecție de ceramică și costume populare.

În finalul descrierii despre Cula Cornoiu trebuie să fac precizarea că aceasta nu este întreţinută așa cum trebuie, în anumite camere mobila este așezată haotic, iar praful poate fi întâlnit pe majoritatea pieselor de mobilier.

Cred că nu este lipsit de însemnătate să amintesc faptul că pe lângă expoziția permanentă de arhitectură populară, aici se organizează și expoziții temporare de ceramică, covoare și costume populare oltenești, sculpturi în lemn.

Mie mi-a plăcut Muzeul Arhitecturii Populare Gorjeneşti și recomand tuturor celor care ajung în zonă vizitarea lui, acesta poate fi o opţiune pentru a petrece 1 - 2 ore într-un mod plăcut.

Călătorii frumoase tuturor!

Web, rog atașați următorul clip muzical: youtoube.com/watch?v=Wv3Ya9nskA

---

VIZUALIZĂRI: 2518 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI