Siragul de 'perle' - taram de poveste

TIPĂREȘTE

Spectaculoasa Coasta Amalfi cred ca este cea mai frumoasa zona a marii Tireniene. Impresionanta prin peisajele naturale, arhitectura, dar si prin ingeniozitatea locuitorilor ce si-au construit locuintele pe pantele abrupte ale muntilor Lattari, in anul 1997 a fost trecuta in Patrimoniul Mondial, recunoscuta de UNESCO.

Intre Sorento si Salerno, pe una din cele mai spectaculoase sosele din Europa se insira "perlele": POSITANO, PRAIANO, CONCA dei MARINI, AMALFI, SCALA, RAVELLO, MAIORI, VIETRI sul MARE, SALERNO.

Excursia noastra s-a incheiat la Ravello, Salerno fiind mai departe si din nou dau vina pe timpul mult prea scurt. Chiar si asa am avut o zi incredibila.

De la Sorento am intrat pe celebra sosea NASTRO AZZURO ("panglica albastra" - cum o numesc localnicii) - o sosea foarte ingusta: autocarele au dimensiuni mult mai reduse decat cele normale si cu toate acestea, cand doua se intalnesc, aproape se freaca unul de celalalt, sau de peretele muntos, sau de parapetul "firav" ce ne desparte de "haul" dinspre mare. Serpentinele curg una dupa alta, fara semafoare, intotdeauna are prioritate cel care claxoneaza primul. Nu am vazut soferi mai relaxati: stapani pe volan, ei vorbesc in permanenta fie cu turistii, fie la telefon, canta, vorbesc cu soferii cu care se intersecteaza, in timp ce turistii mai slabi de inima sau cu rau de miscare inghit pastile cu pumnul. Ce-i drept, se circula cu 25-30 km/ora, dar cine vrea sa se grabeasca??? Doar la viteza aceasta poti admira privelistea, mai ales ca sunt foarte putine locuri de belvedere si chiar daca eram in extrasezon, tot nu puteam opri in toate din cauza aglomeratiei. Nu pot sa-mi imaginez cum este in iulie sau august.

Trebuie sa va spun ca majoritatea fotografiilor sunt facute din mersul autocarului, drept pentru care cer putina ingaduinta.

Prima "perla" despre care vorbeam, a fost POSITANO - "un loc de vis ce nu pare real atunci cand esti acolo, dar care devine real si tentant odata ce ai plecat"- dupa cum spunea John Steinbeck in 1953. Se spune ca Positano este cea mai luxoasa si mai scumpa statiune. Strazi inguste, case colorate pe coasta abrupta si sute de trepte ce fac legatura intre ele, muntele ce se scalda in mare, mici plaje amenajate intre doua stanci - acesta este Positano. Cuvintele sunt mult prea putine.

Intamplarea a facut ca in ziua aceea, in Positano, sa aiba loc o festivitate in onoarea "FIATULUI 500". Am avut si noi ocazia sa admiram cateva "bibelouri " pe 4 roti.

PRAIANO - un fost sat pescaresc, plin de istorie, are o singura strada, fara trotuar, distanta dintre parapet si linia alba continua nu este mai mare de 0,20 metri. Doua persoane nu pot merge alaturi una langa cealalta. Oamenii de aici stiu ca imbatranesc intr-un colt de rai, dupa cum am vazut inscriptionat si pe placutele mici din ceramica, fixate pe zidurile caselor.

Biserica San Luca din Praiano - dateaza din anul 1123. In ea exista tablouri ale pictorului renascentist Giovanni Bernardo Lama, datand din sec. XVI.

CONCA dei MARINI - este un mic orasel situat tot pe coasta, in apropiere de Amalfi. Aici este foarte dezvoltata industria ceramicii smaltuita si pictata manual. De altfel ceramica este emblema Peninsulei Sorentine. Obiecte din ceramica de o deosebita frumusete se vindeau intr-un bar-magazin, unde nu aveam voie sa fotografiem in interior. Cel mai important obiectiv este: GROTTA dello SMERALDO -pestera de smarald- la care se ajunge coborand cu un lift pana la nivelul pesterii, de unde cu ajutorul unor barci, se intra in grota. Lumina soarelui refractata prin deschizatura pesterii, da apei o stralucire verde ca smaraldul.

Cel mai mare oras al coastei este AMALFI - cel de la care se trage si numele, dat fiind ca orasul Amalfi a fost centrul unei vestite Republici Maritima a Italiei medievale. Aici am zabovit mai mult.

Intai am coborat in port, de unde am plecat intr-o minicroaziera pe Marea Tireniana, pentru a putea admira frumusetea regiunii cuprinsa intre Positano si Ravello, si de pe mare. Privelistea depaseste orice imaginatie. In plus, am avut ocazia sa vedem mai de aproape cele mai luxoase vile ale unor celebrii actori, ca: Gina Lolobrigida, Sophia Loren, Franco Zeffirelli, sau Gregory Peck (vila acestuia din urma a fost pusa in vamzare dupa moartea sa, pentru suma de doua bilioane de dolari. Nu stiu sa scriu cu cifre. Oricum, inca nu s-a vandut. Aviz amatorilor!). De fapt multi artisti, compozitori, scriitori, pictori au trait in Amalfi si Positano. Printre ei se numara: Andre Gide, Joan Miro, Truman Capote, Leonard Bernstein, Picasso sau Stravinski.

Croaziera a durat 1,30 ore, dupa care am revenit in Amalfi pentru a vizita centrul istoric si in mod special domul dedicat Apostolului Sfant Andrei, construit in stil arabo-normand cu elemente bizantine, gotice si baroce (sec. IX) - cel mai impunator monument al orasului. Portile din bronz au fost turnate la Constantinopol in jurul anului 1000, ele fiind cele mai vechi porti ale unei biserici din Italia. Turnul -clopotnita, inceput in anul 1180 si terminat peste o suta de ani, are 4 turnuri mici cu arhitectura araba, impodobite cu arcade si acoperite cu majolica (bucati de faianta smaltuite metalic). Are 62 de trepte (numarate de mine). Am ratacit putin si pe stradutele inguste ale orasului, vizitand cateva magazine cu suveniruri si savurand si aici delicioasa inghetata de lamaie.

Am parasit Amalfi in jurul orei 14,30, indreptandu-ne spre SCALA - cel mai vechi oras de pe Coasta Amalfi, fondat de un grup de romani, care incercau sa gaseasca drumul spre Constantinopol. La 400 de metri deasupra marii, este un orasel cu o mare valoare artistica si arhitecturala, dar si cu o comoara naturala - rezervatia VALLE della FERRIERE - cu aluni, lamai si rosii "piennolo" din care se face cel mai gustos suc de rosii pentru pastele italienesti...

In piazza centrala se afla primaria (cam neingrijita), biserica San Paolo si Turnul cu ceas. De pe terasa si din interiorul restaurantului unde am "pranzit" (meniul turistului = 13 euro), aveam o minunata priveliste spre Ravello. Meniul turistului, care este servit in toate restaurantele de la Napoli la Roma si mai departe, aici a fost alcatuiti dintr- o salata cu fructe de mare, peste la gratar cu cartofi copti si o felie de tort diplomat...

Ultimul popas pe Coasta Amalfi a fost RAVELLO - orasul muzicii, orasul "mai aproape de cer decat de mare" -dupa cum spunea romancierul Andre Gide. La vreo 3 km de Scala, un mic oras fondat in sec. V de cateva familii de romani care s-au adapostit in muntii Lattari de invaziile barbarilor, astazi atrage turisti din lumea intreaga, precum si artisti si intelectuali celebri, cu ocazia evenimentelor ce se petrec aici pe parcursul anului.

Festivalul WAGNER, care dureaza doua luni, are loc pe o scena amenajata in gradina Villei RUFOLO unde se tin concerte de muzica clasica, jazz, dans, etc. Villa CIMBRONE -construita in sec. XI - e cunoscuta pentru "terasa infinitului". Vila este astazi hotel, dar gradina se poate vizita, Aici s-au turnat scene din filmul SISI cu Rommy Schneider. Tot pe aici au mai tecut Virginia Wolf, Greta Garbo, Winston Churchill.

Vile elegante, luxoase, plantatii de lamai, magazine elegante, restaurante de lux- fac din Ravello o statiune scumpa, o destinatie de top din lume.

Parasim Coasta Amalfi pe un drum mai scurt si mai putin periculos, traversand Muntii Latari acoperiti de culturi controlate de castani pufosi (castanele sunt mai mari, mai dulci si au coaja pufoasa nu cu tepi ca ale noastre), prin doua tuneluri de 2 si 5 km fiecare. Ajungem la Nola, tarziu in noapte, cu o bucurie imensa in suflet, dar si cu tristetea de a fi parasit acest taram de basm pentru totdeauna.

COASTA AMALFI va ramane in sufletul meu cea mai frumoasa amintire turistica.

---

VIZUALIZĂRI: 4701 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI