De strajă pe malul Cibinului - Biserica fortificată din Cristian (Sibiu)

TIPĂREȘTE

Transilvania este plină de „comori” istorice printre care se numără și bisericile fortificate săsești, construite cu sute de ani în urmă și care se încăpățânează să reziste timpului și oamenilor. În vacanțele petrecute în ultimii ani în Mărginimea Sibiului (vezi impresii) am tot vizitat/văzut o serie de biserici și fortificații. Cea pe care am tot observat-o din mersul autoturismului a fost Biserica fortificată din Cristian, pe sub zidurile căreia trece chiar șoseaua. Fortificația cu turnurile sale și biserica cu turlă semeață m-au convins la un moment dat să trec pragul porții de acces în biserica-cetate sibiană.

Localitatea Cristian. Cunoscută în secolul al XIII-lea drept „Insula Christiana”, colonia de sași din secolul al XV-lea capătă numele de „Grossau”. Situată la doar 10 km de Sibiu, localitatea Cristian a fost influențată din toate punctele de vedere de marele oraș transilvan. Ceea ce m-a frapat în această comună-sat este numerotarea străzilor cu cifre romane – se pare că este printre puținele localități din România care nu are denumiri la străzi ci o numerotare prin cifre. Este vorba de peste 20 de străzi vechi ce poartă tăblițe cu cifre romane: Strada II, Strada V, Strada XIII, etc. Este atât de ciudată și inedită această numerotare care se pare că își are originea în emigrarea în America a localnicilor la începutul secolului al XX-lea și preluarea modelului nord-american.

Alt lucru interesant și observabil cu ochiul liber este numărul mare de cuiburi de berze existente pe stâlpii de electricitate din localitate. În luna iunie uriașele cuiburi erau ocupate de pui mărișori ce așteptau să fie hrăniți. Numărul cuiburilor se învârte undea în jurul numărului de 30 de bucăți. Se pare că în sat a apărut o asociație dedicată frumoaselor zburătoare, purtătoare de felurite conotații în tradiția populară, numită Asociația Prietenii Berzelor.

Primul din aceste sate mari în care am ajuns plecând din Sibiu a fost Cristian… Era foarte populat și biserica sa era cu totul remarcabilă pentru mărimea și aerul ei de îngrijire desăvârșită. Regiunea era un câmp întins și bogat între două rânduri de dealuri cu păduri și pâraie care o brăzdau și, la mici distanțe, fântâni cu apă dulce din belșug… scria la 1824 Robert Walsh, capelan al ambasadei britanice la Constantinopol.

Amplasare și acces. Revenind la biserica fortificată, aceasta este amplasată chiar pe malul râului Cibin, pe marginea DJ 106E, ce se desprinde din drumul național către Orlat și Gura Râului. Adresa oficială este: Strada X, nr. 40, localitatea Cristian, județul Sibiu. Accesul se face pe poarta de sud, zilnic fiind program de funcționare, biletul costând doar câțiva leuți (între cinci și șapte).

Descriere. Parcăm autoturismul sub ziduri și ne îndreptăm spre poarta de acces în cetate. În 2012, când am vizitat interiorul, încă se desfășurau lucrări de amenajare și restaurare. Curtea largă ne întâmpină cu biserica monumentală plasată în mijloc și cu ziduri de piatră sprijinite de contraforți și prevăzute cu metereze. Două rânduri de ziduri și cinci turnuri (azi mai sunt doar 4) apărau biserica situată într-o regiune de câmp deschis. Cel care ne atrage atenția este Turnul octogonal, construcție de secol al XVI-lea, masiv, din piatră brută, adăpost pe timpul iernii pentru slănină – în timpuri mai recente; de aici pornea un tunel de salvare pe sub râul Cibin. Acest turn de colț îl vedem și din șosea ori de pe podul peste Cibin, martor tăcut al istoriei bisericii-cetate. Tot în curte se află și casa parohială ridicată la 1550 ce deține un element unic de arhitectură în România și printre puținele păstrate din Europa – este vorba despre amvonul ciumei. Atunci când cumplita molimă afecta populația, preotul retras în casa parohială ținea slujba de la acel gemuleț mic locuitorilor adunați în curtea bisericii.

Biserica este rezultatul mai multor transformări: de la o bazilică romanică mare, trece la stilul gotic, apoi la biserica-hală ce o vedem astăzi. Patronul bisericii este Sfântul Servatius, trăitor în secolul al IV-lea, considerat protector al lanurilor de cereale și al viilor. Turnul bisericii, prevăzut cu un acoperiș cu alte patru turnulețe colțuri, semnifica dreptul de judecată al cetății până la pedeapsa cu moartea. Interiorul răcoros are tavanul împodobit cu arce frânte și o culoare predominantă alb-gălbui – atât la pereți, cât și la mobilier. Altarul în stil baroc are drept icoană principală „Răstignirea lui Iisus”. Coloanele și ornamentele laterale completează decorul frumosului altar. Un amvon decorat cu un îngeraș pe acoperiș, candelabre elegante, o orgă deosebită, cu ornamente aurii și țevi strălucitoare, câteva firide cu mici statui – sunt singurele elemente de decor ce le întâlnim în biserică.

Un element spectaculos al vizitei în această biserică fortificată este ascensiunea în Turnul clopotelor, la aproximativ 63 m înălțime. Pentru a ajunge sus trebuie să te strecori pe un culoar îngust, pe trepte de cărămidă, piatră și lemn. Treci prin câteva încăperi, între etaje, și ajungi pe platforma clopotelor (acționate electric acum) și la mecanismul ceasului din turlă. Pe ferestre am văzut localitatea Cristian de la înălțime: casele specifice, râul Cibin, turnurile fortificației, munții în depărtare – o panoramă încântătoare.

Concluzii și recomandări. În vara aceasta ne-am oprit iarăși în fața bisericii fortificate pentru a admira monumentul ce a rezistat sute de ani în fața naturii și omului. Un proiect finanțat din fonduri europene – Patrimoniu și civilizația apei în Comuna Cristian – a produs ceva schimbări în comună din punct de vedere turistic: panouri informative, un frumos părculeț pe malul Cibinului (vis-a-vis de cetate), marcarea traseului tematic, etc. În comuna-sat se mai poate vizita: biserica ortodoxă „Buna Vestire”, Casa-muzeu (monument istoric de secolul al XIX-lea) și Casa Drotleff (posibil cea mai veche din zona Sibiului, secolul al XVI-lea). Saitul oficial al proiectului, traseutematic.comunacristian.ro, oferă mai multe amănunte interesante.

Datorită deschiderii autostrăzii o parte din localitățile situate de-a lungul drumului național și obiectivele istorice vor intra într-un con de umbră. Cine nu se grăbește, fiind în concediu ori în drum spre rude, mergeți pe vechiul drum și vizitați vechile biserici-cetăți săsești ori muzeele sătești – puteți fi surprinși de unicitatea unor elemente și de frumusețea peisajelor.

---

VIZUALIZĂRI: 2210 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI