Muzeul Universității din București

TIPĂREȘTE

Zilele trecute s-a desfășurat un eveniment cultural deosebit pentru viața academică bucureșteană, lucru subliniat de agențiile de presă și câteva televiziuni. În cadrul Facultății de Drept a avut loc reinaugurarea Muzeului Universității din București, într-un cadru festiv și cu participarea unei asistențe numeroase. Nu am știut de existența acestui muzeu până acum câteva zile când am citit în presă despre reinaugurarea din data de 16 iulie 2015, drept urmare mi-am făcut timp o oră pentru a fi prezent acolo.

Amplasare și acces. Muzeul este situat în Palatul Facultății de Drept, la parter, în aripa stângă. Adresa exactă este: Bulevardul Mihail Kogălniceanu, nr. 36-46. În fața clădirii se află stații ale mijloacelor de transport în comun (autobuzele 122, 137,138, 163, 268, 336, 601, N110, N116; troleibuzele 61, 69, 90, 91), iar în apropiere stația de metrou Eroilor. Accesul pentru publicul larg este gratuit, programul de funcționare fiind de luni-joi: 08.00-14.00, iar vineri: 08.00-12.00.

Ceremonia de reinaugurare. Înființat în 1967, în același spațiu de 130 mp ce îl ocupă și azi, muzeul a constituit locul unde s-au adunat mărturii valoroase ale dezvoltării învățământului superior românesc. Dacă prin anii 90 el ajunsese un loc prăfuit și ocolit de studenți, acum totul a fost schimbat. Timp de aproape un an de zile o echipă de istorici și arhitecți a lucrat la reamenajarea spațiului de expunere, după norme moderne, la selecția obiectelor valoroase, la marcarea punctelor celor mai importante din evoluția Universității din București. La festivitate a fost prezent Rectorul Universității (prof. univ. dr. Mircea Dumitru), Ministrul Educației și Cercetării Științifice (Sorin Mihai Câmpeanu), fostul rector și președinte al țării Emil Constantinescu, episcopul-vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul și prodecanul Facultății de Istorie conf. univ. dr. Florentina Nițu (ce este și curator al muzeului, alături de Eleonora Filip). A asistat un public numeros, după discursurile de rigoare, toată lumea a purces la vizitarea muzeului.

Descriere. Semnalizat corespunzător printr-o mică „firmă”, muzeul este format dintr-un mic hol și o încăpere mare. Holul este destinat muzeografului, cuprinzând un spațiu pentru o bibliotecă și un birou unde vizitatorii pot completa impresiile într-o carte de onoare. Încăperea principală, de dimensiune relativ mare, are centrul delimitat de un eșafodaj pătrat de schele metalice ce creionează un spațiu de expunere, atât pe pereții exteriori, cât și în nucleul central, și conduce vizitatorul către un traseu de vizitare circular, în jurul schelelor.

Deasupra intrării în camera principală a muzeului se află o copie a acvilei ce trona pe frontonul vechii clădiri a Universității (sculpturi realizate Karl Storck și distruse în urma bombardamentelor anglo-americane din aprilie 1944 – fragmente se mai pot vedea la Muzeul Storck) și drapelul original al Universității din București din anul 1864. Expoziția este organizată cronologic, începând cu înființarea Academiei domnești de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, trecând apoi la domniile fanariote care au susținut învățământul superior, apoi la momentul crucial din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ce a semnat decretul de înființare a Universității bucureștene.

Panourile și vitrinele aferente fiecărei epoci poartă următoarele denumiri:

• Academia Domnească din București

• Școala Lui Lazăr. Începuturile învățământului superior în limba română

• De la Academia Sf. Sava la Universitatea din București

• Înființarea Universității din București

• Evoluția Universității din București până la jumătatea secolului al XX-lea

• Facultatea de Științe

• Facultatea de Litere și Filosofie

• Facultatea de Drept

• Facultatea de Medicină

• Centenarul Universității din București

• Universitatea din București în timpul regimului comunist

• Universitatea din București după 1989.

Sunt expuse multe obiecte din cele peste 2800 aflate în patrimoniul muzeului; procesul de selecție a fost destul de greu și laborios, pentru a putea identifica exact piesele cele mai relevante pentru fiecare etapă de dezvoltare. În jurul nucleului central sunt expuse o serie de busturi și tablouri reprezentând diverse personalități ce au legătură cu Universitatea din București.

Să vă spun ce exponate mi-au plăcut, cu precizarea că toate sunt interesante, dar câteva chiar mi-au atras atenția:

1. Pisania clădirii mănăstirești de la Sf. Sava construită în 1776 de Alexandru Ipsilanti – pe locul ei se va ridica noul palat al Universității.

2. Acuarelă reprezentând un student valah.

3. Piatra fundamentală a clădirii Palatului Universității îngropată în 1857 și descoperită cu ocazia săpăturilor de reclădire de după bombardamentele din 1944.

4. Decretul de înființare a Universității din București semnat de Alexandru Ioan Cuza (4 iulie 1864).

5. Parafa lui Spiru Haret.

6. Toca purtată de Nicolae Iorga la ceremonia decernării titlului de Doctor Honoris Causa al Universității Oxford în 1930.

7. Frumosul jilț de lemn sculptat al rectorului Nicolae Iorga.

8. Diverse fotografii ale Universității, profesorilor și vieții studențești.

Se mai remarcă la panoul dedicat epocii comuniste mesajul adresat Muzeului Universității de Ceaușescu la vizita sa din 1969 și diploma de Doctor Honoris Causa a Universității din București acordată lui Nicolae Ceaușescu în 1972 (diplomă retrasă în 1989).

Am petrecut 40 de minute agreabile în compania unor momente istorice ale învățământului superior românesc, am privit la obiecte și fotografii aparținând unor personalități de excepție, am văzut exponate inedite. Vă invit să explorați acest muzeu pentru a afla lucruri noi.

---

VIZUALIZĂRI: 903 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI