Unul din minunatele obiective ale Istanbulului

TIPĂREȘTE

Istanbul, un oras plin de istorie, nu ca alte locuri nu ar musti de istorie dar aici se doreste si se reuseste a se pune in valoare toate aceste lucruri, din a transforma intr-o atractie un lucru banal, cum ar fi un cimitir, venind la pas din Marele Bazar spre Piata Sultanahmet, am avut curiozitatea sa intru intr-un astfel de cimitir, bine ingrijit, dealtfel, dar in cadrul caruia se afla si un restaurant cu o cocheta terasa, unde, in compania unor viziri, sultani si a multor altor inaitasi otomani, dusi la cele vesnice cu sute de ani in urma, sa stai si sa savurezi o cafea sau un ceai...

Un astfel de obiectiv, bine pus in valoare si promovat, e si Basilica Cisterna (Yerebatan Sarnic), cunoscuta si sub denumirea de Sunken Palace Cistern sau Yeerbatan Saray Sarnic sau Palatul Scufundat, un loc numai bun unde sa te racoresti intr-o calduroasa zi de iulie. M-am intrebat de multe ori de unde vine numele acestui imens rezervor subteran, construit acum mai bine de o mie cinci sute de ani, ulterioar aveam sa aflu ca numele acesteia vine de la numele unei piete publice mari, de pe primul Deal din Constantinopol, Bazilica Stoa, sub care aceasta a fost construita initial. Inainte de a fi transformata in cisterna, in acest loc se afla o mare basilica, construita intre secolele III si IV, in timpul Epocii Romane Timpurii, ca un centru commercial, juridic si artistic, aceasta a fost reconstruita de catre imparatul Ilius dupa incendiul din anul 476. Conform unor surse antice, imparatul Constantin a construit o structura care mai tarziu a fost refacuta si extinsa de catre Imparatul Iustinian dupa revoltele din Nika in 532, revolte ce au devastate orasul. Sunt dovezi istorice ce afirma ca 7000 de sclavi au lucrat la construirea cisternei, aceasta fiind cea mai mare dintre cele cateva sute de cisterne antice care se afla sub orasul Istanbul, e situata doar la 150 de metrii sud-vest de Hagia Sofia.

Normal ca in hoinareala noastra prin Istanbul, avem trecut in planul de bataie si aceasta atractie, aveam sa mergem chiar de doua ori, numai ca prima data am ajuns dupa inchidere, asa ca stanga-mprejur, notat orele intre care se poate vizita, coada-ntre picioare, si catre alte celea… A doua zi, in timpul regulamenar, ne asezam furmusel la coada de la intrare, intre noi fie vorba, e mult mai mica decat la alte obiective turistice din Istanbul, luam biletele si, gata, catre subteran! Imediat ce se coboara scarile, te izbeste o racoare placuta, in contrast cu zapuseala de afara, o lumina ce pare ireala si o muzica in surdina. In timp ce inaintezi pe podetele suspendate deasupra apei prin care se zbenguiesc o hoarda de carasi de diferite culori si marimi, incerci sa-ti imaginezi toata aceasta incinta plina cu apa adusa prin intermediul sistemului de apeducte (imi vine in minte replica din filmul Columna : Apeducte, nu!) ce aduc apa de la peste 40 de km departare, si asta acum aproape doua mii de ani! Un apeduct asemanator, apeductul din Valens, mai poate fi vazut si astazi in zona ce leaga cartierele Fatih si Suleymaniye, apeduct construit in anul 375… Mergand printre impozabilele coloane ce sustin tavanul cisternei (sunt 336 coloane ce au 9 metri inaltime, coloane ce se termina prin capiteluri construite in stil corintic si doric, dispuse pe 12 randuri a 28 de coloane fiecare, asezate la o distant de 4,90m intre ele), punand la incercare talentele fotografice ce incearca sa-si faca simtite prezenta in fiecare detinator de aparat de captat imagini, ajungem la unul din cele doua puncte de atractie ale cisternei, o coloana ce poseda o gaura in care se introduce degetul mare, iar de reusesti sa roresti mana 360 de grade, cu degetul in acea gaura, se zice ca negresit vei reveni pe aici… noi am reusit cu totii aceasta performanta, inca asteptam sa ne reintoarcem… Odata trecut de acest test, ne indreptam spre cealalta atractie, in capatul indepartat al rezervorului, in coltul de nord-vest, unde se sta la coada pentru a se face poze : cele doua sclupturi reprezentand-o pe Meduza, sclupturi provenite din templele antice romane si care sunt folosite ca baze pentru coloane. Meduza e o fosta muritoare al carei par a fost transformat in serpi de catre Zeita Athena, care era geloasa pe iubirea acesteia cu Perseu (ce ti-e si cu femeile astea!!!) si care detinea puterea de a transforma in stana de piatra pe oricine o privea (pe bune? , eu chiar m-am uitat atent in ochii ei!)

Se poate hoinarii in voie prin acest labirint, dand frau liber imaginatiei, dar, ca-n viata, cei frumos e ori scump ori e putin sau e al altuia, asa ca intr-un final ne indreptam spre iesirea ce ne duce pe o alta strada decat cea unde e intrarea, dupa ce urcam scarile de la iesire ne trezim iarasi in caldura inabusitoare de afara, in aglomeratia aparent haotica a Istanbulului, déjà gandindu-ne la urmatoarele obiective pe care urmam sa le vizitam…

Alegeri intelepte si vacante placute tuturor!

---

VIZUALIZĂRI: 1701 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI