ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 27.07.2015
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: POSEIDON
DATE SEJUR
JUL-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Scurtă călătorie cu bacul pe Dunăre

TIPĂREȘTE

Am călătorit prin România prin diferite zone, străbătând diverse forme de relief: câmpie, podiș, munte, pădure etc. Am parcurs mii de kilometri cu autoturismul, trenul și autobuzul. Pot pune la socoteală, dacă îmi permiteți, și zeci de kilometri parcurși cu tradiționala căruță. Toate excursiile, vacanțele ori city-break-urile presupun experiențe noi și uneori un dram de aventură. Vreau să vă spun câteva cuvinte despre trecerile cu bacul peste Dunăre, în drum spre litoralul românesc ori spre Delta Dunării. Pentru cine nu a fost în insulele grecești ori în Turcia (pe litoralul egeean) poate constitui o experiență nouă și interesantă. La noi sunt doar niște bacuri vechi, nu e vorba despre vreun fel de ferry-boat modern și elegant. Totuși călătoria pe Dunăre poate face parte din programul oricărei călătorii spre Marea Neagră, cu un impact deosebit mai ales asupra copiilor.

Dicționarul explicativ al limbii române din 2009 oferă următoarea definiție pentru bac: Ambarcațiune cu fundul și capetele plate, folosită pentru traversarea râurilor sau lacurilor de la un mal la altul sau pentru serviciile auxiliare ale unei nave; pod umblător. În ultimii ani am trecut de vreo 2-3 ori pe la Călărași - Ostrov, iar săptămâna trecută am ajuns și la punctul de trecere Brăila - Smârdan. Dacă la Călărași se aplică definiția de „pod umblător”, la Brăila ambarcațiunile seamănă mai mult cu un feribot.

Bacul Brăila – Smârdan. Acum câteva zile venind dinspre Buzău, spre Tulcea și apoi cu o scurtă oprire în stațiunea Mamaia, am hotărât să trecem cu bacul pe la Brăila. Trecerea se află în apropierea Portului Hercules, pe strada Vadul Ghecetului. Transportul este operat cu navele RomNav S. A. sub deviza: Drumul spre Delta Dunării trece pe la noi!. Pentru traversarea persoanelor, autoturismelor și camioanelor de mare tonaj sunt utilizate două bacuri mari de 300 tone (Chiciu și Oltișoru 1) și două mai mici de 25 tone (Vîlcele și Corsar).

Ajungem până în prânz la punctul de trecere din Brăila; aici autovehiculele sunt împărțite în două cozi: în dreapta autoturismele și eventual câte un microbuz urcă pe bacurile mici, iar în stânga camioanele, tir-urile, dubițele sunt îmbarcate pe cele două bacuri de mare tonaj. Întrucât în fața noastră erau multe camioane încărcate nu am mai avut loc pe primul bac și am fost nevoiți să așteptăm aproximativ 45 minute până la sosirea și debarcarea următorului vas.

Am făcut câțiva pași în jurul punctului de îmbarcare, am admirat pontonul și cele câteva ambarcațiuni staționate, în zare se înălțau macaralele portului. Există și o mică terasă de unde se poate cumpăra o gustare sau răcoritoare. Bacul Chiciu sosește la ponton, camioanele lungi încep debarcarea, vasul e cu vreo 30 cm mai jos decât pontonul astfel încât autovehiculele trebuie manevrate cu grijă pentru a nu atinge platforma. Pe măsură ce se golește ambarcațiunea urcă la nivelul pontonului.

În sfârșit urcăm primii pe ambarcațiune, suntem dirijați către o laterală, apoi putem coborî pentru a admira parcurgerea Dunării. Încărcarea autovehiculelor durează cel puțin 30 minute, ele fiind aranjate pe platforma bacului în funcție de spațiul disponibil și de greutate.

Până la plecare explorez vasul Chiciu – pe o plăcuță se află câteva informații: este vasul numărul 1 construit în anul 1967 la Șantierele navale Oltenița. Deci 48 ani de serviciu pe Dunăre... și încă rezistă. La tribord (partea dreaptă a vasului) se află o ușă grea prevăzută cu hublou prin care intru în „salonul pasagerilor” – de fapt doar o mică cameră dotată cu două bănci de plastic și într-un colț toaleta. Pasagerii preferă însă să stea pe platforma din spatele vasului (la pupa) ori în cele două prove ce spintecă apa Dunării. Aștept plecarea... un huruit zguduie întreaga ambarcațiune, au pornit cele două motoare Volvo Penta ce pun în mișcare marele bac. Apa bolborosește puternic sub acțiunea elicelor, ușor ne îndepărtăm de ponton. Dunărea e liniștită, o briză ușoară ne atinge fața, stoluri de pescăruși se ridică de pe o mică plajă.

Ajungem în mijlocul Dunării, urc în castelul navei pe o ușă de la babord (partea stângă a vasului) apoi pe o scară de fier abruptă. Sus pe platformă se află cabina de comandă, coșurile de evacuare de la motoare, proiectoare, două bărci de salvare. Peisajul e superb de la înălțime: zăvoaie pe mal, pescăruși pe mici plaje de nisip, macarale în port, case înecate în verdeață în Smârdan, bărci mici. Căpitanul conduce ambarcațiunea prin intermediul unor comenzi moderne (manete, butoane); vechea timonă (roata de lemn cu ajutorul căreia se manevrează cârma) tronează în mijlocul cabinei, ca o amintire a vremurilor de început. Totul se derulează foarte repede, traversarea durează doar 10-15 minute – trebuie doar să te integrezi în peisaj, să simți briza Dunării și plăcerea unei traversări pe apă. Coborâm de pe bac și ne continuăm drumul spre Tulcea – superbă această bucată din E87 (DN 22) ce trece pe lângă Munții Măcinului și smârcurile pline de nuferi ale Dunării Vechi (Brațul Măcin).

Bacul Călărași – Ostrov. Utilizat ca variantă pentru drumul spre stațiunile românești de la Marea Neagră, mai ales când autostrada nu era încă gata, acest bac este de asemenea un prilej de plimbare și de admirare a frumuseții fluviul Dunărea. Venind dinspre București pe Autostrada Soarelui, după aproximativ 100 km cotim dreapta spre Călărași, traversăm orașul și ne îndreptăm spre zona Chiciu unde se efectuează îmbarcarea. Traversarea din această zonă se face cu ajutorul unor platforme împinse de remorchere; de obicei circulă 2-3 astfel de bacuri, ce fac curse destul de des.

Noi ne-am îmbarcat pe platforma împinsă de remorcherul Cardinal, care parcurge traseul în aproximativ 20 de minute. Pe celălalt mal se află tras la alt ponton remorcherul Plaiul Viilor. Pasagerii coboară din autoturisme și privesc spre vegetația abundentă dinspre Ostrov și plajele de nisip populate doar de păsări. Remorcherul face față cu stoicism curentului fluviului, fum negru iese continuu pe coș, autoturismele stau aliniate gata de start pe platforma metalică. Șiruri de blocuri ne arată prezența unui oraș – este Silistra, oraș bulgăresc. Debarcarea se face chiar în apropierea graniței dintre cele două țări.

Dincolo de localitatea Ostrov, celebră pentru podgoriile sale, ne așteaptă frumusețea tărâmurilor dobrogene. Pe această șosea ne așteaptă numeroase obiective turistice: insula Păcuiul lui Soare (cetatea bizantină Vicina), Mănăstirea Dervent, Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei (localitatea Ion Corvin), cetatea de la Adamclisi (și muzeul arheologic), Monumentul Tropaeum Traiani și multe altele. Amănunte interesante găsiți aici traseeostrovadamclisi.jud ... ice-culturale-3, pe saitul proiectului intitulat „Visul Împăratului Traian”.

Recomand trecerea cu bacul peste Dunăre în drum spre litoral ori cu ocazia vreunei excursii în Dobrogea pentru farmecul transmis de bătrânul fluviu, peisaje ori „aventura cu vaporul” oferită celor mici. Costurile sunt mai mari decât trecerea de la Fetești iar timpul pierdut la traversare mai mare. Condiția principală este să nu vă grăbiți, să aveți prevăzute în plan și vizitarea altor obiective de pe aceste trasee alternative și să nu fiți critici cu micile deficiențe – sunteți în concediu!


[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 27.07.15 14:21:36
Validat / Publicat: 27.07.15 18:42:19
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRIN şi PENTRU ROMÂNIA.

VIZUALIZĂRI: 6875 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

10 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P18 Peisaj dunărean - Brăila.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 22700 PMA (din 24 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

10 ecouri scrise, până acum

webmasterX [27.07.15 18:42:08] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă România!" (deja existentă pe sait)

nickro [27.07.15 18:49:18] »

Apropo de bac pe Dunare, noi tocmai am trecut, de curand, de la Zimnicea, in Bulgaria, la Svistov. La ora 9 eram singura masina de pe vas (nu prea modern, nici acesta), ca sa vezi trafic infernal!

irinad [27.07.15 19:42:21] »

@tata123 - Interesantă povestea ta despre bacuri. Într-adevăr, cei care au făcut cunoştinţă cu ferry-boat-urile din Grecia şi Turcia, vor avea un şoc la vederea bătrânelor bacuri româneşti. Aşa am păţit în 2009 când ne-am întors din Bulgaria, Balcic, vrând să ajungem la Călăraşi la rude, am luat-o prin Dobrich, spre Silistra. Când am văzut cum arăta bacul care urma să ne treacă fluviul, mi-a fost cam frică să ne urcăm pe el, dar nu aveam încotro. A fost o experienţă de care-mi voi aminti toată viaţa.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dan&Ema [27.07.15 23:44:50] »

Superbonus!

saptamana asta e posibil sa trec Dunatea pe la Braila pentru o intentie de vizitare a mai multor obiective dobrogene

Asta dupa ce ma intorc din zagreb de unde scriu acum

tata123 🔱 [28.07.15 03:54:35] »

@all - Mulțumesc pentru lectură și voturi. Traversarea cu bacul e o mică plimbare cu un fel de vaporaș. E o pauză în drumul nostru spre vacanță ori spre diverse obiective turistice, o pauză relaxantă pe apă. Bacul poate fi un obiectiv turistic în sine, îl putem „bifa” ca obiectiv atins în drum spre frumoasele mănăstiri dobrogene ori spre siturile arheologice romano-bizantine.

Traversarea cu bacul înseamnă în verile caniculare un strop de răcoare, o adiere de vânt, o batere de aripi etc. Nu ai timp să te plictisești călătoria însemnând un maxim 20 de minute.

elviramvio [29.07.15 15:20:39] »

@tata123 -

Am mers pe bac intr-o perioada "istorica", intai Calarasi-Ostrov, frecvent caci mergeam la socri, traseul frumos i-l plateam pe vremea aceea cu cozi lungi de asteptare, apoi pe la Braila traversam caci parea acceptabil fata de Galati, venind de la Constanta, de acasa spre serviciu la Galati. Din cate stiu, nu 100%, acum tot varianta Braila e preferata, bacuri micute si curse dese. Adevarat? Poate fac in toamna asta o aducere aminte la fata locului a unui soi de naveta din 1982-"83.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
tata123 🔱 [30.07.15 10:24:33] »

@elviramvio - Mulțumesc pentru lectură. Cursele de la Brăila la Smârdan sunt destul de dese, cel puțin una pe oră. Există 4 bacuri - două mai mari pentru camioane și dubițe și două mai mici pentru autoturisme și microbuze. Chiar ieri s-a difuzat la tv un reportaj despre nivelul scăzut al Dunării și apariția unor insule de nisip în mijlocul fluviului. Acest lucru a condus la o manevră de ocolire de vreo 400 m astfel că bacurile au ceva întârziere.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
elviramvio [30.07.15 15:02:00] »

@tata123 -

Multumesc, poate pana in septembrie ploua.

crismis [01.08.15 09:32:52] »

@tata123: Nu trebuie ocolit nici bacul de la Galati. In ultima vreme, am trecut Dunarea de mai multe ori si pe la Braila, si pe la Galati. Ambele traversari dureaza cam la fel, in jur de 15 minute (ba mi s-a parut ca bacurile de la Galati au viteza mai mare). Depinde unde ai treaba, din punct de vedere geografic.

Noi, galatenii, folosim bacul de la Galati cand vrem sa mergem la Tulcea si pe cel de la Braila pt Constanta. Ambele drumuri care urmeaza, in Dobrogea, sunt superbe!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
tata123 🔱 [01.08.15 11:07:49] »

@crismis - Bineînțeles că se poate utiliza și bacul de la Galați. Nu l-am pomenit în articol deoarece nu am traversat niciodată Dunărea pe acolo. Am observat însă autovehicule venind de acolo și intrând pe drumul de Tulcea.

Traversarea cu bacul ne face să conștientizăm mai mult măreția fluviului Dunărea decât o trecere în viteză peste un pod.

Mulțumesc pentru lectură.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
6 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, Dan&Ema, elviramvio, irinad, nickro, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă România:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.055710077285767 sec
    ecranul dvs: 1 x 1