ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 09.07.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUN-2015
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
95.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

În jurul oraşului Pucioasa

TIPĂREȘTE URM de aici

Dacă vă aflaţi la Pucioasa pentru tratamente balneo sau dacă sunteţi doar în vizită, amintiţi-vă că împrejurimile sunt atrăgătoare, poate chiar şi mai atrăgătoare decât oraşul în sine. Am descoperit acest aspect la plecare când timpul şi vremea - generoase atunci cu noi - ne-au îndemnat să căutăm şi alte locuri despre care citisem că au a ne arăta adevărate minuni ale naturii.

Trovanţii de la Bela-Diaconeşti

Pârâul Bizdidel, afluent al râului Ialomiţa care udă mai multe sate dâmboviţene, este un firicel de apă posibil de trecut la picior, sărind din piatră în piatră. După ploi abundente vine învolburat, umplând toată valea şi inundând malurile. Atunci când apele sunt retrase, în prundişul albiei pot fi identificate pietre rotunjite, de diferite mărimi, ce reprezintă - conform specialiştilor - forme spectaculoase de concreţionare a nisipului, de dimensiuni care pot atinge 2 m diametru, formate în flişurile şistose cu marnocalcare oligocene.

Trovanţii, aceste pietre sferice, elipsoidale sau cilindrice, se găsesc pe teritoriul României în mai multe locuri, cel mai renumit fiind cel din Costeşti - Vâlcea unde s-a amenajat chiar şi un muzeu al trovanţilor. Pentru că încă nu am fost la Muzeul Trovanţilor din Costeşti, cunoscând că şi zona Bela-Diaconeşti din Dâmboviţa poate satisface curiozitatea noastră în această privinţă, am cercetat valea Bizdidelului la fiecare pod pe care îl traversam. În albia pârâului, mai ales în porţiunile mai apropiate de sate, se pot vedea mai puţini trovanţi şi nicidecum de dimensiuni impresionante. Mai lesne găseşti aceste pietre mari, sferice, la porţile gospodăriilor, sătenii folosindu-le fie ca decor, fie ca scaun-buturugă pe care se aşează la taifas cu vecinii. Unii au avut fantezia de a le vopsi, lucru cam neinspirat în opinia mea. Albaştri, galbeni, albi şi chiar roşii, trovanţii din Bizdidel colorează multe intrări în curţi.

Sub privirile consternate ale soţului meu care a rămas sus, fumând, în aşteptare, pe scările de ciment, bine făcute, ale podului aflat la ieşirea din satul Bezdead, am coborât până la apa Bizdidelului căutând şi fotografiind trovanţii. Ataşez câteva imagini.

Malul de răsună - Bezdeab

La ieşirea din localitate, de pe pod, în partea stângă, creasta muntelui se surpă brusc lăsând la vedere toată stratificarea stâncoasă a pământului. Aceasta este imaginea care apare în cele mai multe dintre publicaţiile turistice pentru că de aici "Malul de răsună" se poate fotografia cel mai bine. Doar câteva cabluri de înaltă tensiune care traversează valea taie din firescul naturii.

La Bezdead sunt mai multe astfel de maluri stâncoase, spectaculoase şi nemaivăzute (cel puţin de noi). Am oprit să privim, să ne minunăm şi să fotografiem. Eram chiar lângă gardurile gospodăriilor ţărăneşti şi - fiind duminică - erau oameni pe la porţi. Am intrat în vorbă cu ei şi am cerut permisiunea de a fotografia peste gard când un bătrânel amabil ne-a invitat să intrăm în curte ca să privim malul mai de aproape. Lătraţi de doi câini supăraţi că le-am încălcat intimitatea, prin curte şi prin grădină, am fost conduşi până sub malul abrupt. Fantastice imagini! Am privit extaziaţi această minunăţie a naturii în timp ce-l ascultam pe bătrânel istorisind că el acolo s-a născut şi acolo a trăit toată viaţa. Ne-a spus că muntele este aşa dintotdeauna, iar din stânca foarte dură nu cad bucăţi nici după ploi. Ne-a arătat locurile în care corbii îşi fac cuiburi, au pui şi-i învaţă să zboare.

De ce a fost denumit "Malul de răsună"? Pentru ecoul răspicat şi multiplicat pe care îl generează. Se spune că malul este ca un telefon fără fir. N-am putut încerca ecoul. Din loc pustiu, de pe pod, peste valea largă, puterea glasului meu n-ar fi impresionat muntele câtuşi de puţin, iar din sat, mult mai aproape dar cu oameni pe la porţi, mi-a fost jenă să încerc. Cineva mi-a spus că ecoul este mai perceptibil seara, probabil pentru că zgomotele diurne se mai potolesc atunci.

Documentaţiile turistice spun că drumeţiile spre Bezdead, având ca punct de plecare oraşul-staţiune Pucioasa, îşi au începuturile încă din vremea lui J. A. Vaillant care, sosit la băi, a vizitat satul întrebând la han de Maria cea cu cosiţe aurii care-l inspirase pe Cezar Bolliac să scrie balada ”Maria din Bezdet”. Sosit la Bezdead în 1839, J. A. Vaillant a urcat la "Malul de răsună", loc unde se manifestă un fenomen rar: ecoul multiplu. Cu gândul la întemniţaţii de la Mărgineni, J. A. Vaillant a scandat cuvântul "libertate" ascultându-i ecoul multiplu, ca un cor al mulţimilor.

Acestor două minuni ale naturii aş mai adăuga şi alte "minuni" omeneşti, mai bine zis locuri în care să te minunezi, pe care le poţi vedea în jurul oraşului Pucioasa.

Cetatea Sfântă a Noului Ierusalim

Despre acest lăcaş de credinţă, plin de mistere şi necunoscute, nu pot scrie prea multe pentru că nu l-am vizitat. De altfel aici nu are acces oricine. Nici chiar cei din comunitatea lor de credinţă nu pot intra oricum şi oricând, ei trebuind să respecte o listă de canoane foarte stricte. Atrasă de acest lăcaş în aparenţă ermetic şi mai ales de arhitectura cu simbolistica ei deosebită pe care o admirasem în câteva imagini, fără gândul că voi putea pătrunde în interior, am vrut să văd şi să fotografiez Cetatea Sfântă a Noului Ierusalim.

Deşi diverse surse informează că acest lăcaş este amplasat în Pucioasa (Str. Glodeni Vale, nr. 65 B) localnicii pe care i-am întrebat cum putem ajunge acolo, nici nu ştiau de existeţa lui. Proprietarul pensiunii la care am fost cazaţi ne-a indicat direcţia spre satul Glodeni, iar acolo, din om în om, tot întrebând, am ajuns la poarta falnică de la Cetatea Sfântă a Noului Ierusalim. Am fotografiat-o, iar printre elementele ei decorative, am surprins şi câteva imagini din curte.

Probabil că o cameră de luat vederi amplasată discret pe undeva mi-a trădat prezenţa pentru că - din cer sau din pământ, într-o linişte absolută - lângă mine a apărut un om. Bătrân, cu barba albă şi îmbrăcat precum strămoşii noştri daci, cu glăsuire blândă şi domoală, omul a intrat în dialog cu mine vorbindu-mi despre ei şi despre comunitatea lor creştină de rit vechi. În final m-a invitat să accesez internetul pentru că pe pagina lor pot găsi mai multe amănunte.

Acasă, dând curs sugestiei sale, am aflat că Cetatea Sfântă a Noului Ierusalim a fost zidită în anul 1992, într-o perioadă de numai trei luni, biserica îndeplinind toate rânduielile canonice necesare sfinţirii ei ca lăcaş de cult ortodox creştin. Biserica are treizeci şi trei de cupole simbolizând anii pământeşti ai Domnului Iisus Hristos şi douăsprezece uşi simbolizând împlinirea proorociei de reîntoarcere la Dumnezeu a celor douăsprezece seminţii ale lui Israel.

Cum spuneam, aici nu are acces oricine. Nici chiar ei. Viaţa lor se desfăşoară ceva mai la deal, într-un loc în care sunt mai multe clădiri anexă pe care nu le-am văzut, dar în care pot fi primiţi şi oaspeţii.

Aşezămintele interreligioase - Vulcana Băi sunt alte ţinte dâmboviţene care suscită curiozitatea turistului actual. Dar, despre acestea nu voi relata nimic acum pentru că am făcut-o deja într-un articol anterior.

Şerbăneşti, cândva sat, actualmente un cartier al oraşului Pucioasa, găzduieşte Biserica cu clopotniţă. Având hramurile Sf. Voievozi Mihail şi Gavril şi Sf. Nicolae, biserica înălţată în 1806 şi restaurată în 1894, a fost declarată monument istoric. Nu intenţionam să ajungem aici, dar în rătăcirile noastre, am trecut pe lângă ea. Am oprit, am intrat prin turnul clopotniţă şi am ajuns în curtea cu cimitirul satului în care - la iniţiativa preotului şi a învăţătorului - a fost amenajat un cimitir simbol, cu cruci identice, care poartă numele eroilor din Şerbăneşti dispăruţi pe fronturile celui de-al doilea război mondial.

În încheiere aş vrea să adaug că din Bezdead drumul urcă abrupt şi devine pietros. Am aflat că numai după câţiva kilometri este din nou asfaltat, iar dacă te încumeţi să-l străbaţi, ajungi foarte curând la Breaza. Ne-ar fi încântat încheierea în circuit a traseului nostru de weekend, dar cum în Breaza nu ne mai atrăgea nimic pentru că tocmai fuseserăm acolo, am evitat aventura drumului forestier şi toate capcanele lui. Aşadar, întoarcerea noastră la Bucureşti a fost tot prin Pucioasa şi Târgovişte. Drumul cunoscut e drumul cel mai bun.


[fb]
---
Trimis de iulianic in 09.07.15 19:26:23
Validat / Publicat: 10.07.15 00:26:20
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în PUCIOASA [DB].

VIZUALIZĂRI: 5298 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

8 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P02 Bezdead - "Malul de răsună" văzut din grădina unui localnic.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 25400 PMA (din 26 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

8 ecouri scrise, până acum

tata123 🔱 [10.07.15 09:28:18] »

@iulianic - Cât mă bucur că ați ajuns în această zonă atât de frumoasă, aflată destul de aproape de Capitală. Ați concretizat ideea exprimată în luna mai destul de repede. Zona despre care am scris și eu este liniștitoare și încărcată de peisaje naturale.

Îmi pare bine că ați putut vedea și trovanți, dar cu siguranță cei de la Costești-Vâlcea sunt mai impresionanți și mult mai mari.

mariana.olaru CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.07.15 09:34:35] »

Pentru că, fără echivoc, cea mai frumoasă parte a vieţii mele am trăit-o la Pucioasa, ca una care am locuit acolo din clasa a V-a, până în clasa a IX-a, am urmărit serialul tău cu mare plăcere şi cu o nostalgie greu de descris în cuvinte.

Mi-au fost foarte familiare multe din obiectivele despre care ne-ai povestit şi pe care nu le-am mai văzut din vremea copilăriei, atunci când cutreieram fără frică, pe jos sau cu bicicleta, toate satele şi cătunele din jurul oraşului.

Am mai trecut prin Pucioasa, în drum spre Sinaia, dar n-am oprit măcar o dată. Casa in care am locuit nu mai există, iar şcoala generală şi liceul de care mă leagă nu numai amintirea primei iubiri, dar mai ales conştiinţa că întreaga fundaţie a culturii mele generale acolo s-a pus, nu se află în zona de trecere a principalei artiere rutiere. Aşa încât, chiar mă întrebam deunăzi, cum vor fi aratând azi sau dacă mai există. Şi iată că fotografiile postate de tine mi-au dat în bună parte răspuns. Cu tristeţe am descoperit că liceul teoretic la care am învăţat, unul din fruntaşele pe ţară prin anii 60, cu un procent de admişi la facultate de peste 60% din absolvenţi şi cu echipe de baschet şi handbal campioane în Divizia şcolară, este acum un liceu tehnologic, probabil unul ca multe altele dintre cele de la care se culeg "perle" la bacalaureat.

Şi totuşi, oraşul nu a murit, ba chiar l-am descoperit graţie ţie, în haine noi, spre deosebire de multe alte staţiuni balneare care s-au ruinat. Probabil pentru că băile cu pucioasă sunt unice în ţară prin substratul şi efectul lor terapeutic.

Îţi mulţumesc pentru această frumoasă aducere aminte şi pentru promovarea turistică a oraşului copilăriei mele!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.07.15 10:04:16] »

@tata123 - Ceea ce ai scris despre zona Pucioasa a fost pentru mine o sursă de inspiraţie, dar şi un îndemn la călătorie. Aşadar, îţi datorez duble mulţumiri.

Când se apropie vremea bună, vremea călătoriilor, deja ştiu unde aş vrea să merg. Totul este să prind momente în care şi soţul meu este disponibil. Şi când spun asta mă refer la călătorii scurte, de weekend.

Pentru că am văzut imagini şi filmuleţe cu trovanţii din Costeşti - Vâlcea, cei din valea Bizdidelului mi s-au părut mai mult o reclamă turistică. Parcă erau mai mulţi pe la porţi şi prin ţarcurile găinilor decât în albia pârâului. Cât despre trovanţii din Costeşti - Vâlcea ştiu sigur că îi voi vedea, dar nu ştiu când.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.07.15 10:28:46] »

@mariana. olaru - Mă bucur că cel de-al 100-lea articol al meu despre România spune câte ceva despre zona în care aţi trăit cea mai frumoasă parte a vieţii dumneavoastră.

Am remarcat că liceul din Str. Olănescu este o clădire veche. În faţă, la vedere, circular, stă scris cu litere mari, de metal, LICEUL TEHNOLOGIC PUCIOASA (vezi P19 din "O zi în Pucioasa"). Tot în faţă este în curs de amenajare o zonă probabil pentru festivităţi, iar în spate este platforma cu pista de zbor şi muzeul aviatic de care localnicii sunt atât de mândri. În oraş, chiar lângă Hotel Ceres, un panou mare face cunoscut acest muzeu care - din păcate - nu se poate vizita oricum şi oricând.

mariana.olaru CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.07.15 10:36:40] »

Felicitări pentru centenar şi la mai multe! Mulţumesc şi pentru informaţiile în plus. Muzeul aviatic este ceva nou pentru mine

Lucien [30.05.17 09:10:36] »

Superb articolul și fotografiile. Scris ușor ca o poveste. Am ajuns aici urmând indicațiile lui @tata123 care a prezentat de curând stațiunea Pucioasa, în căutarea unor informații suplimentare despre biserica și secta Noul Ierusalim. Surprins, neplăcut, de aspectul ermetic al sectei. Un grup religios ”disident” cum pare a fi Noul Ierusalim ar trebui să-și promoveze imaginea și, în concluzie, să aibă o deschidere largă. De asemenea, mi-a plăcut că nu ai dat trovanților un caracter mistic. Aceste concrețiuni grezo-calcaroase au bunul obicei de a crește milimetru cu milimetru de-a lungul mileniilor, proprietate speculată uneori de doritorii de treburi paranormale. Un loc cu trovanți frumoși, văzuți de mine, este pe Dealul Feleacul (la intrarea în Cluj dinspre Turda). Tot în legătură cu travanții, nu orice bolovan rotunjit din albia râului (așa cum ai fotografiat) este trovant. Trovanții au o structură concentrică, de creștere. ”Malul de răsună” arată foarte bine, dar mă gândesc (mi se întâmplă uneori) că pentru un ecou multiplu trebuie să existe un alt mal opus (sau ceva asemănător) pentru-ca sunetul să aibă reflexii dintr-o parte în alta.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [30.05.17 21:17:55] »

@Lucien: Mulțumesc pentru vizită și aprecieri! Nu mă așteptam ca după atâta timp articolul meu să mai fie citit de cineva.

Da, gruparea religioasă Noul Ierusalim - putem să-i spunem și sectă - are un caracter ermetic. În biserica lor cea frumoasă nu intră nici măcar ei, cu toate astea un soi de promovare își fac. Au site (aveau în vremea când am fost eu acolo), chiar bătrânul de la pază mi-a vorbit despre el. Avea omul acela un fel de a vorbi… molcom, frumos. Vorbea despre credința lor fără a fi agresiv, fără a încerca să te facă un adept al lor sau al ideilor lor.

"Malul de răsună" a fost pentru mine o surpriză cât se poate de frumoasă. În zonă chiar există maluri opuse și poate că ecourile multiple se formează dacă o spun ghidurile și dacă și localnicii o confirmă. Eu însă nu am avut cum experimenta.

Cât despre trovanți... au fost sub așteptările mele. Pozele prezentate în ghidul turistic pe care îl aveam arătau cu mult mai spectaculos. Nu aveam cum să dau vreo tentă mistică unor pietre rotunde pe jumătate scufundate în râu sau celor vopsite, de la porți. Aștept momentul când îi voi vedea pe cei de la Costești și poate pe cei din Dealul Feleacului. Dacă voi avea vreun simțământ ciudat, voi povesti.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
Dan&Ema [05.06.17 08:34:41] »

@iulianic:

Vom ajunge si noi peste cateva saptamani aici astfel ca acest articol ne va ghida si indruma prin locuri pitoresti pe care de mult doream sa le vizitam.

Felicitari pentru articol.

Referitor la Noul Ierusalim este o poveste contradictorie in care este implicata o secta dubioasa.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Dan&Ema, iulianic, Lucien, mariana.olaru, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă zona Pucioasa:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.094151973724365 sec
    ecranul dvs: 1 x 1