O după amiază plăcută în orașul lui Constantin cel Mare

TIPĂREȘTE

- Iubito tu ai parolat calculatorul?

- Da, dragă.

- Și care e parola?

- Data nunții noastre.

- ... La naiba. :(

Mi-am amintit de această glumă care a circulat pe FB, când tovarășa mea de dus greutăți în viață m-a întrebat aproape de sfârșitul lunii aprilie:

”- Dragă, știi ce eveniment deosebit va fi în luna mai?”

”- Ăăă... 40 de ani de căsnicie”, răspund eu cu oarecare întârziere (aproape că uitasem :)) ).

”- Păi, mai este timp”, zic eu, ”până atunci să ne gândim la invitați și ce pregătire implică un astfel de eveniment.”

”- Nu trebuie nicio pregătire, pentru că vreau să sărbătorim undeva în Bulgaria”, mă corectează soția.

Cum ideea unei călătorii mi-a surâs întotdeauna, deschid imediat calculatorul să văd ce-mi oferă booking-ul în materie de cazări pe luna mai 2015. În timp ce mă rugam de bătrânul meu PC ”să facă ochi” îmi vine pe loc o idee: ”ce-ar fi să mergem în Macedonia?” Citisem câteva review-uri despre această destinație și intenționam să fac un sejur aici, dar încă nu eram hotărât. Acum s-a ivit această ocazie și m-am decis imediat.

Ca punct final, și locul unde să sărbătorim evenimentul, am hotărât să fie Ohrid, poate cel mai frumos oraș din Macedonia. De regulă nu-mi place să mă întorc pe același traseu, așa că la ducere am hotărât să mergem prin Serbia, iar la plecare prin Bulgaria. Și dacă tot treceam prin Serbia, musai trebuia să vizităm și un oraș. Am ales ca acesta să fie Niș pentru că era cel mai mare și mai aproape de pe traseul nostru. Am găsit și o cazare bună aici și la data stabilită am purces la drum.

Dacă drumul până la Craiova, destul de bun, îl știam, ne-a surprins în mod plăcut cel până în Calafat; asfaltat de curând în cea mai mare parte și cu porțiuni în care încă se mai lucrează. Vama Calafat-Vidin am trecut-o în cinci minute, se face control doar pe o parte a vămii. Vigneta am cumpărat-o de la casa de schimb valutar situată pe partea bulgărească a vămii. Am plătit FIX 5 euro și mi s-a dat chitanță.

După ce am trecut fără probleme granița bulgaro-sârbească, am rămas surprinși să mai mai fim opriți la încă o barieră și nu știam de ce. Am observat că un alt turist, aflat în fața noastră, cumpărase vignetă și m-am dus la gheretă să explic că eu am așa ceva și e lipită pe parbriz. Omul, care știa să vorbească în limba română, mi-a explicat că nu este suficient și că trebuie să prezint codul de bare ca să pot fi înregistrat.

Ajunși în orașul Niș ne-am cazat rapid și după o mică și binemeritată odihnă am ieșit să vizităm cele câteva obiective pe care ni le propusesem încă de acasă. Avantajul nostru a fost că am avut cazare foarte aproape de centrul turistic și l-am putut vizita cu pasul. Nu am avut așteptări prea mari în legătură cu acest oraș, colega ariciu ne-a atras cumva atenția în acest review de calitate. Totuși, consider că merită o cazare de tranzit aici, noi chiar am petrecut o după amiază frumoasă și ne-am simțit foarte bine.

Situat pe malurile râului Nisava, la aproximativ 250 de km de Belgrad, orașul Niș este al treilea ca mărime din Serbia (după capitală și Novi Sad) și unul dintre cele mai vechi orașe din Balcani. Geografic este situat în sudul Serbiei, la intersecția drumurilor principale dintre Europa Centrală, Turcia și Grecia. Mai este numit și orașul lui Constantin cel Mare fiind locul de naștere al celebrului împărat al Imperiului Roman și fondator al orașului bizantin Constantinopol. Este un centru universitar important, dar și unul industrial puternic. În ultimul timp a devenit cunoscut și ca un centru turistic de primă mână frecventat anual de tot mai mulți turiști.

Principalele obiective turistice din Niș se află în stânga și dreapta podului Kralija Milana (Regele Milan.) Vizita noastră a gravitat în jurul acestui pod, pentru că este situat în zona centrală și turistică a orașului.

Construită în perioada ocupației turcești (primele decenii ale secolului XVIII), Fortăreața este principalul punct de atracție din Niș. Deși multe din construcțiile din interior au dispărut cu timpul, această Fortăreață, construită de turci pe locul unor ruine antice și medievale, reprezintă unul din monumentele cele mai importante și cele mai bine conservate din Balcani.

Intrarea în Fortăreață se face chiar de pe pod prin Poarta de Sud, una din cele 4 porți ale edificiului, numită Poarta Istambul. Accesul este liber și se pot vizita majoritatea rămășițelor istorice romane și bizantine rămase din perioada dominației turcești. Chiar la intrare, pe stânga, se poate vedea clădirea unei vechi băi turcești (Hammam), astăzi transformată într-un restaurant modern. Tot pe stânga se află Poarta de vest sau Poarta Belgrad care este închisă din și înspre interiorul Fortăreței. Aceasta găzduiește un muzeu, o colecție de artă și un restaurant cu o terasă în față. În spatele porții, în afara Fortăreței, se găsește Pijaca Tvrdava (Piața Cetății), un bazar turcesc autentic cu o mulțime de tarabe înșirate de parte și de alta a unor frumoase alei. Pe lângă această poartă, pe niște trepte, se poate urca pe zidul înalt de 8 metri al Fortăreței, de unde avem imagini panoramice ale orașului.

În plimbarea noastră relaxantă în vastul teritoriu al Fortăreței am întâlnit și o moscheie cu minaretul căzut, Moscheia Bali Bey, iar alături ruinele unei vechi străzi bizantine. Pe un panou din fața moscheii este specificat că aceasta a fost construită în anul 1521 și este singura rămasă în picioare din cele 10 câte a avut la început Fortăreața.

Mai departe am dat de un loc cu pietre funerare adunate frumos într-un lapidariu, iar printre alei, și la umbra unor copaci seculari, am admirat rămășițe de coloane romane, rămășițele unei vechi temnițe turcești, un arsenal depozit de arme turcești sau alte elemente arhitecturale romane sau bizantine. Un punct de interes al Fortăreței îl constituie Monumentul lui Milan Obrenovici dedicat fostului rege sârb, care în treacăt fie spus s-a născut în orașul Mărășești din Moldova noastră.

Este o piață cochetă și plină de turiști ce se află în fața Fortăreței, pe malul stâng al râului Nisava. Pe lângă numeroasele terase și magazine am remarcat aici o statuie înaltă, Monumentul Eliberatorilor Niș-ului, construită din marmură neagră și având în partea de sus un călăreț cu un stindard în mână. În apropiere se află o frumoasă fântână din granit numită Fântâna lui Cair, clădirea primăriei, iar în partea vestică a pieței o sinagogă.

Mergând în prelungirea pieței prin Centar Grada am întâlnit o frumoasă clădire de culoare albă ce a aparținut lui George Karadjordjevic, un principe foarte iubit de poporul sârb. În clădirea construită la începutul secolului XIX a fost închis timp de 15 ani, în mod abuziv, de fratele său mai mic.

Se află în apropierea vilei descrisă mai sus și este o clădire din piatră construită în secolul XIX. Este vizitată de turiști, pentru că aici se află trupul cunoscutului personaj Nicolai Rayevski (Contele Alexei Kirilovich Vronski) din romanul lui Lev Tolstoi, Anna Karenina.

Tot în Centar Grada am întâlnit cel mai vechi cartier din Niș populat cândva cu meseriași ca tinichigii, fierari, argintari sau alți artizani. Construit în secolul XVIII cartierul mai păstrează unele case vechi ce au aparținut acestor meseriași din perioada de dominație otomană. Astăzi în locul clădirilor dispărute au apărut unele noi și o mulțime de cafenele, terase și buticuri. Aici am poposit și noi la o terasă și am făcut niște poze haioase alături de doi ”consumatori” de rakija sârbesc. (P18)

Acest obiectiv este situat la vreo 4 km de Fortăreață, în estul orașului, pe Bulevardul Dr. Zoran Djindjici și a fost construit de turci din craniile celor care s-au opus ocupației otomane, Printre ele, pus separat într-un recipient de sticlă, se află și cel al revoluționarului Stevan Sindelic, care a atacat cu curaj Fortăreața turcă din Niș. Fiind înfrânt, s-a sinucis împreună cu alți camarazi trăgând cu pistolul în butoaiele cu pulbere turcești aflate în apropiere.

Alte obiective turistice din orașul Niș, pe care nu le-am putut vizita din lipsă de timp, ar fi situl arheologic roman Mediana situat în partea de est a orașului pe Bulevardul Svetog și Lagărul de Concentrare ”Crucea Roșie”situat în partea de nord a Fortăreței din Niș.

Fără să fie un city break, consider că orașul Niș merită să fie vizitat. Pentru cei care locuiesc în vestul României și în drumul spre Grecia vor să rezerve o cazare de tranzit orașul Niș este după părerea mea o alegere destul de bună. Noi am făcut-o și nu ne-a părut rău.

Vacanțe cât mai plăcute!

---

VIZUALIZĂRI: 3936 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI