ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 02.01.2010
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Frumuşani [CL]
ÎNSCRIS: 03.03.08
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
DEC-1991
DURATA: 3 zile
team-building
15 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
PLAJA şi MAREA:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 5 MIN

Leningradul pe fuga, iarna

Ilustrație video-muzicală

TIPĂREȘTE

Plecând cu tenul din Riga, într-o noapte din iarna lui 1990 (nu pot selecta anul asta în lista derulanta! ) am călătorit pana a doua zi în zori în nişte condiţii cam greu de imaginat pentru noi, romanii, dar perfect fireşti pentru restul ruşilor cu care am împărţit un vagon de dormit cu totul deosebit de ceea ce înţelegem noi prin asta. Era un vagon fără compartimente, ceva in genul celui din filmul "Unora le place jazzul" (Some like it hot), dar fără draperiile pe care le aveau aia în fata "cuşetei", supraîncălzit (am stat doar în indispensabili şi tot mă treceau toate sudorile) şi evident fără posibiltatea de a deschide vreun geam, dar având o însoţitoare cu samovar, care oferea gratuit câte o cană de ceai oricui dorea. Practic n-am putut să pun geană pe geană toată noaptea, dar fiind noapte afara, nici măcar nu puteam sa admir peisajul. Oricum, în afara de întinderi de zăpadă, nu prea cred sa fi fost chestii deosebite de văzut. Ce mi s-a mai întipărit ici-colo pe retină au fost câteva gări în care trenul stătea o veşnicie (cred ca special, ca sa ajungă la destinaţie la o ora relativ rezonabila) pustii şi reci, unde putini oameni urcau sau coborau din tren. Asa cum spuneam, dimineaţă am ajuns într-una din multele gări ale Leningradului de unde am pornit către locul unde urma sa fim cazaţi (un fel de cămin) şi apoi am mers sa vizitam o instalaţie din apropierea oraşului asemănătoare cu ce urma sa primim noi de la ei şi să folosim la Bucureşti. Dar am putut a doua zi să ne ocupăm timpul cu vizitarea Ermitajului (Palatul de iarnă, transformat azi într-unul din muzeele de referinţă ale lumii). Am alergat practic dintr-o sală în alta, încercând sa prind pe retină cât mai mult si mai multe. Opere de artă, arhitectura interioară (în fiecare încăpere am observat că parchetul avea un model diferit de oricare celelalte), privelişti zărite de la diverse ferestre asupra Nevei sau a oraşului... Mi-a plăcut organizarea expoziţiilor de pictură pe şcoli (flamandv, spaniolă, germană, engleză, italiană, rusă, etc. ), mai degrabă decât pe curente (modernism, realism, renascentism, etc. ). Am mai rămas şi cu imaginea statuii de ceară a lui Petru cel Mare (mare cam cât Ştefan al nostru la stat, dar de o mie de ori mai mare la fapt! ) aşezat în tronul său...

La ora închiderii m-am lăsat cu greu îndrumat spre ieşire de către custozii muzeului. Am plecat cu regretul că probabil nu voi mai avea vreodată ocazia să revin acolo. Si pentru că era încă devreme, am luat-o încet, pe jos pe malul Nevei, admirând peisajul superb al turlelor aurite ale catedralelor iluminate feeric, mergând pana la Călăreţul de aramă, privind peste râu la clădirea Bursei, admirând de la distanta măreţul Turn al Amiralităţii. Dar orele au zburat şi a trebuit sa ma grăbesc sa prind metroul (acolo după ora 23 (parcă) se întrerupe programul acestui mijloc de transport datorita ridicării podurilor de peste fluviu).

In ultima zi mai aveam câteva ore libere pana după-amiaza, când trebuia să fim la gară si să luăm trenul inapoi spre Riga.

Am mers cu un coleg iarăşi spre zona centrala, din apropierea Ermitajului. Am mai căscat puţin gura pe la clădirile magnifice din zona, la canalele gen Amsterdam de printre străzi, apoi eu m-am gândit să mergem să luăm un autocar care făcea tururi turistice. In piaţa din spatele palatului de iarnă se aflau mereu parcate câteva, cu ghidul strigând traseul şi încercând sa atragă cât mai multi turişti. Cum pe mine ma interesa mai puţin traseul, cât durata acestuia, am întrebat câţiva 'ghiduşi' din ăştia care au un tur de vreo ora jumate - două. Unul singur se înscria în 'baremul' nostru, astfel încât nu ne-a fost greu sa alegem. Am pornit la drum, ghidul a început sa turuie (aproape nu reuşeam să-i traduc colegului! ) despre aproape fiecare strada, clădire pe lângă care treceam. Iar când nu avea despre ce vorbi, recita (fantastic de frumos) din poeziile lui Puskin. Am oprit mai întâi la o biserică (regret, timpul i-a şters numele din memoria-mi) unde eu am admirat minunatele icoane, dar şi picturile (frescele) din interior. Pe drum, am mai 'vizionat' un palat al unei personalităţi căreia din păcate i-am uitat şi numele şi povestea, dar şi clădirea impunătoare a fostei Burse, crucişătorul Potemkin tras pe cheiul Nevei, dar şi casa de pe o străduţa dosnică unde a fost prins si omorât Rasputin. Apoi am mai oprit la Petropavlovsk şi ultima a fost biserica Trinităţii: aici a fost 'apogeul' turului: după ce şi-a turuit textul despre monumentul vizitat, ghidul ne-a mulţumit frumos pentru că am ales firma lor şi... pe-aici ţi-e drumul! După câteva clipe de nedumerire (amicul meu chiar se panicase că pierdem trenul! ), am mai rămas o vreme acolo sa admiram tot ce era de privit (şi chiar aveai ce vedea, în orice biserica! ), ba chiar am ascultat şi câteva clipe din vecernie, uimit de asemănarea slujbei cu cele de la noi. Timpul însă nu ne dădea răgaz, asa ca mi-am luat colegul de mânuţă şi am luat-o spre staţia de metrou (o reperasem când ne apropiasem de biserica, puţin înainte sa oprească autocarul acolo). Am coborât, am mers direct la harta interactiva şi am apăsat butoanele corespunzătoare staţiei unde eram şi a celei unde doream sa ajungem (gara) si într-o clipă ni s-au afişat vreo două, trei rute alternative. Am memorat-o pe cea care mi s-a părut mai simplă şi după nici o jumate de oră ne regăseam cu colegii noştri pe peronul gării. Nu pot însă să închei fără să nu amintesc şi de staţiile de metrou (adânci de te plictiseai coborând cu escalatorul în adâncul lor), adevărate opere de artă, fiecare pictată şi decorată cu alte statui, capodopere de arhitectura urbană.


[fb]
---
Trimis de Dragoș_MD in 02.01.10 02:07:30
INFO ADIȚIONALE
  • A fost prima sa vizită/vacanță în RUSIA
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 5626 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Dragoș_MD); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Amiralitatea - turnul
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 3650 PMA (din 7 voturi)

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

Costi [02.01.10 12:31:35] »

Frumoase amintiri, care mi-au adus aminte de călătoria mea de acum peste 20 de ani în Rusia (Uniunea Sovietică, la vremea respectivă), pe un traseu care a cuprins, clasic, Kievul, Moscova, Leningradul, dar şi mai puţin cunoscutul Volgograd, fost Stalingrad.

Oricum, mă apuc să răscolesc prin poze şi alte lucruri care să-mi împrospăteze amintirile, pentru că nu sunt deloc rele, ruşii, un popor de toată isprava, de altfel, au ce arăta vizitatorilor.

Apropo, am auzit că s-a dublat la ei preţul votcii de la 1 ianuarie (preţ minim - 6 dolari litrul), ce-o să se mai facă Ivan?

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Dragoș_MD [02.01.10 18:55:58] »

Se descurca ei, nu le plânge de milă!

Addenda: am cautat azi cateva poze fara copyright pe net, care sa ilustreze locurile descrise mai sus. Le atasez imediat. As propune mutarea lor in categoria "Poze oficiale" si nepunctarea. De asemeni, trebuie rectificat in text: nu e vorba de Potemkin, ci de Crucisatorul Aurora, de la bordul caruia, pe 25 octombrie 1917 s-a tras o singura lovitura de tun care a vestit asaltul palatului de iarna, inceputul revolutiei bolsevice si sfarsitul dinastiei Romanov...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
webmaster13 [18.02.10 21:56:58] »

Neva, balalaika, si randurile lui Dragos, ingrediente perfecte pentru o lectura si auditie placuta acum in ceas de seara!

ostap bender [29.06.12 09:57:37] »

Mi-a plăcut descrierea făcută, mai puțin comparația defavorabilă pentru Ștefan al Moldovei. Dar, mă rog, fiecare cu gusturile și criteriile lui de comparație!

Dragoș_MD [29.06.12 15:32:43] »

@ostap bender: mulţumesc de apreciere. În ceea ce priveşte comparaţia menţionată... asta e! nu-i vina lu' Fănică al nostru că a fost nevoit să domnească peste o ţară micuţă, hărţuit de duşmani din toate părţile, şi cu resurse extrem de limitate în comparaţie cu mai marele său vecin de la răsărit...

Aşa au fost vremurile (şi nu s-au schimbat, din păcate). Crede-mă, tare mi-ar plăcea să fie invers, să fi exploatat noi averile şi teritoriile lor, da' nu se poate...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][0 vot]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Costi, Dragoș_MD, ostap bender
Alte impresii din această RUBRICĂTurist în zona St. Petersburg (ex Leningrad) :


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.039139032363892 sec
    ecranul dvs: 1 x 1