Sarmisegetuza Regia, capitala dacilor liberi

TIPĂREȘTE

În scurta vacanţă de la sfârşitul lunii august am dorit să revedem ruinele cetăţii Sarmisegetuza Regia din munţii Orăştiei. Mulţi dintre noi care nu suntem specialişti şi ţinând seama de câtă istorie s-a făcut în şcoală, suntem tentaţi să spunem din cauza numelui Regia că a fost o cetate romană. Cetatea despre care scriu şi care a fost capitala Daciei libere s-a numit Sarmisegetuza, al doilea nume fiind dat de romani după cucerirea şi distrugerea ei în anii 105-106 d. Hr. Impreună cu alte cinci cetăţi dacice: Blidaru, Cetăţuie, Piatra Rosie, Luncani şi Baniţa face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Cetatea romană construită după înfrângerea dacilor se numeşte Ulpia Traiana şi se află în comuna Sarmisegetuza la 17 km de Hateg şi 40 km de adevărata şi vechea capitală. De fapt numele complet a fost Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa pentru că Traian a dorit să fie considerată continuatoare a vechii capitale.

Cum se ajunge la Sarmisegetuza Regia.

Din Orăştie la care dacă vii dinspre Sibiu se poate ajunge pe un tronson al autostrăzii A3 (până la Geoagiu) există indicator pe care scrie ˝ spre cetăţile dacice˝ şi alături indicatorul ˝ spre Costeşti˝. Drumul este asfaltat cca 20 km până în Costeşti. Cum era ora prânzului am fost sfătuiţi să mâncăm la Popasul Dacilor la ieşire din Costeşti pentru că mai departe nu aveam unde. De la Costeşti până la Sarmisegetuza Regia, trecând prin Grădiştea de Munte (sau a muncelului) mai sunt 18 km de drum pietruit, nici prea-prea, nici foarte-foarte dar cu avantajul ca în dreptul podeţelor de peste pârâuri să fie porţiuni de câte 50-100 m de asfalt. Am urcat bine deşi ultima serpentină s-a făcut în două mişcări. Câteva maşini opriseră aici, înainte de ultima serpentină şi turiştii au mers pe jos 10-15 minute de pantă. Ceeace am observat doar la coborâre a fost diferenţa de nivel. Cetatea este amplasată la 1020 m dacă e să dăm crezare lui Wiki. Alte saituri indică 1200 m. Cert e că la Costeştii de Deal practic de unde începe urcuşul altitudinea e de 350 m iar celelalte două cetăţi dacice au 510 m Cetăţuia şi 705 m Blidaru. La ultimile două nu se ajunge cu maşina decât până la un punct, urmând apoi costiş o porţiune de mers cu piciorul. Noi am vizitat numai Sarmisegetuza Regia. La intrare a fost amenajată o parcare mare despre care se spune că nu a avut avizele necesare şi s-a distrus cu buldozerul cca 30 m din zidul de incintă al cetăţii. Taxa de intrare este de 5 lei dar noi, ca şi elevii şi studenţii am plătit 2 lei. Fotografiatul presupune o taxă de 30 lei. Înţeleg această barieră financiară în muzeele cu picturi pe ulei care pot fi degradate de flashuri dar pietrele cetăţii au rezistat unor agresiuni mult mai mari cum ar fi timpul scurs şi intemperiile, furtul pentru construcţii şi nu în ultimul rând scotocirii în vederea găsirii de Kosoni sau de tezaure fabuloase. Bineînţeles că protejaţi de vegetaţia deasă nimeni nu a plătit taxă foto.

Amplasament şi descriere.

Cetatea, ca centru religios, politic şi administrativ a fost construită pe un platou stâncos cu cinci terase desfăşurate pe o suprafaţă de 3 ha. Era înconjurată de un zid gros de 3 m şi înălţime de 4-5 m construit în tehnica murus dacicus care închidea un hexagon. Parte din zid a rezistat timpului şi este cuprins în traseul II de vizitare de la poarta estică de intrare (la parcare) şi până aproape de platforma cu construcţiile sacre. Traseul I începe tot de la poartă şi după ce se parcurge o potecă paralelă cu vestigiile unui drum pavat ajunge pe o platformă superioară din care se pot vedea toate sanctuarele. Sunt două sanctuare circulare şi urmele a câtorva dreptunghiulare. Î n timpul săpăturilor arheologice a fost găsit în zona civilă un vas cu inscripţia scrisă în alfabet latin Decebalus per Scorilo (a cărei primă interpretare contestată azi este Decebal, fiul lui Scorilo) şi mai multe monede de aur inscripţionate Koson. Kosonii sunt monede de aur avand gravat chipul unui rege dac Koson sau Cotiso, urmaş a lui Burebista. În cetăţile dacice au fost descoperite mii de exemplare care au căzut pradă traficanţilor de comori. Imediat după anii 90, în lipsa de legislaţie privind protecţia patrimoniului naţional, pieţele europene şi americane au fost invadate de kosoni. Asrtăzi pe net un Koson se vinde cu 2000 dol. Statul român a recuperat pe bani grei o mică parte din acest tezaur şi a expus monedele în muzee. În apropierea cetăţii se află urmele unei aşezări civile cu locuinţe, hambare, rezervoare de apă, denotând un nivel superior de civilizaţie. Momentul maxim de dezvoltare al cetăţii a fost în timpul lui Decebal. După pierderea celor două războaie cu romanii Decebal s-a sinucis ca să nu cadă viu în mâinile duşmanilor. Cetatea Sarmisegetuza a fost distrusă de romani care au instalat aici o garnizoană.

Panourile explicative.

Deşi luasem un baston cu mine nu am putut coborî până la terasa pe care sunt amplasate sanctuarele din cauza pantei abrupte şi lipsei măcar a unui simulacru de scară. Nu că acum 40 de ani când am vizitat cetatea ajungând cu mocăniţa (nici măcar traseul ei nu l-am mai putut ghici) aveam 40, dar atunci drumul de la intrare la vestigii mergea pe lângă gardul de piatră, actualul traseu II şi era aproape plan. Acum această cale de acces este închisă şi eşti obligat să mergi pe sus pe traseul I. Mi-aduc aminte că ne-am cazat două familii cu copii mici în căsuţe de lemn cu două paturi înguste (într-un pat soţul şi cel mic de patru ani), în celălalt, vai de capul meu! , eu şi fie-mea de 15 ani. Am luat mocăniţa din Costeşti dimineaţa foarte devreme pentru că ducea muncitorii la forestieră şi era un frig de-mi clănţăneau dinţii. Trenuleţul ne-a dus până la poalele muntelui şi apoi am urcat pieptiş până la ruine. Pe vremuri nu era decopertat drumul pavat şi nici nu erau panourile explicative. Din ele am aflat: . 1. cetatea avea trei zone distincte: aşezarea fortificată de sus la 1000m, zona civilă şi zona sacră. Este dată o fotografie din avion care poziţionează amplasarea lor. 2. în aşezarea civilă se prelucra fierul, Sarmisegetuza devenind în cursul sec. I î. Hr. unul din cele mai mari centre siderurgice din Europa 3. casele erau circulare, aveau un etaj, ferestre mici şi acoperiş conic cu pantă mare pentru scurgerea zăpezii abundente din zonă. 4. în urma războaielor cu romanii zona de fortificaţii a fost complet distrusă. Mai mult, garnizoana romană a demolat şi temple pentru a-şi construi o nouă fortificaţie 5. zona sacră este formată din temple, altarul, drumul şi piaţeta pavată. Ele sunt amplaste pe două terase artificiale din blocuri de calcar. Canale de drenaj asigurau scurgerea apelor pluviale. 6. templul de andezit era format din 60 de coloane dispuse rectangular. Nu s-au mai pătrat decât plintele cu diametru de 2 m, bazele şi chiar coloane întregi. Sanctuarele dacice de la Sarmisegetuza conţin un calendar solar care reflectă cunoştinţele avansate în astronomie. În marele sanctuar circular stâlpii înguşti de andezit numărau zilele iar stâlpii laţi numărul zilelor dint-o lună. Există multe iunterpretări asupra semnificaţiei sanctuarului dacic dar o explicaţie definitivă nu a fost dată. După unele teorii şi interpretare a scrierilor lui Strabon, muntele sacru al dacilor nu ar fi fost în Ceahlău sau Bucegi ci ar fi fost în apropiere de Sarmisegetuza, pe vârful Godeanu.

Aproape se înserase când am părăsit cetatea. Aveam sentimentul unei datorii împlinite faţă de mine şi de rădăcinile neamului meu.

---

VIZUALIZĂRI: 4360 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI