Bun pentru o noapte.

TIPĂREȘTE

La intoarcerea din vacanta in Marmaris, am oprit o noapte in Canakkale si intrucat nu aveam rezervata o camera din tara, am avut emotii, cu atat mai mult cu cat ora la care am ajuns in Canakkale era destul de tarzie, in jur de 9 seara.

Am urmat indicatorul de ferryboat si astfel am ajuns in port, acolo de unde a doua zi dimineata urma sa luam ferryboat-ul pentru a trece stramtoarea si a ne continua drumul spre tara.

Aici am avut placuta surpriza sa constatam ca strada ce ducea la port era plina de hoteluri, iar firmele luminoase ne invitau sa le trecem pragul.

Primul hotel dinspre port este chiar hotelul Anzac, urmat de altele al caror nume nu-mi mai amintesc.

La receptie un tanar ne-a comunicat ca nu mai au camere libere si cand ne pregateam de plecare, l-am zarit sfatuindu-se cu un alt tanar aparut pe neasteptate si care ne-a spus ca ei mai au un hotel si ca acolo cu siguranta vom gasi o camera libera.

In spiritul serviabilitatii de care turcii nu se dezmint s-a oferit sa ne insoteasca la hotelul Grand Anzac ce facea parte din acelasi lant hotelier.

Am facut doar cativa pasi si pe o straduta laturalnica am vazut firma hotelului Grand Anzac. Receptia micuta dar foarte curata, receptionerul ne-a spus sa nu ne uitam la pretul afisat si ca de fapt camera costa 50 de euro pe noapte. N-am inteles nici aici nici la Istanbul de ce afiseaza niste preturi uriase la receptie daca niciodata nu se tin de ele si mereu sunt dispusi sa negocieze, in fine, problema lor.

Ne-au condus in camera si am constatat ca aceasta avea tot ce trebuie pentru o noapte, o camera cu trei paturi, televizor pe perete, aer conditionat si o baie mai mult decat suficienta, totul parea nou sau oricum foarte bine intretinut.

Singurul minus al hotelului, nu se fumeaza nicaieri, nici macar in camera avand afisate amenzile, parca 200 de lire turcesti. Nu stiu daca le-ar fi pus in aplicare, insa nu am riscat vreun razboi la sfarsit de vacanta, astfel ca dimineata ne-am baut cafeaua ca liceenii in fata hotelului, pe pervaz.

Masina am parcat-o in imediata apropiere, pe o straduta laturalnica, unde am fost condusi de baiatul de la receptie. Nu am avut emotii ca ar putea fi furata sau zgariata intrucat acea straduta avea o singura iesire, iar seara se montau niste piloni care faceau imposibila intrarea sau iesirea din zona fara ajutorul celor de la receptie. Totul gratis. Linistiti din acest punct de vedere, am plecat sa vedem zona portului si sa luam cina.

Pe faleza, zeci de terase si cafenele, insa toate aveau cam aceleasi preturi. Am intrat de curiozitate la hotelul Helena situat in imediata apropiere a hotelului nostru si am intrebat pretul, acelasi, 50 euro pe noapte.

Dimineata am luat micul dejun intr-un mic restaurant de langa receptie si pot spune ca a fost mai bogat decat cel din Istanbul, era clasicul bufet suedez, in plus aveau si cateva prajituri.

In concluzie, un hotel bun pentru o noapte, poate chiar doua.

Ne-a parut rau ca ajungand in Canakkale atat de tarziu am ratat cetatea Troia, care era la 40 de km de oras, cred ca merita vizitata.

Nu pot da detalii despre oras, insa daca sunteti doar in trecere prin oras, puteti alege hotelul Grand Anzac, pentru ca este extrem de aproape de port, practic treci strada si intri pe ferryboat. Vapoarele pleaca din ora in ora si daca imi amintesc bine au curse si noaptea.

---

VIZUALIZĂRI: 1739 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI