Castelul Sturdza, mănăstirea şi biserica din Miclăuşeni

TIPĂREȘTE

Despre castelul Sturdza de la Miclăuşeni, Elena_Iaşi a scris un review frumos în decembrie 2013 aici Fără a repeta cele spuse de ea aş vrea să aduc câteva mici completări şi mai multe fotografii.

. 1. Castelul se poate vizita sâmbăta şi duminica între orele 12-17. Noi am mers în altă zi şi ghidul foarte amabil ni l-a deschis şi ne-a dat explicaţii complete. A fost construit în stil neogotic cu elemente de baroc în perioada 1880-1900 şi seamănă cu palatul domnesc al lui Al. I. Cuza de la Ruginoasa ridicat cu 50 de ani mai devreme. În interior avea scări de marmoră, sobe înalte de faianţă albă, parchet cu intarsii şi motive geometrice, mobilier din esenţă de trandafir şi pictură murală. A suferit mari stricăciuni la sfârşitul războiului urmate de două incendii în 1968 şi 1985. Lipsa de întreţinere cât timp a fost cămin-spital pentru copiii cu handicap psihic sever (1960-2001) şi furtul unei mari părţi de mobilier de către unii localnici au agravat starea de decrepitudine a palatului. În 2001 fiind retrocedat Mitropoliei Moldovei au început lucrările de refacere. În 2003 s-a obţinut o finanţare din fonduri europene în valoare de 700000 eu cu care au început lucrările de consolidare la structura de rezistenţă afectată de apa infiltrată la temelii. Exteriorul castelului este complet refăcut prezentând sculpturi în piatră şi blazonul familiei Sturdza. Acesta constând dintr-un leu, o sabie şi o ramură de măslin se găseşte şi pe porţiuni din zidurile interioare, acelea care mai deţin pictura originală. Au fost refăcute uşile interioare, ferestrele, lambriurile, parchetul şi scările interioare. Restaurarea castelului este declarată terminată dar numai o parte din camere au fost refăcute, cele rămase necesitând refacerea zugrăvelii şi dotarea cu mobilier. Din examinarea fotografiilor rezultă atât splendoarea castelului în anii săi de glorie aduşi azi sub ochii noştri cât şi starea jalnică care mai persistă încă în încăperile nerestaurate. Spre deosebire de celălalt palat neogotic, cel domnesc de la Ruginoasa în care oricând pot fi deschise saloanele pentru un bal, la Miclăuşeni te cuprinde un sentiment de tristeţe văzând la câtă batjocură a fost supus un monument istoric de mare valoare dar şi speranţa că în câţiva ani va recăpăta gloria de odinioară.

2. Mănăstirea Miclăuşeni este o mănăstire de călugăriţe construită de Dimitrie Sturdza în 1821, desfiinţată de comunişti şi reînfiinţată în 1994 de actualul patriarh al BOR, Daniel după 40 de ani de prigoană. Aici vieţuiesc 35 de călugăriţe care înafara programului religios lucrează în atelierele refăcute ale mănăstirii. În mănăstire funcţionează Centrul social-cultural Sf. Ilie la sfârşit de săptămână pentru bătrâni. Mănăstirea oferă cazare în 32 de camere cu baie proprie din care 23 duble şi masă la restaurant pentru 35 lei/ persoană. Dotarea camerelor e modernă, cu Hi-Fi, TV, etc. Parcul cu o suprafaţă de30 de ha, cu arbori de 250-300 de ani şi 90 de specii de foioase şi conifere oferă un minunat loc de relaxare.

3. Biserica cu hramurile Sf. Voievozi şi Buna Vestire a fost construită în 1787 de vornicul Ioan Sturdza şi servea ca paraclis al conacului boieresc din apropiere. În 1820 ea a fost refăcută în stil neoclasic, aşa cum o putem vedea şi astăzi. A fost sfinţită de mitropolitul Veniamin Costache. La intrare are o pisanie în limba română scrisă cu litere chirilice. Obiectele cele mai valoroase din biserică şi pe care le-am putut fotografia sunt o icoană de argint a Maicii Domnului dăruită de soborul manăstirii Neamţului şi care datează din timpul lui Stefan cel Mare şi o cruce de argint filigranată în care se păstrează bucăţi din 14 moaşte de sfinţi, cel mai cunoscut fiind al Sf. Apostol Andrei. În spatele bisericii se află cimitirul boierilor Sturdza, Cantacuzino, Balş. Dintre personalităţile mai importante înmormântate aici sunt Gheorghe Sturdza şi soţia sa Maria, născută Ghika- cei care au construit castelul neogotic, - fiica lor Ecaterina, văduva lui Serban Cantacuzino. Aceasta s-a călugărit sub numele de maica Macrina şi în 1947 a donat palatul, parcul de 30 ha şi biserica ctitorită de părinţii săi, Episcopiei Romanului.

---

VIZUALIZĂRI: 2768 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI