Destinaţia iubirii

TIPĂREȘTE

Bun găsit, dragii mei prieteni, iubitori de călătorii! A trecut ceva vreme de când nu am mai scris, aproape doi ani, deşi am mai consultat locul nostru de întâlnire virtuală şi chiar am călătorit, însă neînvrednicindu-mă să împărtăşesc pe site experienţele trăite... Antalia, Maldive, Veneţia. Drept pentru care s-o luăm de unde am rămas...

După minunata experienţă în Paradisul din Republica Dominicană, la sfârşit de august 2012 am mers cu grupul de prieteni în Antalia, la Limak Atlantis, Belek. Am văzut că s-au scris foarte multe review-uri despre acest hotel, mai ales de către cei ce au fost după mine şi cu informaţii mai proaspete, aşa că nu voi spune decât că hotelul este foarte bun, bine aşezat, strâns, cu domeniu mic faţă de celelalte experienţe avute (Rixos Sungate, Delphin Botanik), dar cu servicii foarte bune şi o echipă de animatori excelentă (parcă cea mai bună din cele întâlnite) şi pe care îl recomand cu căldură.

Vara lui 2013 a fost săracă în călătorii, asta deoarece aveam fata ce trebuia să dea admiterea la liceu, ocupând toată luna iulie, iar august cu oarece probleme. A venit septembrie şi ne cam luasem gândul de la o vacanţă, mai ales că se apropia 15 sept. şi începeau copiii şcoala. Dar ştiţi cum este …nu aduce anul ce aduce ceasul! Astfel se face că umblând eu prin net-ul ăsta într-o noapte, am dat de un last minute…Maldive, Sun Island, visul meu, o dorinţă pe cât de veche, pe atât de aşteptată. Am trimis un mesaj domnişoarei de la agenţie, cu care am corespondat cam tot anul pentru vacanţă şi căreia îi mulţumesc din suflet pentru răbdarea ce a avut cu mine, am informat-o despre oferta întâlnită şi am rugat-o să-mi găsească sejur, aceeaşi destinaţie, aceeaşi perioadă. Şi v-am spus…aduce ceasul ce nu aduce anul…Maldive, Sun Island, 2 pers., 2674 euro, 7 nopţi, demipensiune, zbor din Bucureşti. Cu o săptămână înainte de plecare, am plătit şi am început a face bagajele.

Începe aventura…18 sept. -zbor Bucureşti-Istanbul-Dubai-Male…ora 8,30 dimineaţa 19 sept., apoi zbor intern Male-Maamigili şi transfer cu barcă de viteză pe insula Nalaguraidhoo, Sun island. Alt paradis sau mai corect spus, o altă parte de Paradis, un alt colţ de Rai…astfel că după vreo 10 ore de zbor însumate şi alte câteva între zboruri, prin aeroporturi, în jur de ora 12 (ora locală, Maldive fiind cu 2h mai mult decât România) am ajuns la Sun Island, într-o locaţie minunată…nici nu ştiam la ce să privim mai întâi, ce să admirăm…albastrul senin al cerului, apa în nuanţe turcoaz, bleu-ciel, bleu-marin, nisipul auriu-argintiu al plajei, pastelul de culori al naturii…ne-am lăsat prinşi într-o mireasmă vizuală, comparativă cu mireasma pomilor înfloriţi primăvara. Nici nu ştiu cât şi cînd am parcurs pontonul ce leagă miniportul sosiri-plecări, reprezentat de o mică insulă, cred artificială, de insula pe care se află resortul şi ne-am desmeticit uşor ajungând la receptie, în Lobby Bar, unde am stat de vorbă cu reprezentanta agenţiei, o domnişoară germancă, foarte de treabă, vorbitoare de engleză, care de altfel ne-a întâmpinat încă din Male, dăruindu-ne câte o sticlă de apă şi atenţionându-ne că trebuie consumat doar apa îmbuteliată şi nicidecum din altă sursă. Ne-a prezentat o hartă a resortului, defapt a insulei, câteva reguli de respectat, procedura de luat masa şi alte informaţii utile…am primit cheile de la cameră şi am fost conduşi cu un minicar.

Nr. 419, camera, care împreună cu 420 formau o căsuţă pe plajă (beach bungalow), pe partea de apus a insulei (sunset side), cu două intrări, una dinspre interiorul insulei şi alta de pe plajă, o cameră rezonabil de mare, cu aer condiţionat, cu ventilator deasupra patului, televizor, fierbător de apă, cu pliculeţe de ness şi ceai englezesc, zahăr, minibar contra cost, zilnic 2 sticle de apă de 1,5l…baia utilată corespunzător, fără cadă, dar cu duş în aer liber, cu apă încălzită prin instalaţie solară, independent fiecare cameră. Încă din prima zi am experimentat ropotul ploii maldiviene, cu picături mari, ce se auzeau aşa de tare în acoperiş de parcă era grindină…nu mai mult de 5 minute şi după, parcă nici nu plouase, doar strigătul păsărilor…a drag, a dor, a jale, doar ele ştiu…Ieşirea spre plajă are o mică terasă cu o măsuţă şi două scaune, cu cişmea pentru curăţarea de nisip, iar pe plajă sau la umbră, fiecare cameră dispune de două şeslonguri cu numărul camerei înscris pe ele.

Până la sfârşitul zilei, am făcut o scurtă plimbare de recunoaştere, pe aleile pavate ale insulei şi deşi eram de doar câteva ore acolo, ne simţeam de parcă ar fi fost insula noastră. În noapte am participat la hrănirea pisicilor de mare şi apoi a rechinilor, făcând astfel cunoştinţă şi cu zona vip a resortului-water bungalows-.

A doua zi-20 sept. -scularea de dimineaţă, că nu voiam să pierdem nicio clipă în Paradis, un altfel de colţ de Paradis…şi cum altfel decât mai întâi la apă, Oceanul Indian…de neimaginat, mai impresionant decât orice instantaneu foto, cuvintele şi pozele sunt inexpresive, este un ansamblu vizual şi auditiv imposibil de închipuit…culori vii, culori dulci, ritmul valurilor spărgându-se de bariera de corali, freamătul frunzelor la orice adiere de vânt, cântul-strigăt al păsărilor, unduirea dansândă a apei, nisipul făinos, strălucitor în nuanţe ca de metale preţioase, mângâierea fină a razelor soarelui şi multe altele, pe care din nevrednicie le omit, zugrăvesc şi dau viaţă unui colţ de Rai, pe care îl simţi doar fiind acolo, făcând parte din el.

Aşadar o baie de dimineaţă, desfătaţi de locul în care ne aflăm, ne răsfăţăm în lumina prietenoasă a răsăritului, apoi mergem la micul dejun…destul de bogat, cu multe fresh-uri, fructe din belşug, legume (parte din ele le produceau pe insulă), dulciuri nu foarte diversificate, dar foarte bune…şi la cină erau destul de multe feluri de mâncare, gătită, dar şi grătar, de peşte, vită, sau altfel preparate, totul, sau hai să fiu blând, aproape totul foarte condimentat şi mai ales picant…zilnic cam aceleaşi feluri de mâncare, dar nu era o problemă pentru noi, că doar nu mersesem într-o expediţie culinară, deşi a fost şi o experienţă culinară plăcută, iar la atâtea feluri de mâncare puteai foarte bine să mănânci în fiecare zi un alt fel. Ne-a plăcut modul de organizare la masă, încă de la prima cină, intrând în restaurant (main-restaurant, Maaniya), la o recepţie, am primit un card de masă, cu numele nostru şi numărul camerei, de culoare ce indica demipensiune, apoi am fost conduşi la o masă, pe card s-a scris şi numele celui ce avea să ne servească, aceea fiind rezervată pe toată durata sejurului…de altfel un exemplar de card, a rămas tot timpul şederii noastre pe acea masă. Restaurantul este mare, cu vedere superbă către ocean, fiind aproape de plajă, aflat în imediata apropiere a recepţiei, în dreapta pontonului pe care sosisem, deschis (când bătea vântul se trăgeau jaluzele, un fel de rogojini ca pe la noi).

Apoi am purces la a străbate insula pe plajă luând-o în dreapta, spre partea de răsărit, şi ce să mai spun…de vis…am ajuns şi la limba de nisip, pe care o văzusem în referinţe foto şi care a contat foarte mult în alegere, locul unde se intâlnesc două adieri, două unduiri, care apare şi dispare la flux şi reflux…şi tot aşa, îmbătaţi de fiecare părticică umblată, nici nu ştim când soarele ne-a mângâiat de parcă eram raci fierţi, dar face parte din peisaj…şi tot aşa, să te tot bucuri de Paradis.

Zilele ce au urmat ne-au purtat în aproape fiecare colţişor al insulei, singura mare dezamăgire fiind că nu am vizitat şi insula învecinată, Holiday Island, între cele două fiind zilnic transfer gratuit.

Sun Island-Nalaguraidhoo, din unele descrieri pare a fi insula-resort cea mai mare din Maldive, relativ mare ca suprafaţă, însă pe care o poţi lua la picior, în pas foto, pe plajă, într-o singură zi. Dacă te înduri să te desparţi de nisipul fin al plajei şi de cristalinul apei, sau de puii de rechin şi multitudinea de peşti care te însoţesc în apă, în interior găseşti o adevărată oază de verdeaţă, pigmentată de coloritul florilor, cu fel şi fel de arbori şi plante, care mai de care mai frumoase…natură sălbatică, zone amenajate atent îngrijite, plantaţia de fructiferi, grădina de legume cu sere, cultura de chili, minunata expoziţie de orhidee plantate pe trunchi de palmieri, răsadniţele de flori şi plante ornamentale, terenuri de sport, fac să petreci o vacanţă măcar relaxantă. Resortul are piscină pentru copii şi piscină pentru adulţi, destul de mare, curată, cu o frumoasă cascadă artificială dintr-o stâncă, dar pustie, situată în partea stângă a zonei main…cine să aibă nevoie de piscină, cu o aşa piscină naturală!

Oamenii sunt foarte drăguţi, cu respect, puţin mai retraşi (decât dominicanii), dar odată băgaţi în seamă, vorbăreţi, binişor în engleză... femeile sunt mai reticente, probabil religia, islam, fiind la baza acestei atitudini.

În afară de restaurantul-main, Maaniya, mai sunt a-la-carte, Thai cu specific oriental, aflat la capătul pontonului zonei water-bungalows, înspre ocean, pe partea de apus (impropriu spus pentru că este defapt în partea sudică, astfel având vedere şi la răsărit, dar şi la apus), şi Al Pontile cu specific italian şi japonez, acesta fiind opus lui Thai, la nord, pe cheiul unde este şi miniportul, putând să vezi atât răsăritul cât şi apusul…de aici uitându-te spre apus, se vede insula învecinată, Tholhifushi…deasemenea sunt câteva baruri, Vani-coffee (zona –main), aici era internet gratuit, zona cea mai frecventată seara, căci cina se servea începând cu ora 19, deja întuneric, Zero Plus, în interiorul naturii, foarte interesant, cu servire undeva la înălţime, altul la piscină, încă unul, Mekunu, în parcul amenajat, unde se vizionau filme în aer liber, şi la plajă în zona de răsărit unde era şi baza de sporturi nautice…un grill, Guraamuli, doar cu peşte, pe plajă unde încep bungalourile pe apă.

Lângă acest barbeque, se află şi SPA-ul, numit Araamu, construit în stil oriental.

Sporturi nautice şi activităţi acvatice cât cuprinde (buzunarul), dar foarte mult mi-a plăcut mersul cu bicicleta…se închiria şi puteai face o plimbare de agrement străbătând insula de la un cap la altul, sau pentru o deplasare mai uşoară, noaptea o parcai la uşă…pot spune că e un mod de viaţă. În zona main este şi sala de sport, dar şi câteva boutique-uri.

În partea de apus a insulei este o Academie de Marină, nu am văzut studenţi, probabil erau în vacanţă, dar părea ceva serios.

Astfel dar, am petrecut o săptămână minunată, într-o locaţie romantică, unde fără tăgadă îţi poţi împărtăşi iubirea sau de ce nu, pentru cei ce au uitat de iubire, să te reîndrăgosteşti…liniştea, natura, ansamblul perfect pentru a iubi, a fi îndrăgostit, a simţi că trăieşti.

---

VIZUALIZĂRI: 11111 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI