Istoria, partenera de drum

TIPĂREȘTE

Ne doream de cativa ani sa ajungem in Bucovina si iata ca am reusit. Rezervarea am facut-o pe booking si au fost mici probleme (pe site era inclusa masa de pranz, dar in realitate era cina si nu era trecuta reducerea de 10% pentru 3 nopti).

Datorita timpului scurt (3 nopti) am fost nevoiti sa condesam cat mai multe obiective in aceasta minivacanta de 1 Mai.

In prima zi, pana sa ajungem sa ne cazam, am vizitat: casa memoriala Ion Creanga, manastirile Agapia si Varatec.

Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti a fost prima incursiune in trecut, care a impresionat copii.

Manastirea Agapia frumoasa, ingrijita dar nu ne regaseam linistea in interiorul ei. La polul opus a fost manastirea Varatec care ne-a umplut sufletele de liniste. Desi se lucra la biserica, atmosfera era deosebita, neputand fi descrisa in cuvinte. Nu ne dadeam dusi, asa ca am vizitat muzeul manastirii ale carui exponate ne-a trimis in alte vremuri demult apuse. Copii erau cei mai impresionati asa ne-am mobilizat cu greu sa pornim iar la drum.

Cazarea a fost punctul culminant al primei zile. Ne-am cazat in cadrul pensiunii "La Roata", intr-o casa taraneasca veche autentica. Eu si sotul meu retraiam momentele copilariei, cand petreceam vacantele la bunici, la tara. Copii mei cand au intrat au exclamat amandoi:

- Parca suntem in casa lui Ion Creanga!

Se minunau de fiecare obiect si nu le venea a crede ca vor dormi intr-o casa muzeu (fuiorul si locul de odihna dupa soba au fost preferatele lor). In acel moment am realizat ca merita toti banii dati pentru aceasta locatie.

Casa se compune din 2 camere double, o camera cu pat matrimonial si o camera cu 2 paturi twin, hol, o baie cu dus, terasa mare. Camera cu paturi twin avea soba si era mai mare. Dotari: televizor in fiecare camera, geamuri termopan, apa calda si caldura de la centrala pensiunii, lemne, lenjerii, prosoape, articole de baie. Intr-una din seri am facut focul in soba mai mult pentru curiozitatea copiilor, dar mirosul degajat de plita noua, ne-a dat putin de furca pana am aerisit camera.

In cadrul pensiunii aveti la dispozitie mai multe variante de cazare dispuse in vile separate. Curtea frumoasa ne imbia la relaxare pe noi adultii, iar copii aveau un mic loc de joaca amenajat. Peisajele de jur imprejur pot fi admirate fara oprelisti.

Pensiunea pune la dispozitia turistilor biciclete DHS, gratis.

Mancarea servita la pensiune este cea specifica zonei si nu am ce sa le reprosez, doar ca era prea buna si poti veni acasa, cu ceva kg in plus. Doamna care ne servea era toata numai zambet si atenta la orice dorinta.

A doua zi am vizitat manastirea Voronet parcurgand traseul Gura Humorului-Voronet, cu bicicletele puse la dispozitie de pensiune. Despre manastire pot spune ca era plina de turisti straini, insa am reusit sa admiram picturile deosebite conservate atatia ani. Dupa amiaza am continuat incursiunea noastra in istorie vizitand manastirea Humor. In cadrul ei este turnul lui Vasile Lupu care are un parter și trei etaje. Copii erau entuziasmati si deja isi imaginau cum urcau soldatii sa stea de straja pentru apararea manastirii. De la primul etaj se urcă la etajele superioare pe scări cu trepte de piatră înguste, cuprinse în grosimea zidăriei. La ultimul etaj se află un balcon de lemn de unde se poate admira privelistea insotita in aceasta perioada de un verde crud.

In prima parte a celei de-a treia zi am petrecut-o intr-un parc de aventura. Aici am venit de la deschidere (ora 10) pentru a nu pierde toata ziua (se asteapta mult pana se elibera echipamentul). Exista 3 trasee (pentru varsta 8-10ani), pe care le poti repeta, dar sa nu depaseasca 6 trasee parcurse. Pentru adulti si copii peste 12 ani erau trasee mai grele.

Timpul petrecut a fost aproximativ de 2 ore, costul 90 lei un adult si doi copii.

In partea a doua a zilei am ajuns la manastirea Putna care ne-a pus la dispozitie file de istorie intr-un cadru deosebit, chiar daca ploua. Inca de la intrare ne-a impresionat cand am trecut pe sub bolta turnului Eminescu. In biserica simti cum se impletesc rugaciunele noastre cu cele ale inaintasilor nostri. Peretii bisericii emana parfumul trecutului.

Lacasul detine un muzeu manastiresc cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. care ne-au impresionat.

Ultimul lacas vizitat a fost manastirea Sucevita, unde ne-am recapatat puterile dupa o zi maraton. Nu intru in detalii despre arhitectura sau icoane deoarece pot fi gasite usor pe internet. Intreg ansamblul trebuie vizitat pentru a simti acel amestec de istorie si piosenie emanat de zidurile traince ce au rezistat pana in zilele noastre.

O incursiune in lumea trecuta si cea prezenta a Bucovinei ne-a reamintit de ce ne dorim sa ne petrecem vacantele in tara.

Copii s-au intors incantati si cu un bagaj de informatii pe care nu l-ar fi retinut din carti.

Singura neplacere a fost ca s-a terminat prea repede. Recomand atat pensiunea unde am fost cazati cat si locurile vizitate.

---

VIZUALIZĂRI: 1872 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI