ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.02.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2013
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 10 MIN

Mănăstirea Polovragi şi alte locuri vizitate

Ilustrație video-muzicală
Johannes Linstead - Dreams In Your Eyes


TIPĂREȘTE URM de aici

Înainte de a urca pe transalpina, fiind cazaţi la pensiunea Andreea din Baia de Fier despre care am scris şi v-am recomandat-o, vezi impresii am vizitat mănăstirea Polovragi, cheile Olteţului şi Peştera Muierilor. Peştera Polovragi era închisă pentru câteva ore şi cum timpul ne presa am renunţat s-o vizităm rămânând doar cu vagile amintiri de acum nu ştiu câţi ani...

Împrejurimile

Mănăstirea Polovragi se află în judeţul Gorj la 2 km de comuna Polovragi. Localitatea este datata de pe vremea lui Radu cel Frumos (1462-1475) dar începuturile ei se pierd în negura timpului. Chiar în comună, săpăturile arheologice au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice. Denumirea comunei provine de la o plantă tămăduitoare numită povraga sau polvraga cu care vracii vindecau nenumărate boli. Etimologia cuvântului se pare că e geto-dacă, regiunea fiind bogată în mărturii din sec. I-II. În Poienile de Sus pe muntele Piatra Polovragiului aflată deasupra mănăstirii se află crucea lui Ursache. Aceasta a fost ridicată în 1800 în memoria unui boier local şi are inscripţii în slavonă. De aici începe perimetrul a două cetăţi dacice din timpul lui Buerebista. Romanii au folosit fortificaţiile pentru a supraveghea drumul care trecea prin cheile Olteţului spre pasul Urdele şi de aici spre Sarmisegetuza romană de la Grădiştea de Munte. La cetăţile dacice se ajunge prin pădure în cca jumătate de oră pe un traseu marcat cu bandă roşie. În apropiere de Polovragi, pe vârful Nedei de la izvoarele Olteţului în fiecare an pe 20 iulie se ţine o sărbătoare populară nedeea care adună câteva mii de oameni sosiţi din părţile Sibiului, Jina, Sugag, Vâlcea. Începând cu sec. XVII in cdrul nedeeii are loc un târg de animale şi produse lucrate manual (şei, hamuri, şube, etc)

Manastirea Polovragi

Se ajunge la ea pe DN67, Râmnicu Vâlcea- Târgu Jiu. Aici drumul se bifurcă, în faţă se vede mănăstirea Polovragi şi la dreapta un drum de macadam care se îndreaptă spre sălbaticele chei ale Olteţului şi peştera Polovragi. Deşi se află într-o zonă muntoasă la poalele muntelui Piatra Polovragilor din Parâng, mănăstirea este aşezată pe un teren plan într-o livadă cu pomi fructiferi şi lângă o pădure de castani comestibili. Manăstirea a fost ctitorită în 1505 de doi boieri, fraţii Radu şi Petru fiii lui Danciu Zamona aşa cum a fost menţionat într-un hrisov. Peste 150 de ani, pe temelia vechii mănăstiri este ridicată de boier Danciu Pârâianu o nouă construcţie bisericească în stil bizantin pe care Matei Basarab o confirmă documentar. Următorul ctitor care a dezvoltat mănăstirea prin construcţii noi (chilii, clopotniţă, pridvor), a pictat interiorul bisericii şi a înzestrat-o cu odoare de preţ a fost Constantin Brâncoveanu. Acesta a răscumpărat mănăstirea cu trei saci de galbeni şi a dat-o ca metoc (subordonare) mănăstirii Horezu. Tot atunci a fost ridicat un zid de apărare ca de cetate. Totuşi în 1802 mănăstirea cade pradă lui Pasvantoglu, celebrul Pasvante Chiorul care a vrut să-i fure bogăţiile. Călugării, anunţaţi din timp au ascuns icoanele, sfeşnicele şi cădelniţele în apele Olteţului. În mănăstire se intră printr-o poartă sculptată de lemn pe care scrie "Bine cuvântat este cel ce vine în numele Domnului˝. La dreapta porţii este o troiţă tot de lemn în amintirea eroilor căzuţi la datorie. După parcurgera unei alei pietruite intrarea în mănăstire se face pe sub bolta clopotniţei. În partea superioară a portalului alb de piatră de câţiva metri grosime se află un medalion în care este pictată Adormirea Maicii Domnului. În mijlocul curţii mărginite de chilii se află biserica cu pridvorul brâncovenesc bogat pictat. În interior, picturile au fost realizate în stil bizantin de primii meşteri proveniţi de la Scoala de la Horezu. Catapeteasma este din lemn de tei sculptat şi filigramat. O adevărată comoară o reprezintă colecţia de 3000 de cărţi foarte vechi scrise în română, greacă şi slavonă, cele 650 icoane pictate pe sticlă sau lemn şi manuscrisele cu psalmi bisericeşti. Mănăstirea a fost hărăzită călugărilor dar din 1968 vieţuiesc aici călugăriţe, ajunse astăzi la un număr de 30. Dincolo de zidul de apărare se află biserica Bolniţă cu hramul Sfântului Nicolae, construită în 1736 care avea rol de spital, infirmerie şi chiar azil pentru cei bolnavi şi bătrâni.

Cheile Olteţului săpate în calcar de râul cu acelaş nume separă munţii Căpăţânii de munţii Parâng şi au o lungime de 4 km. Au o suprafaţă de 150 ha. Alături de cheile Bistriţei din apropierea mănăstirii cu acelaş nume şi cheile Orzei din masivul Bucegi la nord de lacul Scropoasa, cheile Olteţului au pretenţia de a fi cele mai înguste din România, unii spunând că din Europa. Nu ştiu dacă nu e vorba de patriotismul local al celor care le-au descris dar cu ochii mei am văzut că distanţa dintre pereţii abrupţi este uneori de câţiva metri. Sălbăticia şi frumuseţea peisajului este uluitoare. Adâncimea din vârful stâncilor la albia râului ajunge la 300m iar din şosea 25m. Chiar şoseaua de macadam paralelă cu cheile are porţiuni săpate în stâncă şi deseori ai impresia că se prăvale muntele peste tine. Înainte de a intra în chei se poate lăsa maşina într-o parcare cu plată sau se poate rula pe drum dar acesta fiind îngust, manevra de întoarcerea este dificilă. Drumul forestier are o lungime de 20 km şi ajunge sub vârful Negovanu înalt de peste 2000m. Cheile au un microclimat aparte din cauză că vârfurile munţilor fiind foarte apropiate, sunt porţiuni în care nu pătrunde soarele niciodată şi temperatura locală este cu cca. zece grade mai scăzută decât înafara cheilor. În apele râului care nu îngheaţă niciodată trăiesc câteva specii de peşti, la loc de frunte fiind păstrăvul iar în vegetaţia apropiată s-au inventariat 400 plante diferite. În cheile Olteţului se practică alpinismul şi canoe. Aproape de intrarea în chei se află Peştera Polovragi, a treia din ţară ca mărime şi interes turistic, pe care din păcate am găsit-o închisă. Peştera se află la 670 m altitudine şi deşi are o lungime de 10 km, se poate vizita mai puţin de 1 km. Intrarea este amenajată doar din anii´60. Înainte accesul se putea face printr-o gaură numai prin coborâre cu frânghia. Vis-a-vis de peşteră o scară cu balustradă te duce aproape de râul învolburat care sare din piatră în piatră în mici cascade. Deşi m-am ţinut cu amândouă mâinile de balustradă am avut o uşoară senzaţie de ameţeală privind apele năvalnice aşa că văzut, fotografiat şi urcat scările înapoi.

Peştera Muierilor se află la câţiva kilometri de peştera Polovragi în comuna Baia de Fier, localitate atestată documentar din 1480 şi în care din vechime s-a exploata fierul. În perioada 1940-1994 aici a funcţionat singura mină de grafit din România. Ca urmare a scăderii consumului de creioane cu mină şi intrarea pe pierderi, exploatarea de grafit s-a închis. În urma obţinerii premiului Nobel pentru descoperirea celui mai bun conductor electric şi de căldură grafenul care se face din grafit, investitorii străini şi-au manifestat interesul de a cumpăra vechea mină.

Peştera Muierilor se găseşte în cheile Galbenului. Este prima peşteră electrificată din ţară (1963) şi este vizitată anual de cei mai mulţi turişti poate şi prin faptul că aleea de vizitare este bine marcată şi iluminată. De reţinut că în tot cursul anului temperatura este constantă 9-10 grade. Pe tăpşanul din faţa dealului care urcă la peşteră pot fi parcate câteva sute de maşini. Tot aici este o terasă mare în care se poate servi masa. Pentru intrarea în peşteră se urcă o cărare în serpentine largi (mie mi-a luat vreo 20 minute, altora 10) la capătul căreia se află un şopron de aşteptare pentru că intrările se fac ghidate din oră în oră. Tot aici este şi casa de bilete: 10 lei adulţii, 5 lei copilăretul (tineri plus pensionari) şi 10 lei taxa de fotografiere. Cu o lungime de 3.5 km din care 0.9 km vizitabili peştera se întinde pe patru niveluri. Zona vizitabilă de turişti se află la înălţimea de 40m faţă de zona speologică. Vizita durează 50 de minute în care sunt incluse şi opririle pentru explicaţiile ghidului. Nu poţi rămâne în urma grupului pentru că ghidul aprinde lumina succesiv pe secţiuni de vizitare. Iieşirea se face prin cealălaltă parte a muntelui la cca 1 km de zona de parcare. Există însă locuri alunecoase din cauza infiltraţiilor de apă şi altele în care plafonul este atât de coborât încât trebuie să mergi foarte aplecat iar persoanele înalte să se târască pe burtă. Stalactitele şi stalagmitele mai reprezentative au plăci cu denumiri sugestive: Orga mare, Altarul, Moş Crăciun, Turcul, Amvonul, Candelabrul, Domul, etc. De un mare interes este scheletul unui urs speleus (de peşteră) – strămoşul ursului brun-şi separat, al celui mai mare craniu găsit în Europa din această specie. S-au găsit schelete sau oase din animale care au trăit în paleolitic ca leul, hiena, lupul. Există o sală a liliecilor în care aceştia formează o colonie agăţată de tavanul peşterii şi o alta cu guano. În 1952 au fost descoperite fragmente de craniu provenind de la o femee care, în urma datării, s-a stabilit că a trăit cu 30000 ani în urmă. Cercetători britanici au declarat că aici a apărut cea mai veche populaţie a Europei. (la trecut unicat şi glorios stăm bine, la prezent suntem mai deficitari). Craniul se găseşte la Muzeul Antipa

Legendele locurilor, de la lume adunate. unele cu un sâmbure de adevăr sunt luate sub beneficiu de inventar:

-se spune că nu Tudor Vladimirescu a fost asasinat de Eteria, ci o sosie de a lui. El s-ar fi refugiat la mănăstirea Polovragi unde a îmbrăcat haine de călugăr şi a trăit până la adânci bătrâneţi. Sâmburele de adevăr: În 1821 în timpul revoluţiei, Tudor Vladimirescu şi-a cantonat oastea în mănăstirea Polovragi unde a fortificat zidurile de apărare.

-Se spune că Zamolxe zeul dacilor care avea şi o existenţă pământeană, s-a retras în pestera Polovragi după cucerirea Daciei de către romani. În peşteră oamenii au denumit o formă tronul lui Zamolxe, credinţă citată de Vlahuţă în România pitorească.Sâmbure de adevăr. -

-în peştera Polovragi ar fi existat un tunel de câţiva kilometri prin care intrau şi ieşeau dacii, derutându-i pe romani şi scăpând din cetatea asediată. Sâmburele de adevăr: războiul de gherilă pe care-l practicau dacii mai puţin numerici dar cunoscători ai locurilor, v. şi metopele de pe Columna lui Traian

-Pe muntele Piatra Polovragiului au trăit nişte uriaşi care cu un picior încălecau un munte, cu al doilea muntele de vis-à-vis. Locul se numneşte Oborul Jidovilor. Pe transalpina am întâlnit Piatra Jidovului, semn că legenda era răspândită în toată zona. Sâmburele de adevăr: -

- în peştera Polovragi a vieţuit călugărul Pahomie care a desenat pe pereţi un schelet reprezentând moartea cu secera. Sâmburele de adevăr: există un schit în munţii Căpăţânei dedicat lui. Pahomie. Acesta ar fi fost un boier călugărit, vel stolnicul Popa Postelnicu sau un Craiovescu, care în 1520 ar fi ridicat schitul împreună cu un haiduc vestit numit Sava.

- denumirea de Peştera Muierilor are două explicaţii: 1. în timpul războaielor sau ale năvălirilor barbare (pardon, migraţiunile popoarelor) femeile se ascundeau în peşteră. 2.dacă se îndeplinea un ritual, peştera era aducătoare de fertilitate. Sâmburele de adevăr: în anii ´90 o echipă de arheologi a descoperit la 20 m sub galeria de acces a vizitatorilor o cameră aproape dreptunghiulară în care se aflau urmele unui altar făcut de mâna omului. Aici s-a descoperit o placă de ardezie în care în 176 d. Hr. scria că soţia unui demnitar roman adusese o ofrandă zeului fertilităţii. Au mai fost descoperite inele şi cercei din material comun din care s-a dedus că în peşteră veneau să se roage şi femeile obişnuite, nu numai cele nobile.

După cele două zile jumătate în care am vizitat mănăstiri din Vâlcea şi Gorj, peşteri şi chei am început traversarea transalpinei despre care am scris aici.


[fb]
---
Trimis de Michi in 19.02.14 14:39:28
Validat / Publicat: 19.02.14 19:14:27
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în POLOVRAGI / NOVACI.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 12267 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P15 Peisaj sălbatec în chei
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 25850 PMA (din 27 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

Marian Preda [19.02.14 19:39:17] »

Mama Michi;

Am onoarea primului vot!

webmaster13 [20.02.14 10:47:56] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

Michi [20.02.14 12:18:15] »

@webmaster13: YEESS! si provocatoare şi mistică, exact cum trebuia. Mulţumesc

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Marian Preda, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Polovragi:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.064357995986938 sec
    ecranul dvs: 1 x 1