ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.02.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
AUG-2013
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 6 MIN

Mănăstirea Arnota, locul unde se odihneşte Matei Basarab

Ilustrație video-muzicală
Era - ''Classics'' (2009) - ''Caccini - Redemption - Ave Maria''


TIPĂREȘTE URM de aici

Dacă aş fi scris acest review vara trecută de cum ne-am întors de la mânăstirea Arnota, cu siguranţă că, după ce v-aş fi descris-o şi lăudat-o pentru tot ce înseamnă ea, nu v-aş fi sfătuit s-o vizitaţi decât dacă aveţi o maşină foarte puternică şi timpul este favorabil. De la mânăstirea Bistriţa pe care o văzusem înainte şi până la Arnota am avut parte de un drum în pantă de vreo 5-6 km, şerpuit şi plin de gropi (DJ 646). La toate acestea s-a mai adaugat şi un praf dens care s-a depus pe caroserie din cauza carierei de calcar prin care se trecea şi ale cărei excavații ne oferea din loc în loc un peisaj selenar. Vestea bună este că din noiembrie 2013 drumul s-a asfaltat fiind una din cele mai importante lucrări de infrastructură în domeniul turismului. Starea precară a acestui drum înainte de asfaltare îi făcea pe mulţi turişti să renunţe la vizitarea acestei bijuterii mănăstireşti. Văzând-o de departe cocoţată pe o coastă a muntelui, după un kilometru- doi de hârtoape mulţi renunţau cu gustul amar că n-au putut-o vedea. Unii temerari lăsau maşina la poalele muntelui şi se avântau pe o cărăruie abruptă de 3 km. Priveliştea pe care o găseau la capătul drumului merita efortul. Dacă ar trebui să localizez unde e Grădina Maicii Domnului, aş spune că la Arnota. Cele 25 măicuţe vieţuitoare aici au grijă să prezinte călătorului un loc cu o frumuseţe coborâtă din cărţile de basme. Sper că după asfaltare drumul să fie şi întreţinut astfel încât cât mai mulţi credincioşi sau simpli turişti să se poată bucura de oaza de linişte, de peisajul spectaculos şi de frumuseţea neştirbită a mânăstirii Arnota.

Mânăstirea Arnota este construită în muntele Arnota din masivul Căpăţânei, la o altitudine de 840m, cam la jumătatea înălţimii dintre poale (400m) şi vârf (1184m). Diferenţa de nivel faţă de comuna Costeşti de care aparţine, deschiderea panoramică spre culmile şi văile din jur sau spre vârful Stogu (700m) ieşit ca un pinten din pădure, oferă călătorului oprit să se odihnească pe o bancă în faţa mănăstirii, o privelişte unicat. Legenda spune că Matei Basarab înainte de a fi uns domnitor a fost urmărit de o ceată de turci care-l hărţuiau. Turcii îi voiau capul dar Matei Basarab ascunzându-se într-un stufăriş a promis Domnului că dacă va scăpa cu viaţă va ridica o sfântă mănăstire pe acele locuri. Dumnezeu i-a îndeplinit dorinţa dar şi el promisiunea astfel încât după ce a obţinut tronul în 1632 a pus piatra de temelie viitoarei mănăstiri. Ea a fost construită pe temelia unui vechi lăcaş şi a fost hărăzită cu hramul arhanghelilor Mihail şi Gavril. Bisericii iniţiale păstrată până în zilele noastre i s-a adăugat sub domnia lui Constantin Brâncoveanu pridvorul, turla şi o minunată catapeteasmă din stejar sculptat a cărui original se află la Muzeul de Artă. Unicitatea bisericii rezidă în faptul că păstrează pictura atribuită meşterului Stroe Zugravul menţinută şi în timpul restaurărilor ulterioare. Trăsăturile sobre ale sfinţilor, predominanţa culorilor albastru cenuşiu şi vişiniu încadrează fresca în prima jumătate a sec. XVII. Tot lui Stroe Zugravul I se atribuie tabloul votiv reprezentându-l pe domnitor şi pe doamna Elina şi portretul lui Matei Basarab bătrân făcut în 1644. Acesta este considerat cel mai reuşit portret al unui domnitor pictat într-o biserică. Intrarea în biserică se face printr-o uşă masivă sculptată din lemn de castan care conţine o inscripţie în slavonă ˝ Aceste uşi le-a făcut Constantin Brâncoveanu, vel logofăt˝ În biserică se păstrează şi sunt expuse privitorului, părţi din moaştele sfântului Grigore Decapolitul a cuvioasei Parascheva, a muceniţei Marina şi altele. În pronaos se află două morminte de piatră. Primul este al domnitorului iar al doilea al tatălui său, vel vornicul Danciu din Brâncoveni, căpitan de oşti al lui Mihai Viteazul care a căzut pe câmpul de luptă la Turda. Cât despre Matei Basarab, acesta a fost înmormântat iniţial la Târgovişte. Atât mormântul său cât şi al soţiei sale Elina au fost profanate de mercenarii seimiţi, răsculaţi. Seimiţii erau soldaţi străini cu plată şi formau un corp de 2000 luptători menit să apere curtea domnească. Ei s-au răsculat ca urmare a neplăţii salariilor după ce l-au ajutat pe domnitor să-l învingă pe Vasile Lupu la Finta în 1653. Matei Basarab a fost reînhumat în 1654 la Arnota. Pe piatra sa funerară de marmură albă scrie în limba română cu litere chirilice. ”Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu, odinioara stapan si domn al Tarii Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, innoitor a multor biserici si manastiri, niciodata biruit, ci biruitor si a multor invingeri, invingator prea slavit, dusmanilor infricosat, pretenilor de folos, imbogatitor al tarii sale, cel ce cu multa bogatie si intru toate indestulat, in buna pace a domnit 23 ani, a adormit intru Domnul la cinstite batranete, in anul Domnului 1654˝ Matei Basarab a fost una din cele mai strălucite figuri ale istoriei noastre. În lunga sa domnie a zidit din temelii 46 de biserici, a refăcut altele fiind considerat cel mai mare ctitor ortodox al românilor. A încurajat scrierea în limba română a documentelor oficiale şi religioase şi în materie juridică a tipărit Pravila Mică în 1640 şi Îndreptarea legii, adevărate coduri de procedură ale epocii. A fost un adevărat mecena, a sprijinit băneşte şi a scutit de biruri Mitropolia Ţării Româneşti şi a plătit dările mănăstirilor de la muntele Athos intrate în datorii. Armata lui ajunsese la 40000 de soldaţi deşi singurele războaie purtate au fost cu Vasile Lupu care-i dorea tronul pentru fiul său. Înconjurat de vecini care ar fi vrut cotropirea ţării, a ridicat la graniţe noi fortificaţii şi a iniţiat şi condus Liga antiotomană formată din Ţările române, Polonia şi Rusia.

Astăzi mânăstirea Arnota este în pericol. Exploziile repetate cu dinamită din cariera de calcar aflată doar la câţiva kilometri depărtare de mânăstire distrug ceea ce timpul nu a reuşit. Au apărut fisuri în pereţi, picturile au început să se degradeze şi au fost necesare schele interioare pentru susţinerea pereţilor. Cariera alimentează cu rocă de calcar fostele Uzine de produse sodice Govora încă din 1955. Uzinele au fost cumpărate în 2006 de concernul polonez Ciech care, deşi funcţionând cu pierderi intenţionează să-şi dezvolte producţia. Niciunul din planurile propuse de protejare a mănăstirii nu a găsit interes şi finanţare de la autorităţi, astfel încât dacă nu se iau măsuri se va pierde această bijuterie a patrimoniului naţional. Mergeţi s-o vizitaţi!

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Michi in 10.02.14 17:19:40
Validat / Publicat: 10.02.14 19:27:46
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în HOREZU.
NOTĂ: Articol ARHIVAT (nu intră în calculul mediei acestei destinaţii)

VIZUALIZĂRI: 3745 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

4 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Drumul spre Arnota trece prin cariera de piatră
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 24050 PMA (din 25 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

4 ecouri scrise, până acum

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.02.14 22:36:03] »

@Michi: Am vizitat Mănăstirea Arnota o singură dată, acum câţiva ani. Bineînţeles, drumul în pantă, prăfuit şi cu hârtoape, ne-a impresionat cel mai mult. Neplăcut!

Nu ştiu dacă drumul a fost singurul motiv, dar taman acolo, urcând, ni s-a defectat închiderea geamului pe partea şoferului. Soţul meu a rămas în parcarea de la intrarea în incintă meşterind maşina, iar eu am vizitat sfântul lăcaş singură şi pe fugă. Tocmai din acest motiv nu pot spune că am rămas cu prea multe impresii. Doar câteva poze.

Acum, dacă drumul a fost asfaltat, subscriu şi eu îndemnului de a vizita Mănăstirea Arnota - sălaşul de odihnă veşnică a voievodului Matei Basarab.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150][1 vot]
webmaster13 [11.02.14 08:46:45] »

Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.

Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)

Michi [11.02.14 09:23:36] »

@webmaster13: Nici nu se putea mai frumos, mulţumesc.

didona_stelea [12.08.15 11:06:42] »

Foarte frumos, mi s-a pus un nod in gat de emotie. Vom merge cu siguranta sa vizitam cele doua manastiri la sfarsitul lui august! Bravo, f. bun/f. util!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
didona_stelea, iulianic, Michi
Alte impresii din această RUBRICĂMănăstirea Arnota [Costești, VL]:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.057134866714478 sec
    ecranul dvs: 1 x 1