Grecia la vreme de iarnă. Revelion Atena 2014 (Continuare)

TIPĂREȘTE

Etapa a II-a. Atena. Ziua 1. Atena este unul dintre cele mai vechi orașe din lume, nu numai din Grecia. În decursul istoriei sale a fost distrus de mai multe ori fiind refăcut de fiecare dată. În prezent este cel mai mare oraș al țării și se spune că ar avea mai mult de cinci milioane de locuitori, respectiv un sfert din populația țării. Afirmația aparține ghidului grec care ne-a însoțit pe timpul șederii acolo. De asemenea Atena este cel mai important centru economic, cultural și istoric al Greciei.

Așadar, ne aflăm în Atena capitala Greciei în data de 31.12.2013. După somnul care ne-a făcut să uităm de oboseala acumulată în două zile de călătorie cu autocarul, ni se prezintă programul zilei. La orele 08.00, micul dejun iar la 09.00, îmbarcarea în autocar, pentru turul orașului la lumina zilei, de astă dată, urmând ca apoi să vizităm Acropole și la alte obiective istorice și turistice din localitate, iar după orele 14.30 – 15.00, program liber la dispoziție și pregătirea pentru cina festivă de revelion la o tavernă, in cartierul Placa. Nu spun acum nimic despre hotel și condițiile de cazare, întrucât mi-am propus ca la sfârșitul relatării impresiilor despre acest sejur, să fac o descriere a tuturor locurilor de cazare din întregul circuit.

Deci, la ora 09.00 am pornit în turul orașului. Primul obiectiv care ne-a fost prezentat, a fot Piața Syntgma. Piața Syntagma, este cea mai importantă piață din Atena fiind cunoscută și sub numele de Piața Constituției. Ea este considerată a fi, ”kilometrul 0 al Atenei”, din acest punct începe măsurarea distanțelor, atât față de linitele orașului cât și mai departe spre granițele țării. În această piață se află Clădirea Parlamentului unde ritualul schimbarii gărzii, reprezintă un moment de mare atracție nu numai pentru turștii aflați acolo dar și pentru autohtoni. Tot piața Syntagma este locul unde grecii își exprimă nemulțumirea prin manifestații de amploare, față de politicile guvernului, atunci când acestea nu sunt în concordanță cu interesele lor.

Nu departe de Piața Syntagma, se află Piața Omonia, sau Piața Armoniei. În această piață, una dintre cele mai vechi ale orașului, converg mai multe străzi foarte cunoscute din Atena. Una dintre acestea este Agyou Konstantinou (Sfântul Constantin), pe care se afă hotelul Delphi Art unde am locuit, vis-a-vis de care se află Teatrul Național. În turul nostru cu autocarul ne-au mai fost prezentate ca obiective importante care meită să fie vizitate, Grădina sau Parcul Național, cu o suprahață de 16 ha., care este un loc de plimbare și relaxare pentru greci dar și pentru turiștii străini care vizitează Atena. Nu pot fi uitate din acest tur, clădiriea Academiei, a Universității și a Bibliotecii Naționale, impotante centre de cultură și artă, care așa cum se exprima ghidul grec, mai exact o doamnă care vorbea foarte bine românește, reprezintă o trilogie arhitecturală ateniană deosebită. Au fost și alte puncte de atracție interesante dar voi mai face referire doar unul singur. Acesta este Stadionul Panathenaikon. De fapt este vorba despre Stadionul antic al Atenei, mai exact locul unde se țineau olimpiadele în antichitate și cel în care în anul 1896, s-a desfășurat prima Olimpiadă modernă, când Jocurile Olimpice au fost reluate, după ce în anul 393, au fost interzise de romani.

În sfârșit, după tot acest tur, care a durat aproximativ o oră și jumătate, am coborât din autocar, iar apoi, per pedes am urcat către Aropole. Am cumpărat bilete de intrare și am ajuns în locul unde se află cel mai imporant și mai impunător monument, păstrat din vremurile Greciei antice. Am rămas cu toții adânc impresionați de tot ce se afla acolo, de tot ce am văzut și de tot ce doamna care ne-a însoțit în calitate de ghid, ne-a relatat despre istoria lor. Acropole ne-a oferit în acelaș timp posibilitatea unei imagini a Atenei privită de la înălțime. De acolo, pot fi văzute de jur împrejurul colinei Acropolei, o mulțime de vestigii ale lumii antice, iar cel puțin în ceea ce mă privește, sentimentul care m-a năpădit, a fost acela al întoarcerii în timp. Nu în vremurile antice, ci doar în cele ale copilăriei când școlar fiind eram fascinat la orele de istorie legendele și minunile lumii antice grecești.

Plecând de la Acropole ne-am continuat drumul pe jos, pe străduțele înguste ale cartierului Placa pâna la Piața Monastiraki. De aici după ce am primit câteva indicații pentru aputea ajunge mergând pe jos la hotel, am rămas liberi să facem cumpărături și să servim masa, fiecare după dorință. Noi am ales să mergem la o tavernă să mâncăm. După ce am consultat meniul, ne-am oprit la ”Thanasis Kebap”, un fel de mici la grătar, preparați din carne de oaie, așezați pe o ”pita”, adică pe lipie subțire, iar deasupra câteva bucăți de roșii coapte de asemenea la grătar. Deosebirea de micii noștri a fost aceea că nu erau foarte condimentați, tocătura era ceva mai mare, și erau foarte mari. Chiar cu mult mai mari decât cei la Dealul Negru de pe șoseaua Pitești – Râmnicu Vâlcea, pentru cine a bătut acel drum. După asta, obosiți de atâta hoinăreală, ne-am îndreptat spre hotel să ne odihnim și să ne pregătim pentru masa festivă de revelion. Locul unde aveam să petrecem noaptea dintre ani, a fost Taverna New Riga din cartierul Placa. Un restaurant cu un salon foarte mare, cu mese atât jos, cât și la un balcon pe trei dintre laturile localului.

La ora 21.30, ne aflam la restaurant unde pe estradă, orchestra deja își începuse programul. Aceasta era compusă din orgă electronică, buzuki, chitară, baterie, și ce nu am mai văzut de multă vreme, tompetă. Pe parcurs ne-am dat seamă că era o formație de profesioniști, având în repertoriu muzică live, orchestră și voce, din toate țările de unde proveneau grupurile aflate în restaurant. La ora zece punct, a început spectacolul, cu urări de bun venit adresate în limbile, română, franceză, poloneză, franceză și geacă. Apoi trei soliști, doi bărbați și o femeie, au intarpretat cântece din țările participanților la masa de revelion. În limba română a solista a interpretat melodiile, ”Ciobanas cu Trei sute se oi” și ”Ma dusai sa trec la Olt”. Vocea plăcută și o interpretarea bună, la care s-a adăugat pronunția specifică grecilor care au învățat românește, ne-a încântat și au atras multe aplauze din sala in care aproape jumătate dintre clienți erau români. Orchestra a cântat fără întrerupere tot timpul. Programul artistic a a fost un spectacol deosebit. Pe lângă orchestră și soliști, un grup de dansatori excelenți au făcut o demonstrație pe măsură, prezentând dansuri populare din majoritatea regiunilor Greciei, alături de muzica grecească și muzica ușoară de dans, mai mult retro.

O anumită dezamăgire ne-a produs-o mâncarea. Obișnuiți ca la noi, cu un aperitiv mai mult sau mai puțin bogat, însoțit de băuturi tari, am rămas foarte surprinși când în deschidere ospătarii ne-au pus în față o farfurie cu două feluri de plăcintă cu brânză. Una din ele părea să aibe și tocătură de carne în ea. A urmat felul doi care a fost un alt fel de plăcintă și apoi felul trei care ne-a făcut praf. Tocană de oaie, în staniol. Nu aș spune că nu a fost bună, dar a fost ceva ne așteptat și oricum, foarte diferit de obiceiurile noastre. Încă de când am intrat, am găsit pe mese, câte o sticlă de vin alb, una de vin roșu și una de șampanie care reveneu pentru patru persoane. Cu vinul ne-am descurcat. Afost bun, la fel a fost și șampania.

O altă nepotriveală față de ce obișnuim noi și alte popoare, a fost faptul faptul că momentul de răscruce dintre ani, nu a fost marcat ca la noi. Înainte de ora 12.00, unul dintre danstori a făcut o urare simplă, după care și-au continuat spectacolul ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ceea ce ne-a cam derutat și ne-a făcut să ne uităm la ceasuri după care românii au luat inițiativa au deschis cu zgomot sticlele de șampanie au turnat în pahare, au aplaudat și s-au pupat. Eu mi-am luat de acasă o crenguță de vâsc, am ținut-o cu mâna deasupra capului și mi-am sărutat soția sub văsc pentru a nu întrerupe un obicei vechi al nostru de revelion. Aproape de ora trei dimineața a venit autocarul și am părăsit localul. A fost o experiență frumoasă.

Atena ziua 2 – 01.01.2014. Micul dejun s-a servit la ora 10.30. A urmat timp liber la dispoziție până la orele 14.30, când am plecat spre Cap Sounion situat la o distanță de aproximativ 60 km., unde conform programului urma să vedem la un apus de soare superb. Din păcate încă de când ne-am trezit am constatat că afară ploua, iar ploaia a continuat în averse, până seara. Așa că apusul de soare, doar ni l-am imaginat. La Cap Sounion, pe un promontoriu înconjurat pe trei laturi de Marea Egee, se află templul lui Poseidon, zeul mării. Un număr de 15 coloane ale construcției, dintre cele 34, avute prin construcție, se păstrează și sunt într-o stare bună și în prezent. Acum, ruinele templului nu se mai vizitează, măsura fiind luată pentru a se preveni distrugerea de către turiști a acestui deosebit vestigiu antic. La întoarcere spre Atena, la vreo 15 km. de Cap Sounion ne-am oprit la o terasă pe țărmul mării Egee, unde am servit masa. Fiecare după gusturile și puterea lui. Meniul a fost alcătuit în general din pește și fructe de mare. Prețurile destul de piperate pentru această perioadă de timp a anului. Probabil însă că au avut în vedere sărbătoarea de început de an. Ne-am întors la hotel în jurul orei 19.00 și am fi fost dispuși să facem o plimbare prin vecinătatea acestuia, dar din nefericire, ploaia încă nu se oprise așa că gândindu-ne la ziua următoare, care știam că v-a fi una foarte încărcată și că vom ne vom întoarce târziu, am început să ne pregătim bagajele pentru ultima zi.

Atena ziua 3 – 02.01.2014. După micul dejun, la ora 08.00 ne aflam deja cu toții în autocar și am pornit spre portul Pireu, unde ne-am îmbarcat pe vasul Olympic Cruises, pentru croaziera de o zi pe Marea Egee și vizitarea a trei insule din Golful Saronicos. Prima escală a fost pe Insula Hydra. Hydra, sau Idra cum spun grecii este o insulă mică, stâcoasă. Orașul propriu zis, este concentrat în jurul portului, unde pe chei se află tot felul de buticuri cu fel de fel produse. Este una dintre cele mai frumoase insule ale Golfului Saronic iar pe timpul verii este foarte aglomerată. Insula are doar o singură plajă cu nisip și câteva cu pietriș, dar fiind aproape de Atena este foarte căutată pentru petrecerea de weekend-uri de către atenieni. Nu se poate merge mai departe, fără a menționa, faptul că pe insula Hydra, accesul cu autoturisme, motociclete și biciclete este interzis. Nimeni nu poate folosi aceste mijloace de transport. Singurul mijloc de circulație admis, altul decât mersul pe jos, este ”taxi-măgărușul”. Da! A-ți înțeles bine, măgarul. Încă de la coborârea de pe vapor pot fi văzuți pe chei, gata pregătiți să transporte oameni sau marfă. Alte personaje care se bucură de mare cinste pe insulă, sunt pisicile. E plin de pisici peste tot. Pe chei pot fi văzute în grupuri de 10 – 12, in apropierea vaporașelor pline cu pește, ale pescarilor întorși de la pescuit de pe mare, care îl vând direct de pe acestea. Insula Hydra este superbă. La intrarea în port, comandantul navei ne-a invitat să ieșim pe puntea superioară pentru a admira peisajul, dar din păcate nu am reușit să mai găsesc un loc bun pentru o fotografie de ansamblu, așa că nu pot să atașez decât imagini parțialeale acestuia. Bucuria și plăcerea de a fi acolo mi-au fost însă zdruncinate de faptul că la un moment dat, am constatat că paparatul de fotografiat nu mai declanșază, iar pe monitor mi-a apărut un mesaj în limba engleză care spunea: ”acest card nu mai poate fi folosit, probabil este avariat”. Am simțit că mi se înmoaie picioarele la gândul că am pierdut toate fotografiile făcute până atunci. După mai multe încercări de a vedea dacă mai funcționeză, am schimat cardul și aparatul a repornit. Intâmplarea ne-a stricat tot cheful pentru celelalte momente ale croazierei, dar nu aveam ce face și a trebuit să o continuăm.

A doua escală a fost insula Poros. Pe parcursul distanței dintre cele două insule s-a servit masa pe vapor. Un fel de bufet suedez, fiecare dintre noi alegând ce își dorea. Meniul a fost foarte bogat, două feluri de salate, pește, ”sarmaluți în foi de friț” cum le spunea actrița Tamara Buciuceanu, în piesa de teatru ”Gaițele” (sărmăluțe în foi de viță), cartofi gratinați, pui, și multe altele. Pe lângă ce s-a servit acolo, masa de revelion, a fost doar o simplă gustare. După masă, a urmat un program de dansuri și muzică grecească. Acesta însă a fost foarte departe de programul de la revelion din punct de vedere artistic.

Ajunși pe insula Poros ni s-au acordat 40 de minute pentru plimbare pe chei și vizitarea câtorva magazine.

Insula Poros are o suprafață de 31 km. p., și este formată de fapt din două insule unite între ele pritr-un pod. Are o populație de circa 4000 de locuitori. Este destul de apropiată de Atena motiv pentru care este foarte căutată de atenieni la sfârșit de săptămână. Distanța dintre insulă și portul Pireu se pargurge în mai puțin de o oră.

Ultima escală, insula Egina (Aegina). Insula Egina, Este cea mai mare insulă din golful Saronicos și se află la o distanță de numai 27 km de Atena. Are o suprafață de 57 km. p., și o populație de 17000 de locuitori. Este o insulă de mare atracție turistică. La fel ca aproape orice parte a Greciei, Egina este plină de vestigii antice. Cea mai reprezentativă atracție se pare că este Mânăstirea Sântului Nectarie. Trebuie să amintesc și faptul că insula Egina, a fost și capitala Greciei, când regele Otto, a mutat-o la Atena. Ajunși pe insulă, am fost așteptați de autocare pentru un scurt tur al insulei, și o vizită la Mânâstirea Sfântului Nectarie. Totul a durat exact două ore, după care ne-am reîmbarcat și am pornit spre Pireu, unde am ajuns după aproape 40 de minute. Aici am avut o surpriză. Înainte de acostare în port, comandanul navei a cerut insistent prin difuzoare, ca nici unul dintre pasageri, să nu își părăsească locurile. Am rămas foarte surprinși, neștiind ce se întâmplă. După mai multe manevre, vasul s-a oprit, iar la difuzoare s-a auzit din nou vocea comandantului care a cerut ca toată lumea să iasă pe puntea din spate a vaporului. Atunci am aflat ce s-a întâmplat. Întorcerea noastră a fost întâmpinată cu un frumos foc de artificii. După aceastea am pornit spre hotel, urmând ca a doua zi dimineață, să plecăm din Atena.

---

VIZUALIZĂRI: 4758 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI