Bucureşti – Ravda (Nessebar) sau din ciclul: Cine-o face ca noi, ca noi să păţească...
TIPĂREȘTEAcest review în mod normal ar fi trebuit postat undeva peste vreo 2-3 săptămâni urmând ordinea cronologică firească a concediului nostru. Dar iată că apare mult mai devreme şi cu un alt titlu faţă de cel pe care l-ar fi avut în condiţii normale. Nu vă spun că nici n-am avut răbdare să ajungem acasă, aşa că vă scriu direct din Ravda după ce toată dimineaţa am stat cu maestrul şi am descurcat hărţi încercând să ne aducem aminte localităţile prin care am trecut şi făcând eforturi deosebite pentru “stabilirea vinovatului”. În fine, momentul T0 de maximă stupizenie a fost identificat, iar vinovaţii nu am fost decât noi înşine şi avem puterea să recunoştem asta şi să nu dăm vina pe un amărât de Jepeseu care până la urmă ne-a scos la liman...
Aşa cum facem de obicei înainte de a pleca la drum, ne-am făcut temeinic temele studiind AFA şi ViaMichelin. Bine, “temeinic” e un fel de a spune pentru că timpul a fost fooooaaarte scurt având în vedere că pe 5 septembrie după-amiază ne-am întors acasă şi pe 6 septembrie dimineaţă am plecat iar. Traseul ales a fost Bucureşti – Giurgiu – Ruse – Razgrad – Shumen – Smyadovo – Ruen – Tankovo – Ravda, în total vreo 330 km. Ştiam că drumul nu e chiar cel mai bun, dar nici rău-rău nu părea. Aşa că am setat de acasă GPS-ul cu puncte intermediare şi am pornit la drum.
Pe tronsonul Bucureşti – Ruse totul a fost perfect, taxa de pod plătită, formalităţi vamale minime la graniţă, vinieta bulgărească o luasem cu două zile înainte aşa că era valabilă, drept pentru care am setat GPS-ul cu primul punct intermediar Razgrad. Am intrat în Ruse, de fapt pe centura acestuia, am făcut dreapta şi am urmat bucla pe sub pod pentru a o lua la stânga spre Burgas. Trebuie să menţionez că pentru noi a fost prima dată spre partea de sud a litoralului vecinilor.
Ruse - Razgrad la fel, fără probleme ba chiar am observat lăţimea incredibilă şi calitatea asfaltului atât de nebulgăresc. “Sora mea, autoban scrie pe noi”, zise şoferul către mine. Adevărul e că aşa se anunţa.
După Razgrad a urmat setarea următorului punct: Shumen. Bun drum, frumos şi pe aici. “Taci că ne-a pus Dumnezeu mâna-n cap şi ne-am scos! ”, am gândit amândoi. Ehhhh, şi aici s-a produs declick-ul ca să zicem aşa. Încă dinainte de a intra pe ruta ocolitoare a Shumenului i-am dat GPS-ului următoarea localitate din plan: Smyadovo. Ne-a ocolit frumos pe lângă Shumen, iar noi, îmbătaţi de bunăciunea drumului şi cu gândul numai la Hotelul Peter care ne aştepta cu braţele deschise, când am văzut că ne-a ocolit şi ne îndreaptă spre Smyadovo am şi setat următorul punct: Ruen. Şi… graba strică treaba… Coana Eleonora de la GPS se răsti la noi după câteva sute de metri să facem stânga. Bă, eşti nebună? Da’ de frică am făcut. Tocmai treceam pe lângă localitatea Ivanski. Am tras puţin pe dreapta pentru că ni s-a părut că ceva nu e în regulă. Am activat şi GPS-ul de pe telefon, numai că… poale lungi, minte ce-ţi mai trebuie… tot Ruen i-am dat în loc de Smyadovo. Şi ăsta ne arăta la fel. Bă, n-or fi amândouă gagicile proaste. Eleonora mare ne spunea că e bine pe acolo, Ioana cea mică o aproba. Puteam noi risca să intrăm în gura gagixurilor şi să ne întoarcem, aşa cum ne spune instinctul? Dacă se supărau fetele pe noi şi data următoare ne lăsau să ne descurcăm singuri? Măi, ‘or şti ele ce ştiu dacă ţipă amândouă să continuăm înainte. Parcă le şi auzeam în cor dacă îndrăzneam să întoarcem în drumul principal: “Aţi deviat de la traseu! Aţi deviat de la traseu! ”. Şi nu ne doream de nicio culoare să fim consideraţi deviaţi. Aşa că am mers înainte. Proastă alegere!!! Vai, vai, vai! E tot ce mai pot spune…
Ivanski – Yankovo – Arkovna – Partizani – Asparuhovo – Dobromir – Bilka – Zabalchevo – Ruen (208 pe hartă) cred că în total vreo 80 de km. Drumul? Groapă, pauză, lipsă gaură, viraj, piatră. Şi iar: groapă, pauză, se îngustează, viraj, gaură... Ne-am blestemat zilele în timp ce Vaya con Dios ne cânta de la aparat: We’re heading for a fall / (For a fall, We're heading for a fall – chorus :))))... . Cred că nu mai e nevoie de alte amănunte. Totuşi, trebuie să recunosc frumuseţea peisajului. Cum ajung acasă voi ataşa şi câteva poze făcute cu telefonul prin parbrizul maşinii. Am văzut în zona Asparuhovo un lanţ de peşteri şi o grămadă de maşini oprite acolo. În mod sigur era ceva frumos de văzut, însă cine să mai aibă chef? Acum îmi pare rău că nu ne-am oprit. În mod sigur nu mai ajungem pe acolo prea curând (cel puţin aşa sper) …
Ah, da, şi trebuie să mai spun că în Partizani am văzut un echipaj de poliţie, singurul dealtfel pe tot parcursul Bucureşti – Ravda. Stăteau la pândă după un colţ. N-am înţeles ce pândeau pentru că nici dacă te chinuiai nu aveai cum să depăşeşti viteza legală. Doar dacă intenţionai să faci tot posibilul să ţi se dezintegreze maşina în drum.
Signalistica însă este beton. Peste tot te întâmpină indicatoare de drum denivelat (sau drum cu ţâţe, în limbaj popular), indicatoare cu “Atenţie cad pietre! ” iar sub acestea se află plăcuţe dreptunghiulare albastre pe care este scris cu alb de obicei “40”. Este adevărat că am văzut şi plăcuţe cu ”50” dar mult mai rar. Acum, într-o discuţie cu maestrul despre ce înseamnă acestea, am stabilit clar că se referă la viteză. Daaaaaarrr… având în vedere că nu erau plăcuţele clasice de limitare adică cele rotunde, albe cu contur roşu şi scris negru, am concluzionat după logica noastră că acestea sunt viteză recomandată şi nu viteză obligatorie. Ai naibii bulgari… de parcă ai fi putut merge cu mai mult de 30-40 km/h pe acele porţiuni...
Şi uite aşa, din groapă în groapă şi din ţâţă-n ţâţă de simţeam deja că vertebrele mele se amestecă între ele şi L8 ajunge să se salute cu L5, cu Vaya con Dios pe fundal cântându-ne Incroyable / On t'a vu errer dans les rues / A des heures improbables…bla-bla-bla Pauvre diable... am ajuns în Ruen. De acolo am reintrat pe ruta stabilită de acasă. Tronsonul Ruen – Preobrazhentsi – Prosenik – Tankovo nu pot spune că e strălucit ceea ce mă duce cu gândul că nici dacă n-am fi greşit drumul şi am fi luat-o prin Smyadovo – Veselinovo nu ar fi curs râuri de lapte şi miere. Dar oricum… să mă ierte Cel de Sus, nu-s nici gropi, nici nu e atât de îngust şi virajat şi nu e nici atât de îngust.
Din Tankovo ne-am dus puţin până la intrarea în Nessebar ca să schimbăm nişte leve şi apoi ne-am întors, am făcut stânga pe E87 până în Ravda, destinaţia noastră finală.
Ce să mai zic... la ora 11.00 am ieşit pe uşa casei, la ora 17.50 eram la hotel în condiţiile în care în prima parte a drumului am mers destul de tare, adică în jur de 90-100 km/h. Cred că avem pe bord undeva la 340-350 km. Poate nu pare chiar atât de grav, dar credeţi-mă că acel drum îţi rearanjează topografia scheletului. Acuma mă gândesc cu groază că luni trebuie să ne întoarcem. De când am ajuns zacem amândoi în pat pentru că pe lângă oboseala acumulată am încălţat şi un soi de răceală cu febră şi tot tacâmul. Sperăm ca mâine să avem puterea să ne mobilizăm şi să vedem şi noi măcar Nessebar-ul. În rest, Doamne ajută să ne întoarcem cu bine! În mod sigur însă vom alege un alt drum. Care? Mai avem o zi jumate să ne hotărâm. Ţineţi-ne pumnii!
Trimis de ariciu in 07.09.13 16:46:33
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BULGARIA.
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ariciu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
19 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Un sfat, mergeti pe ruta Ravda-Varna-Ruse chiar daca este un pic mai lung... Drumul este foarte bun, de la Varna la Ruse este autostrada si apoi drum cu trei benzi. Noi am parcurs aceasta ruta la intoarcerea din Sunny Beach acum o saptamana si a fost ok.
Rog așteptați...
Bun asa, am ras cu... tatze, pardon, cu gropi, adica cu lacrimi!!!
„Mai avem o zi jumate să ne hotărâm. Ţineţi-ne pumnii! ”
Doamne ajuta!!! 
))
Cine se juca de-a prinselea cu gropanele? Maiestrica?
@ariciu: Eu vă ţin pumnii şi vă doresc întoarcere cu bine şi cu amintiri plăcute!
@ariciu
„Ţineţi-ne pumnii! ”
... pai, normal!... suntem cu voi, virtualmente si speram sa nu mai dati peste nu stiu ce tzatze sau ca la Posada, sa va cada vreun chetroi pe parbriz. 
@le_maitre
Ce faci, bre? Vrei sa distrugi tzepii, ariciului? Du-o si tu, civilizat, fara sa-i faci betoniera in stomac!
Succes!
Am râs de am dat în... gropi, pardon în lacrimi, aşa că şi votul pentru superbonus s-a potrivit ca o mănuşă.
Am ajuns acum la hotel după ce practic ne-am târât până în Nessebar şi înapoi. Mulţumim pentru susţinere şi chiar mă bucur că a ieşit totuşi ceva funny din toată beleaua în care ne-am băgat.
@alinafulg: acum ne apucăm de studiat variante de întoarcere, o să luăm în calcul şi varianta prin Varna dar mi se pare mult mai lung. Nu ştiu dacă totuşi prin Burgas cumva nu e mai bine...
@GYL: faza cu "drum cu ţâţe" e cât se poate de "în vocabularul" nostru. Practic o folosim atât de des când vine vorba de indicatorul respectiv încât mi-a luat ceva timp să-mi aduc aminte cum se numeşte de fapt. Sper că am nimerit-o )
@MCM: Emsiema noastră dragă, abia aştept să ne întoarcem că mi-a povestit maestrul de limonada pe care urmează s-o bem împreună! Şi ca să-ţi răspund, DA, el se joacă cu gropanele... ce să-i faci... el cu găurile, el cu ţâţele, că doar nu io... : P
@iulianic: mulţumim, şi noi ne dorim să ne întoarcem cu bine. În ceea ce priveşte amintirile... chiar şi cele mai puţin plăcute îşi pierd cu timpul urâciunea şi le vezi după ceva vreme doar partea educativă sau funny, în cel mai rău caz. Ce să zic... măcar cazarea a fost de nota 100 din punct de vedere al poziţiei hotelului şi chiar dacă mai mult am zăcut în cameră în pat, vedeam marea tot timpul. Asta e într-adevăr ceva ce va rămâne o amintire genială.
@Alex_Macedo: suntem varzăăăă (ţie pot să-ţi spun pe româneşte, da' să nu mai spui la nimeni, da?). Am ratat aproape complet zilele astea şi acum vine toamna şi eu mă deprim în loc să număr bobocii. Excursia asta se voia a fi ultima escapadă pe vreme frumoasă şi s-a transformat într-un fiasco total. Ce să mai... sperăm ca măcar drumul de întoarcere să fie ok. Of, abia aştept să se inventeze teleportarea să nu mai riscăm ţâţe-surpiză care ne ies în drum! )
@traian. leuca: mulţumesc de vizită şi de superbonus! Am încărcat poză cu drumul cu pricina deoarece, credeţi-mă, e muuuuuuult mai hazos din afară decât de pe el. Să ştie lumea şi să-l ocolească! Bine, acum recunosc, probabil că o să fie funny şi pentru noi undeva prin iarnă când ne vom aduce aminte de craterele găsite acolo. Condiţia principală e ca atunci când ne întoarcem să ne spună mecanicul că maşina e ok, altfel... s-ar putea ca nici măcar în iarnă să nu ne amuzăm de treaba asta.
@ariciu: du-te tata prin Varna, am fost si eu pe diverse rute de munte (aytos-Karnobat-90km cu 50-70 la ora) nu se merita.
Daca nu te grabesti la plecarea din hotel, iti propun sa mergi cu masina pe plaja din Varna, sunt o gramada de terase unde poti manca tot felul de midii, pesti, etc.
Ca sa ajungi, e o singura intrare-tii indicatoarele de Zlatni Piasaci si la un moment dat dupa ce treci pe langa parcul de la iesirea din Varna, apare un giratoriu nou cu camere de vigneta deasupra, acolo faci dreapta pe o strada micuta cu gropi, in capat tii stanga 60 grade, treci peste o galma nemarcata si de acolo incepe coborarea abrupta spre plaja.
Pe stanga ai marea pe dreapta faleza, mergi 3-4 giratorii, dupa palmieri incep terasele adevarate, nu fast foodurile alea jegoase de la intrare, adica la aprox 3-4 km de mers pe plaja.
@bujorel: Aşa cum a sugerat şi @alinafulg se pare că Varna ar fi cea mai bună soluţie. La asta ne-am oprit şi noi după o seară întreagă de studii. Mulţumesc pentru recomandare şi îi mulţumesc şi Alinei totodată, pentru că am uitat s-o fac în ecoul anterior.
Din păcate în Varna nu avem timp să ne oprim, ne dorim să ajungem acasă cât mai repede. Oricum, am reţinut localizarea teraselor cu pricina. Sunt mai mult decât interesante având în vedere că e vorba de midii... Rămân însă pentru data viitoare.
@ariciu:
„ne dorim să ajungem acasă cât mai repede”
„abia aştept să ne întoarcem că mi-a povestit maestrul de limonada pe care urmează s-o bem împreună”
gata, gata... am inteles... si eu abia astept sa ma intalnesc cu tine si cu maiestrica cel jucaus, la un cico ))))
Dar Nessebar, Nesebăr-ul bulgăresc, cel vechi, de pe peninsulă, cum e? Nu merită el tot efortul?
Aaaa... Știu eu un hipermarket unde dai 1 leu ca să stai pe un fotoliu care te zguduie de îți ies ochii din cap (unde nu spui că eu am dat un dolar din ăla, verde, peste Ocean, ca să mă maseze scaunul ăla, că nu mai călcam acasă dacă mă masa vreo tailandeză)... Așa că experiența voastră de pe șoselele vecinilor a fost una gratis. Nu? )
@all: Vă mulțumim din suflet pentru susținere, sfaturi, urări și gândurile bune ce ne-au urmat de-a lungul drumului de întoarcere... au fost mai mult decât binevenite!
Iată că, pe la ceas de amiază, am ajuns și noi ieri pe la cășile noastre, însă am leșinat cu brio (atacați fiind și de gângăniile vesele și dornice de părinți) astfel încât abia acum am reușit să ne mai dezmeticim și să deschidem calcu' pentru a ne așterne mulțumirile.
Am calculat cu bordul mașinii în față drumul de dus acesta rezultând în 347 km din fața blocului nostru și până în Ravda. Chitra pământului ce am fost că i-am rupt spatele scumpei mele Milady prin șanțuri și crevase crezând că fac mare afacere cu drumul, n-o să mi-o iert!
Pentru întoarcere, cu mea culpa evidentă, am ales ruta Ravda-Obzor-Varna-Shumen-Razgrad-Ruse-București rezultând un total de 386 km până acasă, tot în fața blocului. Timpul petrecut pe drum este, zic eu, irelevant, deoarece am făcut și un mic popas în Jumbo de la marginea lui Ruse (cel atât de lăudat de multă lume apropo de prețuri la articolele pentru copii) acolo unde am găsit niște ghiozdănele simpatice foc și alte mici cadouri pentru piticii chirăitori.
Despre drumul de retur zic și eu câteva vorbe, că la dus Milady a fost cu scripturile. Porțiunea Nesebăr-Obzor m-a cam enervat (bine, nu eram nici într-o formă de măcar 50%) în sensul că sunt muuulte viraje, unele dintre acestea nici măcar semnalizate cu "Atenție curbă periculoasă" sau măcar săgețile roșii consecutive.
Am dat peste o curbă fooarte lungă, destul de strânsă, care părea că nu se mai termină, iar bulgarioții/ceilalți participanți la trafic mă depășeau pe bandă continuă fără nicio jenă, eu mergând cu un 60 la oră cât se poate de normal pentru unghiul în care eram. Acum, să nu credeți că mă mișc ca momâia pe carosabil, da' nici Nigel Mansell nu mă dau... păcatele mele nu depășesc dacă nu am vizibilitate sau sunt pe bandă continuă, așa m-o învățat my mother.
În rest drumul a fost lacrimă și dpdv carosabil și dpdv trafic, puține mașini căci nu mai era sezon de vârf. Varna simplu ca bonjour de trecut prin dânsa, la superba catedrala a orașului am făcut stânga și am urmat cursul drumului spre Ruse (cum arătau în mod evident indicatoarele).
De menționat că, între Shell-ul aflat pe autostradă până în Shumen și OMV-ul situat la vreo 6 km de acesta, drumul este peticit destul de prost, cu șapte tipuri de asfalt, foarte rugos, pneurile huruind de parcă eram pe drum forestier.
@Master_Alex: Să știi că mi-am însușit greșalele, ți-am ascultat povața și dojana și nu-i mai fac asta Ariciului cât oi trăi (io cel puțin). La ritorno am dus-o lin pe viraje, apoi și mai lin tot drumul, acasă i-am dat cu unguent Sindolor, oblojind-o și stimând-o cum m-am priceput mai bine. Agradacimientos pentru gândurile bune!
@MCM: Maiestrica a dat prin gropi/tzâtze, tot el și-a cerut scuze, deși e impardonabil drumul ales/hărăzit. Sărut mâna pentru că ai fost aproape întotdeauna și... nu uit neam promisiunea! Cum ne punem pe picioare o vom onora, parol!!!
@makuy: Trebuie să-ți mărturisesc că pentru Nesebăr m-am urnit cu greu din pat după două nopți febrile, pastilat la greu... chiar vroiam a vedea cu ochiu' meu bolnăvior minunățiile vechiului oraș. A meritat 100%! Am rămas uimiți de faptul că este atât de mare, atât de plin de străduțe întortocheate pe care nu umblă mulți dintre turiști... păcat de miliardele de magazinașe prezente peste tot, i-au știrbit mult din farmec. Îl credeam mai mic din cele citite și știu că Sozopol-ul e la fel de interesant, numai că fără afluxul mercantil, însă n-am mai avut puterea să ajungem și acolo! Next time, for sure! Sper ca Milady să scrie despre dânsul, când se va simți în stare.
Apropos de hurducăiala gratuită la bulgarioți... halal să ne fie )
Mulțumim pentru tot și respect maxim!
@makuy: DA, Nessebar merită cu siguranță. Îmi pare rău că nu am stat mai mult. Păcat, așa cum spunea și domnul meu, de sufocarea comercială căreia îi este supus. Nu zic, e ok și câte o tarabă cu suveniruri sau chestiuțe dar să fim serioși, în Nessebar e totul prea mult. Nici poze nu poți face ca lumea!
Care e hipermarketul ăla? Promit să mă duc atunci când fac vreo tâmpenie și simt nevoia de autoflagelare!
Te rog mult, ne poti spune ceva despre Peter Hotel? Deja ma pregatesc pt concediul de anul viitor, iar hotelul arata foarte bine in fotografiile agentiilor de turism.
@kikita: Peter Hotel pentru noi a fost genial. Ori eu ori soţul vom scrie un review separat peste câteva zile. Ţi-l recomand din suflet dacă nu pui mare preţ pe micul dejun. În plus, din câte ne-am documentat de la alţii, ar mai exista ceva probleme cu unele camere. Noi însă am avut noroc. Este superb să te trezeşti dimineaţa şi să vezi marea din pat...
Având în vedere că e vorba de concediul pentru anul viitor, sper să nu te grăbeşti prea tare şi să mai poţi aştepta puţin pentru detalii complete. E mult de povestit.
@ariciu: Desigur ca nu-i nicio graba, scrieti cand aveti voi timp, voiam doar sa ma asigur ca voi afla parerea cuiva care a fost acolo. Multumesc tare mult!
)
si noi am patkt la fel. Ne-am lasat pe mana gps-ului, care ne-a dus pe niste drumuri de tara si pustietate muuulti km... ce sa mai cauti vreo statie ceva pentru cafea ) nu ne mai vedeam ajunsi la nessebar si la fel cautam "vinovatul" )
am trecut si noi pe langa o apa si niste stanci frumoase rau... dar cine sa se opreasca la ele... deja cand vedeam ca pe harta noastra nu apare nicio localitate din cele prin care treceam (am vazut dupa aia ca erau prea mici sa fie trecute pe harta), nu stiam cum sa dam bice sa ne vedem iesiti la vreun drum European... sau macar national...
Am ras cu lacrimi citind ce ati patit... parca povesteati ce ni s-a intamplat noua
La fel si noi plecam spre ruse, prin varna
@anghelada: ne-am bucura să putem citi impresiile tale scrise ca articol (review) nou.
Poţi folosi linkul SCRIE IMPRESII (se deschide într-o fereastră nouă)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2021 Drumul cel mai scurt București - centru litoral Bulgaria: Beala - Obzor -Sunny Beach - Nessebar — scris în 14.07.21 de Kavarnap din BUCUREşTI
- Sep.2020 Cu masina din Bucuresti in Obzor — scris în 12.09.20 de black_mamba din BUCURESTI -
- Jul.2019 Drumul cel mai scurt cu mașina București - Duni (Burgas, litoral sud Bulgaria) — scris în 31.07.19 de Kavarnap din BUCUREşTI -
- Jan.2019 Incepand cu anul 2019, Bulgaria introduce vigneta electronica — scris în 06.02.19 de black_mamba din BUCURESTI -
- Aug.2018 'Transport Nessebar-Bucuresti 12 ore' — scris în 04.09.18 de sorin_2018 din BUCUREşTI -
- May.2018 Drumul cu mașina de la București la Duni – 1 mai 2018 — scris în 20.06.18 de nicole33 din BUCUREșTI -
- Aug.2015 Traseu Craiova – Calafat – Sofia – Burgas — scris în 27.08.15 de costyy † din TâRGU JIU -
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată