Vadu ultima reduta a salbaticiei

TIPĂREȘTE

Bine v-am regasit, profit de putinul timp liber pe care il am zielel astea si vreau sa va prezint o mai noua dragoste de a mea …. anume marea, de fapt asta este o dragoste veche veche, atat de veche, ca déjà relatia incepuse sa scartie rau de tot.

Poate dupa cum ati putut citi in review-ul de acum cateva zile pe care l-am scris despre Vama Veche, mai degraba despre ce a fost ea si ce a ajuns acum, v-ati putut da usor seama ca imi place viata cat mai aproape de natura, viata la cort si cat mai linistita. De multe ori ma gandesc ca m-am nascut cu 100 de ani mai tarziu si cat de mult mi-ar fi placut sa traiesc in timpurile in care singurul mijloc de transport era calul. Ok…cai? eu incepusem cu marea... riscam sa o luam pe aratura asa ca ne intoarcem la Vama Veche, locul unde am petrecut niste ani foarte frumosi dar cum bine stiti linistea, natura si zgomotul marii au ajuns acolo un lux aproape imposibil de gasit, asa ca de cativa ani tot cautam o alternativa. Nu am indraznit deoarece nu am avut o masina personala pana vara trecuta cand impreuna cu cativa prieteni am hotarat sa renuntam la Vama, pentru prima oara dupa aproape 15 ani si sa incercam altceva.

Am tot cautat pe internet informatii despre zona VADU – CORBU cele doua sate de la limita civilizatiei cu rezervatia Deltei, nu prea am gasit ceva care sa ma multumeasca, ba chiar numai lucruri negative, totul culminand cu niste povestiri ale unor oameni care merg de ceva ani in zona si au fost amendati de jandarmi, deoarece este arie protejata, toata zona respective.

Cu toate semnalele negative primite, am zis ca este mai bine sa incercam si in cel mai rau caz pierdem 3 -4 zile si ne alegem si cu o amenda de cateva milioane.

Am incarcat masina cu corturi, mancare, pavilioane... catel... ma rog atat de multe ca am ajuns eu ca sofer sa stau pe saltele de dadeam cu capul de plafon.

Drumul a fost fara peripetii... am trecut cu greu de aglomeratia din Mamaia si am luat-o spre Navodari unde la nici 20-30 de minute de mers se ajunge in satul Corbu. Nu stiu de ce nu ne-am oprit acolo, poate pentru ca citisem ca este putin mai populata plaja... nu stiu dar am mers mai departe in VADU. Cele doua sate nu sunt puse in imediata apropiere a marii cum sunt 2 MAI si Vama Veche de exemplu si sincer... bine fac, ramane marea libera fara prea multe in jur.

Tot ce am citit despre zona Vadu & Corbu este ca sunt rezervatii naturale si camparea nu prea este permisa, accesul cu masina se face cu autorizatie de mediu iar zilnica trece o patrula de jandarmi cu cineva de la garda de mediu si imparte amenzi in stanga si dreapta, care pot pleca de la 150 ron pentru cei cuminti pana la 3000 lei pentru cei mai putini cuminti. Intinte de a porni in aceasta aventura cautati pe intrnet ,,vadu corbu campare amenzi’’ sunt atatea subiecte pe subiect si atatea pareri de... iti vine sa renunti. Binenteles ca noi nu am renuntat si iata-ne ajunsi in Vadu, dupa ce am trecut prin sat si am mers cam 20 de minute pe un drum lung si cat de cat ok spre mare. Se pare ca era drumul fabricii dezafectate ce se vedea langa sat, fabrica care pe vremuri extragea... nu stiu ce din mare.

Ei bine odata ajunsi pe plaja... apropo pe drum sunt niste sageti care indica locul ,,spre cherhana’’, nu siam nimic despre asta dar nu mare ne-a fost mirarea sa dam peste o cherhana/ bar. terasa in toata regula unde se putea manca si unde preturile erau pe masura, adica o bere 10 lei. Este singura constructie din zona, singurul loc unde poti cumpara ceva rece de baut si singurul loc unde te poti ascunde de soare. Clienti sunt foarte putini, fiind data densitatea de 2-3 oameni pe kilometru din zona. In concluzie localul este ca o oaza in desert cu pret foarte mare al apei de baut dar... pe buna dreptate este o oaza in desert, cui nu ii convine sa bea din alta parte, adica din porbagaj bere calda.

Plaja si apa... pai sa spunem cateva cuvinte si depre ele. Ne-am pus corturile si surpriza a fost ca in drepta vecinii erau la 200 metrii iar in stanga pe la vreo 400 metrii asa ca... liniste totala, doar marea, pescarusii si nisipul, nici un alt zgomot.

Din pacate locul este destul de aproape de Dunare care se varsa in mare si in principiu apa nu este foarte limpede, nici foarte sarata, este o combinatie de Dunare cu mare, ceea ce aduce un minus in calitatea apei. Sunt convins ca nu mai este nici chiar asa de pura cum este apa de mare si lipsita de daunatori si paraziti, desi poate maestecata cu sarea sa moara majoritatea. In zona aia pot spune ca apa este foarte mica pana departe in larg... mergi cam 100 de metri ca sa ajunga apa pana la gat, ceea ce este un mare minus pentru familile cu copii.

Locul este fantastic, numai mare si liniste, ideal pentru cineva cu rulota, care le poate asigura si umbra si apa potabila si de ce nu toalete, fiindca nu exista absolut nici un fel de conditie, fiecare se descurca cum poate, salbaticia are si ea dezavantajele ei.

Dupa lasarea serii, nu ma asteptam deloc dar a aparut elementul cel mai neplacut al zonei si anume tantarul anofel, adica zecile poate chiar sutele de tantari adusi de apropierea de Dunare. Pot spune ca intre ora 20.30 si 24, sunt o adevarata pacoste, musca si prin tricou. Ne-am imbracat cu hasnorace si pantaloni lungi, pus gluga pe cap si cu greu am reusit sa scapam de mucaturi... ba chiar si asa parca mai reusea cate unul sa razbata prin pantaloni. Daca nu ar fi doat tantarii astia... era locul perfect pentru vacanta... am aprins un foc si parca parca am mai scapat de ei, desi nu total.

A doua zi pe la amiaza ne-am lovit ide un alt mare dezavantaj al locului si anume caldura insuportabila dintre orele amiezii. Eram echipati cu cate o umbrele sanatoasa de gradina pentru fiecare peroana dar... 4-5 ore sub o umbrela parca tot te ia cu durere de cap.

Dupa cum puteti observa si linistea vine la pachet cu multe dezavantaje, chiar destule sa te puna pe ganduri daca mai revii si a doua oara in locurile astea.

Eu unul sunt un luptator si nu ma sprie pe mine niste tantari si nitica caldura asa ca nu visez decat sa revin acolo si anul asta... linistea aia si sentimentul ca nu ai ce face decat sa stai si sa te uiti la mare... este de nepretuit, fie ei cati or fi de tantari anofeli.

Prea multe cuvinte nu se pot spune despre o plaja goala fara nimic dar asta este si farmecul ei, ca si sfat nu va pot recomanda si atentiona ca aceste locuri nu sunt pentru oricine, doar pentru cunoscatori si amatori de linistea absoluta. Toate astea vin la pachet cu multe multe dezavantaje dar cu cat un lucru se obtine mai greu, cu atat este mai apreciat atunci cand il ai.

Daca vreti sa petreceti cateva zile aici... atunci sa nu va lipseasca umbrele sanatoase, cel putin un pavilion contra soarelui unde puteti sta dupamiaza, lotiune anti tantari si nu in ultimul rand o carte foarte foarte buna... aici veti gasi timpul ala pe care il tot cautati acasa sa o terminati.

Sincer ma tot gandesc daca este bine ce scriu eu aici, un articol sau rewiew in plus despre lucrurile astea nu fac decat sa atraga mai multa lume, este exact ce nu au nevoie aceste ultime refugii. Cu parere de rau dar o sa risc sa il postez, in speranta ca vor mai trece multi ani pana sa vina puhoiul de lume, nu pot decat sa va rog ca atunci cand veniti sa o faceti cu cativa saci mari de gunoi, pe care sa ii duceti plini inapoi in civilizatie, chiar daca nu toate gunoaiele va apartin, Eu personal asta fac, il locul unde am stat/ facut gratar adun ce am adus plus totul lasat de altii... macar atata pot face, sa las locul asa cum mi-ar placea mie sa il gasesc data viitoare.

In concluzie, asa cum v-am obisnuit o sa las pozele sa vorbeasca mai mult si sunt sigur ca o sa va incante, desi nu sunt foarte multe, acopera foarte bine zona. Cu precizarea ca sunt exclusiv din Vadu... In Corbu inca nu am ajuns dar intentionam anul asta, macar in vizita... acolo este ceva mai multa civilizatie si probabil preturi mai mici si mai multe variante. Cred ca este mai recomndat Corbu ca zona pentru cine nu se da in vant dupa extreme. Voi incerca sa revin cu un rewiew si de acolo.

Una peste alta... ce pot spune, mergeti acolo, parca nu imi vine dar... daca chiar va place natura si nu conteaza prea mult ca nu este absolut nici cea mai elemntara conditie, atunci v-as recomanda 2-3 zile de liniste terapeutica, zilele alea or sa para o vesnicie, timpul se dilata de zici ca ai stat o luna.

Eu va multumesc pentru atentie si va las sa vedeti pozele.

Vacante insorite si de ce nu, cat mai dese.

---

VIZUALIZĂRI: 5005 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI